TUDOR v. ROMANIA

A patra secțiune decizia nr. 73587/16 Cornel TUDOR împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 15 februarie 2024 în calitate de comitet compus din: Anja Seibert-Fohr , Președintele Anne Louise Bormann, Sebastian Rădulețu , judecători și Viktoriya Maradodina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 25 ianuarie 2017, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamațiile reclamantului în temeiul articolului 3 din Convenție privind condițiile inadecvate de deținere au fost comunicate guvernului român („Guvernului”). Plainele de DREPT în temeiul articolului 3 din Convenție (condiții inadecvate de deținere) Având examinat toate materialele dinaintea acesteia, Curtea consideră că pentru Motivele indicate mai jos, prezenta cerere este inadmisibilă, reclamantul se plângea de condițiile inadecvate ale detenției sale. El se bazează pe art. 3 din Convenție. Guvernul a susținut în principal că reclamantul și-a pierdut statutul de victimă deoarece a beneficiat de remediul oferit prin Legea nr. 169/2017 de modificare și de încheierea Legii nr. 254/2013 privind executarea condamnărilor. Ei au solicitat Curtea să respingă prezenta cerere pentru a fi incompatibilă ratione personae cu dispozițiile Convenției. Reclamantul nu este de acord, susținând că compensația acordată i-a fost insuficientă. Curtea constată că în decizia Dîrjan și Ștefan v. România (dec.), nr. 14224/15 și 50977/15, 15 aprilie 2020, a examinat cereri similare ca cele din acest caz și le-a declarat inadmisibil pentru că reclamanții și-au pierdut statutul de victimă. Curtea a remarcat că Legea nr. 169/2017 modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea condamnărilor, adoptate în urma hotărârii pilot în cazul Rezmiveș și alții c. România , nr. 61467/12 și altele 3, 25 aprilie 2017 și în vigoare între octombrie 2017 și decembrie 2019, a fost un remediu eficace în ceea ce privește condițiile inadecvate de detenție în închisoarele române. Mai precis, legea de mai sus prevede un remediu compensatoriu, disponibil pentru perioadele de detenție care variază între 2012 și 2019 și permit deducerea a șase zile pentru 30 de zile petrecute în condiții de detenție care nu sunt conforme cu art. 3 din convenție (a se vedea Dîrjan și Ștefan Acest beneficiu a avut un impact asupra termenului condamnării la închisoare, oferind deținuților o șansă de eliberare anterioră la eliberare condiționată. În ceea ce privește circumstanțele prezentei cereri, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument capabil de a-l convinge să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestei plângeri. Remediarea menționată anterior a fost disponibilă reclamantului în prezenta cerere și, într-adevăr, a beneficiat de aceasta. Autoritățile interne, care aplică dispozițiile prevăzute în decizia menționată anterior Dîrjan și Ștefan , a acordat compensare, prin reducerea zilelor, reclamantului pentru perioada de detenție petrecută în condiții inadecvate pentru care s-a plângut (pentru mai multe detalii a se vedea tabelul anexat). În plus, reclamantul a fost transferat într-un centru de detenție pentru care nu s-a plângut și apoi eliberat din închisoare. Prin urmare, Curtea este convinsă că reclamantul a beneficiat de un recurs adecvat și nu mai poate pretinde că este victimă de o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolului 3 din Convenție. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că această cerere este incompatibilă ratione personae Prin dispozițiile Convenției și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 lit. (a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Eliberată în limba engleză și notificată în scris la 14 martie 2024. Viktoriya Maradudina Anja Seibert-Fohr Președintele Adjunct Registrul interimar Apendice 3 din Convenție (condiții neadecvate de detenție) Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul de naștere Începe și în sfârșit Durata compensației interne acordate (în zile) pe baza perioadei totale calculate de autoritățile naționale 73587/16 25/01/2017 Cornel TUDOR 1984 Craiova (inclusiv Pelendava) Penitenciarul 29/12/2015 până la 23/11/2017 1 an(i) și 10 luni(i) și 26 zile(i) Reducerea pe 156 zile a sentinței sale, în temeiul Legii nr. 169/2017, ca compensație pentru o perioadă totală de detenție cheltuită în condiții inadecvate între 29/15/2015 și 20/02/2018.

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 73587/16

Cornel TUDOR

against Romania

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 15

February 2024 as a Committee composed of:

Anja Seibert-Fohr

, President

,

Anne Louise Bormann,

Sebastian Rădulețu

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 25

January 2017,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant’s details are set out in the appended table.

The applicant’s complaints under Article 3 of the Convention concerning the inadequate conditions of detention were communicated to the Romanian Government (“the Government”).

THE LAW

Complaints under Article 3 of the Convention (inadequate conditions of detention)

Having examined all the material before it, the Court considers that for the

reasons stated below, the present application is inadmissible.

The applicant complained about the inadequate conditions of his detention. He relied on Article 3 of the Convention.

The Government argued mainly that the applicant had lost his victim status because he had benefitted from the remedy offered by Law no. 169/2017 amending and completing Law no. 254/2013 on the execution of sentences. They asked the Court to reject the present application for being incompatible

ratione personae

with the provisions of the Convention.

The applicant disagreed, claiming that the compensation awarded to him was insufficient.

The Court notes that in the decision

Dîrjan and Ștefan v. Romania

(dec.), nos. 14224/15 and 50977/15, 15 April 2020, it has examined similar applications as the one in the present case and declared them inadmissible because the applicants had lost their victim status. The Court noted that Law

no. 169/2017 amending and completing Law no. 254/2013 on the execution of sentences, adopted following the pilot judgment in the case of

Rezmiveș and Others v. Romania

, nos. 61467/12 and 3 others, 25 April 2017, and in force between October 2017 and December 2019, was an effective remedy in respect of inadequate conditions of detention in Romanian prisons.

More specifically, the above law set forth a compensatory remedy, available for periods of detention ranging from 2012 to 2019 and allowing the deduction of six days for 30 days spent in conditions of detention that fell short of standards compatible with Article 3 of the Convention (see

Dîrjan and Ștefan

, cited above, §28). That benefit had an impact on the term of the prison sentences, giving detainees an opportunity of earlier release on parole.

Turning to the circumstances of the present application, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility of this complaint. The above-mentioned remedy was available to the applicant in the present application and, indeed, he had benefitted from it. The domestic authorities, applying the provisions laid down in the abovementioned decision

Dîrjan and Ștefan

, awarded compensation, through the reduction of days, to the applicant for the period of detention spent in inadequate conditions about which he complained (for further details see the appended table). Furthermore, the applicant was transferred to a detention facility about which he did not complain and then released from prison.

The Court is therefore satisfied that the applicant has been afforded adequate redress and can no longer claim to be victim of a violation of his rights under Article 3 of the Convention.

In view of the above, the Court finds that this application is incompatible

ratione personae

with the provisions of the Convention and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Declares

the application inadmissible.

Done in English and notified in writing on 14 March 2024.

Viktoriya Maradudina

Anja Seibert-Fohr

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article

3 of the Convention

(inadequate conditions of detention)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Facility

Start and end date

Duration

Domestic compensation awarded (in

days) based on total period calculated by national authorities

73587/16

25/01/2017

Cornel TUDOR

1984

Craiova (including Pelendava) Prison

29/12/2015 to

23/11/2017

1 year(s) and 10 month(s) and 26

day(s)

156-day reduction of his sentence, by virtue of Law no.

169/2017, as compensation for a total period of detention spent in inadequate conditions from 29/15/2015 to 20/02/2018.