CASE OF REZMIVEȘ AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER

CASE OF REZMIVEȘ AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2017)

©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România (

www.csm1909.ro

) și al Institutului European din România” (

www.ier.ro

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

©The document was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania (

www.csm1909.ro

) and the European Institute of Romania (

www.ier.ro

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECȚIA A PATRA

CAUZA REZMIVEȘ ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI

(Cererile nr. 61467/12, 39516/13, 48231/13 și 68191/13)

HOTĂRÂRE

STRASBOURG

25 aprilie 2017

Hotărârea devine definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În cauza Rezmiveș și alții împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-o cameră compusă din

Ganna Yudkivska,

președinte,

Vincent A. De Gaetano,

Nona Tsotsoria,

Paulo Pinto de Albuquerque,

Krzysztof Wojtyczek,

Iulia Motoc,

Marko Bošnjak,

judecători,

și Marialena Tsirli,

grefier

de secție

,

după ce a deliberat în camera de consiliu la 21 martie 2017,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

PROCEDURA

34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”).

36 § 2 din Regulamentul Curții („Regulamentul”), să își susțină cauza ei înșiși.

Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3 din Convenție, de condițiile lor de detenție în diferite unități penitenciare sau centre de reținere și arestare preventivă ale poliției.

3 din Convenție cu privire la condițiile de detenție au fost comunicate Guvernului. În același timp, președintele secției, în complet de judecător unic (art.

54

§

3 din Regulament) a declarat inadmisibile celelalte capete de cerere formulate de reclamanți în prezentele cereri.

61 din Regulament și le-a invitat să prezinte observații în această privință. În conformitate cu art. 41 și art. 61 § 2 lit. c) din Regulament, camera a decis, de asemenea, să examineze cu prioritate cererile sus-menționate. Atât Guvernul, cât și reclamanții au formulat observații cu privire la aplicarea procedurii hotărârii-pilot.

ÎN FAPT

I. CIRCUMSTANȚELE CAUZEI

A. Detenția primului reclamant

m² și 2,22

m² de spațiu personal per deținut), lipsa iluminatului natural, durata scurtă a plimbării zilnice și lipsa activităților recreative. Acesta a afirmat că în Penitenciarul Aiud a împărțit o cameră de 20

m² cu 9

persoane, iar în camerele din Penitenciarul Oradea aerul era irespirabil din cauza supraaglomerării acute și a faptului că ferestrele erau mici (80

cm x 80

cm) și amplasate la o înălțime de 1,50

m pe un zid de 5

m înălțime. Adaugă că se foloseau găleți cu rol de coșuri de gunoi și că toaletele erau insalubre. Acesta se plânge că spațiul destinat plimbării avea o suprafață de 80-90

m² și că era insuficient pentru cei aproape 40 de deținuți prezenți. În cele din urmă, reclamantul afirmă că toate aceste condiții, combinate cu lipsa de programe socio-culturale și educative ori cursuri de formare profesională, au constituit pentru el un motiv de depresie și sentimente de umilire.

m² și 3,06

m². Primul reclamant a fost transferat timp de 3

zile într-o cameră de 16,35

m² și, pe o perioadă de 15 zile, a beneficiat de un spațiu personal de 3,24

m². Guvernul a explicat că unele transferuri au fost solicitate chiar de primul reclamant și că autoritățile s-au asigurat că acesta este cazat într-o cameră cu o capacitate de cazare corespunzătoare. Potrivit Guvernului, primul reclamant a avut acces la diverse activități socio-culturale, educative și sportive, precum și la plimbări în aer liber.

m², în perioada 16 martie-2 aprilie 2012 de 2,47

m², iar în perioada 2-13 aprilie 2012 de 2,60

m². Guvernul susține că primul reclamant a avut posibilitatea de a face plimbări zilnice, a avut acces la activități sportive, a putut face duș de două ori pe săptămână și a fost cazat în camere corespunzătoare, bine iluminate și aerisite, cu toalete separate.

m² (în perioada 13-17 aprilie 2012), de 2,32

m² (în perioada 17 aprilie-12 iulie 2012), de 2,24 m² (în perioada 12 iulie-29 august 2012), de 2,37

m² (în perioada 29 august-10 octombrie 2012 și în perioada 8 noiembrie-20 decembrie 2012) și de 2,57

m² (în perioada 10 octombrie-8 noiembrie 2012). Aceste afirmații se bazează pe aceeași scrisoare din partea conducerii ANP, care confirmă, de asemenea, că primul reclamant a fost cazat în camere corespunzătoare, aerisite, bine iluminate, încălzite în timpul iernii, și că a beneficiat de plimbări zilnice, dușuri și bune condiții de igienă.

B. Detenția celui de-al doilea reclamant

m²-1,73

m² în Penitenciarul Craiova, de 2,07

m² în Penitenciarul Târgu-Jiu și de 2,23

m² în Penitenciarul Pelendava. Potrivit aceleiași scrisori, camerele erau dotate cu ferestre și toalete, apa caldă se furniza de două ori pe săptămână, al doilea reclamant a putut efectua plimbări zilnice timp de trei ore și a avut acces la activități socio-culturale, iar hrana era în conformitate cu normele calorice prevăzute de legislația națională. În unele camere existau paturi dispuse pe trei niveluri și erau dotate cu saltele și lenjerii de pat.

C. Detenția celui de-al treilea reclamant

m². Acesta afirmă că a fost nevoit să împartă o cameră cu un deținut bolnav de tuberculoză și să suporte aceleași condiții ca în primele două penitenciare, la care trebuie să se adauge, potrivit acestuia, saltelele foarte uzate și camerele infestate de șobolani. Transferat în Penitenciarul Vaslui, a fost cazat împreună cu alți șase deținuți într-o cameră prevăzută pentru două persoane. Acesta susține că, din cauza acestor condiții de detenție, a dezvoltat prostatită și suferă de hemoroizi.

m². Scrisoarea era însoțită de documente justificative privind diferite aspecte ale condițiilor materiale de detenție ale celui de-al treilea reclamant în trei din cele patru penitenciare în care a fost deținut.

D. Detenția celui de-al patrulea reclamant

m² (în perioada 16 aprilie – 6 mai 2014), de 4,49 m² (în perioada 6 mai – 16 iunie 2014), de 3,23 m² (în perioada 16 – 30 iunie 2014) și de 2,04 m² (din 30 iunie 2014). Conform tot directorului general al ANP, toți deținuții aveau acces la apă, la duș de două ori pe săptămână și la hrană suficientă și corespunzătoare, beneficiind totodată de foarte bune condiții de igienă, precum și de încălzire în timpul sezonului rece.

II. DREPTUL INTERN RELEVANT

A. Dispoziții referitoare la stabilirea și executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate

Năstase Silvestru împotriva României

(nr. 74785/01, pct. 23, 4 octombrie 2007). OUG nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, intrată în vigoare la 27 iunie 2003, a fost abrogată la 18 octombrie 2006 în urma intrării în vigoare a Legii nr. 275/2006. Partea din ordonanță relevantă în speță poate fi consultată în hotărârea

Iacov Stanciu

(citată anterior, pct. 115), ca și rezumatul dispozițiilor relevante din Legea nr. 275/2006 (

Iacov Stanciu

, citată anterior, pct. 116).

infra

, pct. 34). Judecătorul poate da dispoziții scrise administrației locului de deținere pentru a remedia condițiile la care se referă plângerea. Încheierile sale pot fi contestate la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, iar cele devenite executorii sunt obligatorii pentru unitatea respectivă.

1

), controlul judiciar pe cauțiune (art. 216-217) și arestul la domiciliu (art. 218-222). Prin Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial din 15 ianuarie 2015, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 211-217 noul C. proc. Pen. sunt neconstituționale. În urma acestei decizii, OUG nr. 82/2014 a modificat textul art. 207-208 și art. 216 și a introdus art.

215

1

. În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o perioadă durată inițială de cel mult 30 de zile și poate fi prelungit pe o durată maximă de 180 de zile [art.

222 alin. (9) noul C. proc. pen.]. În procedură de cameră preliminară și în cursul judecății, măsura arestului la domiciliu poate fi dispusă pe o durată de cel mult 30 de zile [art.

222 alin. (12) noul C. proc. pen.]. Posibilitatea ca procurorul să renunțe la acțiunea penală este prevăzută la art.

318 noul C. proc. pen. Această dispoziție a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial din 31 martie 2016.

53 noul C. pen.).

99 noul C. pen.). În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii, liberarea condiționată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani; dacă se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; dacă a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare; și dacă instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate [art.

100 alin. (1) noul C. pen.].

80 noul C. pen., poate fi dispusă dacă infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă și dacă în raport de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de persoană pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună. Măsura prevăzută la art.

80 nu se aplică în cazul persoanei care a mai suferit anterior o condamnare sau care s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, și nici în cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 5

ani. Noul Cod penal prevede pentru persoanele pentru care pedeapsa stabilită este amenda sau închisoarea de cel mult 2

ani, ținând seama de conduita avută anterior condamnării, posibilitatea de a beneficia de amânarea aplicării pedepsei cu condiția de a îndeplini obligațiile civile prevăzute în hotărârea de condamnare (art. 83-90 noul C. pen.). În sfârșit, în temeiul art.

159 noul C. pen., este posibil ca părțile să ajungă la o împăcare, evitându-se astfel răspunderea penală cu condiția ca punerea în mișcare a acțiunii penale să se fi făcut din oficiu.

m² pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul închis sau de maximă siguranță, precum și pentru minori, tineri și persoane arestate preventiv, și de cel puțin 6

m³ pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul semideschis sau deschis. În ceea ce privește iluminatul, ordinul obligă autoritățile penitenciare să garanteze prezența unor ferestre suficient de mari astfel încât persoanele private de libertate să poată citi la lumină naturală. De asemenea, ordinul recomandă ca servirea mesei să se facă în săli de mese special amenajate. În ceea ce privește amenajarea și mobilarea spațiului de cazare, ordinul prevede dotarea cu paturi cu saltele și lenjerii pentru fiecare persoană privată de libertate și, în mod excepțional, paturi suprapuse pe trei rânduri, cu respectarea asigurării a cel puțin 6 m

3

de aer pentru fiecare persoană privată de libertate.

3) beneficiază în mod gratuit de asistență medicală și de medicamente.

B. Dispoziții privind răspunderea civilă delictuală

1349 alin. (1) C. civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare (art.

1357 C. civ.).

C. Date statistice privind numărul de persoane deținute în unitățile din cadrul ANP

[1]

statistici privind numărul de persoane deținute în toate unitățile aflate în subordinea sa. Conform acestor date, erau în detenție 33

434 de persoane la 31 decembrie 2013, 28

225 de persoane la 26 ianuarie 2016 și 28

062 de persoane la 9 august 2016 la o capacitate totală de 18

820 de locuri. Conform acelorași date, indicele de ocupare a tuturor unităților din cadrul ANP a fost de 154,36% la 23 iunie 2015, de 153,87% la 14 iulie 2015, de 150,92% la 15 septembrie 2015, de 150,74% la 29 martie 2016, de 150,41% la 17 mai 2016 și de 149,11% la 9 august 2016. În vederea calculării indicelor de ocupare, ANP a stabilit un spațiu de 4

m², astfel cum se prevede în Ordinul nr. 433/2010 (

supra

, pct. 34).

D. Recomandări formulate de Avocatul Poporului

m² de spațiu de cazare pentru fiecare deținut), luminozitate deficitară, inexistența unui spațiu pentru uscarea rufelor, lipsa corpurilor de mobilier necesar, lipsa unei săli de mese și prezența ploșnițelor. La Penitenciarul Târgu-Jiu, la 17 noiembrie 2014, Avocatul Poporului a constatat supraaglomerarea (între 1,21 și 2,52

m² de spațiu pentru fiecare deținut) și inexistența unei săli de mese (Recomandarea nr. 29). La această dată, s-a constatat că în Penitenciarul Jilava apa potabilă furnizată persoanelor deținute nu era acceptabilă consumului (Recomandarea nr. 30), iar în Penitenciarul Galați că exista o foarte gravă supraaglomerare (183,99%), că nu exista mobilier suficient și că apa nu era furnizată în permanență (Recomandarea nr. 31).

m²/persoană), că mesele se serveau în camere, dușurile nu erau utilizabile și că, potrivit colegilor de cameră ai petiționarului, existau șobolani, șoareci, păduchi și ploșnițe (Recomandarea nr. 24). Și în Penitenciarul Pelendava s-au constatat supraaglomerare (2,21

m²/persoană), insuficiența grupurilor sanitare și absența unui paravan la toalete (Recomandarea nr. 28 din 23 decembrie 2015). În cursul anchetei efectuate în 2016 la Penitenciarul Galați, Avocatul Poporului a constatat că indicele de ocupare era de 159,88% în noiembrie 2015, că spațiul din camera reclamantului era de 2

m², iar saltelele erau vechi. Din declarațiile celorlalte persoane cazate în cameră a reieșit prezența ploșnițelor. Avocatul Poporului a mai constatat prezența unui mobilier necorespunzător și insuficient, iar lumina naturală și artificială era insuficientă (Recomandarea nr. 10 din 30 martie 2016).

E. Inițiativa legislativă pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție în unitățile din cadrul ANP

III. DOCUMENTELE RELEVANTE ALE CONSILIULUI EUROPEI

A. Comitetul de Miniștri

„Comitetul de Miniștri, în conformitate cu art. 15.b din Statutul Consiliului Europei, [...]

Recomandă guvernelor statelor membre:

– să ia toate măsurile corespunzătoare, în momentul revizuirii legislației și practicilor interne referitoare la suprapopularea penitenciarelor și inflația populației penitenciare, în vederea aplicării principiilor formulate în Anexa la prezenta recomandare;

Anexa la Recomandarea nr.

R (99) 22

I. Principii de bază

[...]

III. Măsuri de aplicat anterior procesului penal

Evitarea acțiunii penale – Reducerea aplicării măsurii arestării preventive

(87) 18 privind simplificarea justiției penale, ceea ce implică, în special, ca statele membre, ținând seama de principiile lor constituționale sau tradiția juridică proprie, să aplice principiul oportunității urmăririi penale (sau a măsurilor având același obiectiv) și să recurgă la proceduri simplificate și la rezolvări pe cale amiabilă ca alternative la urmărirea penală în cazurile necesare, pentru a evita o procedură penală completă.

R (80) 11 privind arestarea preventivă în legătură, în special, cu motivele care permit dispunerea măsurii arestării preventive.

[...]

V. Măsuri de aplicat ulterior procesului penal

Aplicarea sancțiunilor și măsurilor în folosul comunității – Executarea pedepselor privative de libertate

– crearea infrastructurii necesare pentru executarea și monitorizarea acestor sancțiuni în folosul comunității, în special pentru a-i asigura pe judecători și procurori de eficacitatea lor;

– dezvoltarea și aplicarea unor tehnici fiabile de predicție și evaluare a riscurilor, precum și a unor strategii de supraveghere, pentru a identifica riscul de recidivă al infractorului și pentru a garanta protecția și securitatea populației.

ianuarie 2006, în cadrul celei de a 952-a reuniuni a delegaților miniștrilor) este dedicată condițiilor de detenție. Pasajele sale relevante în speță prevăd următoarele:

„18.1. Locurile de deținere, în special cele destinate cazării pe timpul nopții a deținuților, trebuie să respecte demnitatea umană și pe cât posibil viața privată, și să întrunească standardele minime sanitare și de igienă, ținându-se cont de condițiile climatice și, în special, de suprafața la sol, volumul de aer, iluminatul, sursele de încălzire și ventilația.

18.2. În toate clădirile în care deținuții trebuie să locuiască, să muncească sau să conviețuiască:

a. ferestrele vor fi suficient de largi încât deținuții să poată citi sau munci la lumină naturală, în condiții normale, și să permită pătrunderea aerului proaspăt, excepție făcând spațiile în care există sisteme adecvate de aer condiționat;

b. lumina artificială trebuie să corespundă standardelor tehnice recunoscute în domeniu;

c. un sistem de alarmă trebuie să permită deținuților să contacteze imediat personalul.

18.3. Condițiile minime necesare cu privire la aspectele indicate la paragrafele 1 și 2 vor fi stipulate în legislația națională.

18.4. Legislația națională trebuie să prevadă mecanisme care să garanteze că respectarea acestor condiții minime nu va fi încălcată în urma supraaglomerării penitenciarelor.

18.5. În mod normal, deținuții trebuie să fie cazați pe timpul nopții în camere individuale, excepție făcând cazurile în care se consideră că este în beneficiul lor să împartă camera cu alți deținuți [...].”

Bragadireanu

(nr. 22088/04)]. Situația din centrele de reținere și arestare preventivă a fost calificată drept „foarte gravă” deoarece, pe lângă supraaglomerare, camerele erau situate la subsolul clădirilor în care se aflau secțiile de poliție, ventilația și accesul la lumina naturală erau insuficiente, iar posibilitățile pentru activități desfășurate în afara camerelor erau foarte limitate. Comitetul de Miniștri a arătat că încă erau necesare măsuri complementare importante pentru a se asigura că centrele de reținere și arestare preventivă oferă condiții pe deplin compatibile cu cerințele care decurg din art.

3 din Convenție. Autoritățile au fost îndemnate să transfere toți inculpații în unități penitenciare. Situația de supraaglomerare a fost considerată „foarte gravă” în marea majoritate a unităților penitenciare din România.

[2]

care evalua măsurile generale luate sau urmând a fi luate în aceste cauze pentru a remedia problemele legate de supraaglomerare și rele condiții de detenție. Referitor la centrele de reținere și arestare preventivă, conform concluziilor din memorandum, pe lângă faptul că erau supraaglomerate, unele dintre ele erau nepotrivite din punct de vedere structural pentru privări de libertate de lungă durată. La supraaglomerarea acută și lipsa de paturi individuale se adăuga faptul că respectivele camere erau situate în subsolul secțiilor de poliție, iar ventilația și accesul la lumina naturală erau insuficiente. Autoritățile române au fost îndemnate să asigure condiții de cazare corespunzătoare, să revizuiască sistemul de arestare preventivă în centrele de reținere și arestare preventivă, să se asigure că inculpații nu sunt deținuți pe perioade îndelungate de timp și că sunt transferați rapid în unități penitenciare. Noile măsuri prevăzute de noul Cod de procedură penală (arest la domiciliu, control judiciar pe cauțiune, amânarea aplicării pedepsei și renunțarea la aplicarea pedepsei) și menite, printre altele, să reducă supraaglomerarea din penitenciare nu par capabile să contribuie în mod semnificativ la reducerea populației penitenciare. Conform concluziilor din același memorandum, unitățile penitenciare din România continuă să fie extrem de supraaglomerate, iar condițiile materiale de aici continuă să fie precare. Extinderea gamei de măsuri alternative la pedeapsa privativă de libertate, flexibilizarea condițiilor de acces la liberarea condiționată, buna funcționare a serviciului de probațiune și continuarea proiectelor de modernizare a capacității penitenciare s-au numărat printre recomandările adresate autorităților române.

Iacov Stanciu împotriva României

(nr. 35972/05, 24 iulie 2012) în legătură cu instituirea unui sistem adecvat și eficient de căi de atac.

B. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante („CPT”)

„46. Suprapopularea este un subiect de relevanță directă pentru mandatul CPT. Toate serviciile și activitățile dintr-un penitenciar vor fi afectate în mod negativ dacă este necesar să se adăpostească mai multe persoane private de libertate decât numărul pentru care a fost creat. Calitatea generală a vieții în unitatea respectivă va fi afectată, eventual într-o măsură semnificativă. În plus, gradul de suprapopulare într-un penitenciar, sau într-o parte a acestuia poate fi astfel încât să constituie, în sine, un tratament inuman sau degradant.

toate persoanele private de libertate

fără excepție

(inclusiv cele sancționate disciplinar cu izolarea în celulă) ar trebui să poată face zilnic exerciții în aer liber. De asemenea, este evident că suprafețele pentru exerciții în exterior ar trebui să fie rezonabil de spațioase și, ori de câte ori este posibil, să ofere adăpost împotriva intemperiilor.

În acest sens, CPT trebuie să sublinieze că nu agreează practica utilizată în anumite țări prin care persoanele private de libertate își satisfac nevoile naturale în gălețile din celulele lor, care sunt apoi golite la ore fixe. Trebuie fie puse toalete în dotarea celulelor (de preferat într-o anexă sanitară), fie să existe modalități care să permită persoanelor care au nevoie la toaletă să iasă din cameră fără întârziere în orice moment (inclusiv noaptea) [...].

De asemenea, persoanele private de libertate ar trebui să aibă acces periodic la dușuri sau căzi. În plus, este de dorit ca în cameră să existe surse de apă curentă.

„13. [...] Un penitenciar suprapopulat presupune, pentru persoane private de libertate, spații neigienice și strâmte; o lipsă constantă de intimitate (chiar și atunci când se folosesc utilitățile sanitare); activități reduse în afara celulelor ca urmare a unei solicitări ce depășește personalul și dotările disponibile; servicii medicale suprasolicitate, tensiune crescută și, prin urmare, mai multă violență între persoanele private de libertate și între acestea și personal. Această listă este departe de a fi exhaustivă.

CPT a trebuit să concluzioneze în mai multe cazuri că efectele adverse ale suprapopulării au generat condiții de detenție inumane și degradante.

„Suprapopularea carcerală

Pe măsură ce și-a extins aria de activitate de-a lungul continentului european, CPT s-a confruntat cu rate masive de încarcerare și, în consecință, cu o suprapopulare carcerală gravă. Faptul că un stat încarcerează un număr atât de mare dintre cetățenii săi nu se poate explica în mod convingător printr-o rată ridicată a criminalității; atitudinea generală a membrilor serviciilor responsabile cu aplicarea legii și ai autorităților judiciare trebuie, în parte, să fie responsabili.

[...]

Dormitoare mari

Accesul la lumină naturală și aer liber

[...].”

„CPT recomandă din nou autorităților române să ia măsurile necesare pentru a garanta că în centrele de reținere și arestare preventivă:

– fiecare persoană privată de libertate dispune de un spațiu de cel puțin 4

m² în camerele comune;

– fiecare persoană privată de libertate dispune de saltele și lenjerie de pat curate;

– accesul la lumina naturală, iluminatul artificial și aerisirea sunt corespunzătoare în camere; orice dispozitiv în surplus fixat la ferestre trebuie să fie îndepărtat;

– toaletele din camere sunt separate prin pereți despărțitori;

– starea de întreținere și de curățenie a camerelor și a instalațiilor sanitare este corespunzătoare;

– fiecare persoană privată de libertate dispune articole de igienă individuală;

– hrana servită persoanelor private de libertate (din punct de vedere calitativ și cantitativ) este satisfăcătoare, în conformitate cu Regulile penitenciare europene;

– toate persoanele private de libertate pe o perioadă mai mare de 24 de ore beneficiază zilnic de cel puțin o oră de mișcare în aer liber.

În plus, CPT recomandă autorităților române să continue eforturile de a oferi diverse tipuri de activitate, pe lângă plimbarea zilnică, persoanelor private de libertate pe o perioadă de câteva zile în centrele de reținere și arestare preventivă.

[...].”

m²/deținut), cu instalații sanitare murdare și urât mirositoare. Nu exista acces la apă caldă. CPT a formulat recomandările următoare:

„[...]

62.

CPT recomandă autorităților române să ia măsuri, în Penitenciarul Poarta Albă, pentru:

– scăderea indicelui de ocupare a camerelor din secțiile II și IV, scopul fiind acela de a oferi cel puțin 4

m² de spațiu fiecărui deținut, în conformitate cu normele în vigoare;

– repararea/renovarea instalațiilor sanitare din secția II (în camere) și secția IV (în camere și în băile comune);

– permiterea accesului deținuților din secția IV la duș cu apă caldă cel puțin o dată pe săptămână; este indicat în acest sens să se țină seama de Regula 19.4 din Regulile penitenciare europene;

– întreprinderea, în cel mai scurt timp, a renovării complete a secției IV;

– verificarea calității și cantității de hrană servită deținuților, cu asigurarea respectării cu strictețe a normelor minime în materie de număr de calorii, și asigurarea verificării periodice a stocurilor, în special a celui de carne.

[...].”

Recomandările făcute de CPT în urma vizitei au fost următoarele:

„A.

Unități ale forțelor de ordine

[...]

Având în vedere observațiile de mai sus,

CPT invită autoritățile române să ia măsurile necesare pentru a garanta că, în centrele de reținere și arestare preventivă din structurile poliției

:

– persoanele private de libertate au un spațiu de cel puțin 4

m² în camerele comune (centrele nr. 10, 11 și 12, precum și centrul zonal din București);

– camerele au acces suficient la lumină naturală și artificială, precum și aerisire (centrele nr. 10, 11 și 12, precum și centrul zonal din București și Centrul Arad); dispozitivele excedentare de grilaje/bare la ferestre trebuie să fie îndepărtate, iar ferestrele trebuie lărgite (centrele nr. 10, 11 și 12, precum și centrul zonal din București);

– fiecare persoană privată de libertate are saltea și lenjerie de pat curate (centrele nr. 10, 11 și 12, precum și centrul zonal din București și Centrul Arad);

– anexele sanitare din camerele din centrele nr. 10, 11 și 12, precum și centrul zonal din București și Centrul Oradea sunt separate complet (adică până la tavan);

– persoanele private de libertate din Centrul Arad au imediat acces la toalete adecvate, inclusiv pe timpul nopții; ar trebui să se renunțe la folosirea găleților și sticlelor;

– întreținerea și curățenia camerelor și a instalațiilor sanitare se asigură periodic;

Referitor la hrană, se face trimitere la observațiile și recomandările de la pct. 62 și pct. 64.

În plus, Comitetul recomandă îmbunătățirea curților de plimbare din centrele vizitate ținând seama de observațiile formulate la pct. 40. CPT, recomandă, de asemenea, ca autoritățile să își continue eforturile pentru a oferi diverse forme de activitate, pe lângă plimbarea zilnică, persoanelor private de libertate timp de mai multe zile în centrele respective.

B.

Unități penitenciare

[...]

58.

CPT recomandă ca în unitățile vizitate să se ia următoarele măsuri, având în vedere observațiile formulate la pct. 54–57:

– revizuirea indicilor de ocupare a camerelor pentru a asigura o suprafață minimă de 4 m² per deținut în camerele comune, excluzând anexa sanitară (penitenciarele Oradea și Târgșor);

– efectuarea renovărilor și reparațiilor necesare în secțiile E3 și E4 din Penitenciarul Oradea, și asigurarea înlocuirii mobilelor și saltelelor deteriorate;

– asigurarea accesului suficient la lumină naturală și a aerisirii adecvate în camere pe parcursul zilei tuturor deținuților din secția E3 din Penitenciarul Oradea și deținutelor din camerele întunecate pentru executarea regimului închis în Penitenciarul Târgșor; de asemenea, accesul la lumină artificială ar trebui îmbunătățit în camerele pentru executarea regimului închis în Penitenciarul Târgșor; ar trebui găsite soluții pentru a evita menținerea luminii aprinse toată noaptea, instalând de exemplu corpuri de iluminat de veghe;

– efectuarea de dezinsecții periodice în clădirile din Penitenciarul Arad.

În plus,

camerele din penitenciarele vizitate ar trebui să fie echipate cu sistem de comunicare de tip interfon

.

[...]

61.

CPT recomandă autorităților române să ia următoarele măsuri cu privire la observațiile făcute la punctele 59 și 60:

– să repare și să renoveze instalațiile sanitare din secțiile în cauză din penitenciarele Arad, Oradea și Târgșor; de asemenea, să repare pereții și plafoanele afectate de infiltrări de apă;

– să asigure deținuților suficiente obiecte de igienă individuală, precum și detergenți pentru curățarea camerelor.

[...]

64.

CPT recomandă autorităților române să ia măsuri pentru a garanta calitatea și cantitatea hranei servite deținuților din penitenciarele vizitate, precum și în toate celelalte penitenciare din România, respectând normele minime în ceea ce privește aporturile zilnice de proteine și vitamine. Comitetul îndeamnă autoritățile să se asigure că normele calorice aflate în prezent în discuție respectă normele minime în ceea ce privește aporturile zilnice și ar dori să primească în copie noile norme în timp util.

CPT recomandă, de asemenea, ca bucătăriile să fie inspectate periodic, acordând o atenție deosebită și constantă respectării normelor de igienă.

În plus,

CPT ar dori să primească confirmarea înlocuirii congelatorului defect din bucătăria Penitenciarului Oradea.

[...]

CPT recomandă autorităților române să își intensifice eforturile pentru elaborarea unor programe de activități oferite deținuților, inclusiv celor aflați în executarea regimului închis, precum și persoanelor arestate preventiv, în special în penitenciarele Oradea și Târgșor. Obiectivul ar trebui să fie ca cele două categorii de persoane aflate în detenție să aibă posibilitatea de a petrece o parte rezonabilă a zilei (8 ore sau mai mult) în afara camerei, ocupate cu diverse activități stimulative.

În acest sens, ar trebui să existe un personal adecvat, inclusiv psihologi, educatori și asistenți sociali, în număr suficient.

CPT recomandă ca echipele de psihologi, educatori și asistenți sociali din cele trei penitenciare vizitate să fie consolidate începând cu ocuparea, cât mai curând posibil, a posturilor vacante din penitenciarele vizitate.”

supra

, pct. 54), Guvernul român afirmă că autoritățile naționale își arată interesul față de eliminarea deficiențelor constatate și analizează posibilitatea reducerii numărului de paturi pentru a respecta norma privind spațiul personal de 4

m² per persoană privată de libertate în centrele de reținere și arestare preventivă ale poliției. Acesta precizează că diferite programe de finanțare contribuie la îmbunătățirea condițiilor de detenție în cazul persoanelor arestate preventiv. Potrivit acestuia, în centrele de reținere și arestare preventivă se asigură diferite activități recreative. Hrana persoanelor arestate preventiv este asigurată prin intermediul unităților penitenciare din vecinătate, al inspectoratelor de poliție județene și, în unele cazuri, al unor societăți comerciale externe.

C. Comitetul european pentru probleme penale (

Comité européen pour les problèmes criminels – CDPC

)

Livre blanc sur le surpeuplement carcéral

(PC-CP (2015) 6 rev. 7], aprobată la 28 septembrie 2016 de Comitetul de Miniștri în cadrul celei de-a 1266-a reuniuni. Această carte evidențiază diferite aspecte în privința cărora autoritățile naționale sunt îndemnate să adopte strategii pe termen lung și măsuri specifice pentru combaterea supraaglomerării în penitenciare. Părțile din acest document relevante în speță au următorul conținut:

„IV. Cauzele suprautilizării formelor de privare de libertate și ale suprapopulării din penitenciare

[...]

d. Utilizarea limitată a sancțiunilor și măsurilor în folosul comunității

71.

Recomandarea R (92)16 privind Regulile europene cu privire la sancțiunile și măsurile în folosul comunității (

sanctions et mesures appliquées dans la communauté - CSM

) stabilește un set de standarde și principii pentru folosirea acestor măsuri și astfel îndeamnă statele membre să introducă un sistem viabil pentru a motiva instanțele să folosească mai mult CSM în locul pedepsei închisorii. CSM poate menține echilibrul corect între protecția societății, repararea prejudiciului produs victimelor și gestionarea nevoilor de reintegrare socială a infractorilor.

72.

Astfel de alternative pot înlocui parțial sau în întregime condamnările la închisoare și pot include de exemplu ordine de obligare la tratament, amenzi, confiscarea de bunuri, condamnări cu suspendare legate de îndeplinirea anumitor condiții de către infractor, sancțiuni de muncă în folosul comunității și alte sancțiuni și măsuri, adesea adaptate respectivului făptuitor și circumstanțelor în care a fost săvârșită infracțiunea. Ceea ce au în comun toate aceste măsuri este faptul că infracțiunea comisă va fi sancționată cu o pedeapsă/reacție adaptată și prin urmare eficientă care poate ajuta și la prevenirea recidivei. Sancțiunile economice împreună cu CSM sau ca alternative de sine stătătoare la închisoare par să fie destul de eficiente și au adesea mai mult efect asupra infractorilor decât simpla aplicare a pedepsei închisorii.

[...]

[...]

V. Cum se rezolvă problema suprapopulării din penitenciare?

a. Privarea de libertate ca măsură de ultimă instanță

Torreggiani împotriva Italiei

, Curtea ne reamintește de recomandările relevante ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei care trebuie luate în considerare în stabilirea politicilor penale și organizarea sistemului penitenciar și invită judecătorii și procurorii să utilizeze mai mult alternativele la măsurile privative de libertate și să folosească mai puțin detenția în vederea, printre altele, a reducerii creșterii populației din penitenciare.

[...]

[...]

b. Revizuirea legislației penale, dezincriminarea și alternative la proceduri penale

[...]

– de dezincriminare a anumitor infracțiuni (unele țări au dezincriminat conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și consumul de droguri și au înlocuit sancțiunile penale cu sancțiuni administrative și obligare la tratament medical; altele au dezincriminat imigrația fără forme legale; altele au înlocuit pedeapsa închisorii pentru neplata unei amenzi cu muncă în interesul comunității);

– de individualizare a pedepselor aplicate în raport cu necesitatea și proporționalitatea lor;

– de încurajare a evitării sistemului judiciar în legătură cu procesul justiției penale (de exemplu, suspendarea judecării cauzei, suspendarea aplicării pedepsei) prin intermediul medierii, al acordării de reparații și despăgubiri victimelor;

– de prevedere a unui număr suficient de măsuri alternative la arestarea preventivă;

– de pronunțare a unor pedepse cu suspendare, cu sau fără condiții;

– de înlocuire, în cazul anumitor infracțiuni, a pedepsei închisorii cu sancțiuni și măsuri în folosul comunității (muncă în folosul comunității, despăgubirea victimelor, supravegherea electronică la distanță etc.);

– de prevedere a unui număr suficient de tipuri de sancțiuni și măsuri în folosul comunității și de încetare a practicii trimiterii automate la închisoare în caz de nerespectare a condițiilor impuse în hotărârea de condamnare sau nerespectare a obligării la tratament medical;

– de extindere a posibilităților pentru liberare condiționată înainte de termen.

[...].”

ÎN DREPT

I. CU PRIVIRE LA CONEXAREA CERERILOR

42 § 1 din Regulamentul Curții).

II. CU PRIVIRE LA PRETINSA ÎNCĂLCARE A ART.

3 DIN CONVENȚIE

3 din Convenție. Această dispoziție prevede următoarele:

„Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

A. Cu privire la admisibilitate

35 § 3 lit. a) din Convenție și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea le declară admisibile.

B. Cu privire la fond

a) Reclamanții

3 din Convenție în camerele din penitenciarele în care a fost deținut. Acesta reia descrierea condițiilor de detenție din penitenciarele Rahova, Tulcea, Iași și Vaslui (

supra

, pct. 17), în special supraaglomerarea (între 1,88 și 2,46

m² de spațiu), și lipsa de igienă din Penitenciarul Rahova; supraaglomerarea (între 1,81 și 3,17

m² de spațiu), insuficiența luminii naturale (fereastră de 1,13 x 1,15

m), furnizarea de apă caldă doar de două ori pe săptămână și o sală de baie dotată cu un duș mic, o chiuvetă și o toaletă din Penitenciarul Tulcea; supraaglomerarea acută (între 1,38 și 1,84

m² de spațiu), lipsa de lumină naturală și de ventilație în camerele din Penitenciarul Vaslui; supraaglomerarea (aproximativ 1,24

m² de spațiu), lipsa de igienă și existența unei singure toalete pentru toți deținuții aflați în Penitenciarul Iași.

m² în Penitenciarul Iași; a 0,60

m² în Penitenciarul Rahova sau a 0,78

m² în Penitenciarul Tulcea). În ceea ce privește condițiile de igienă pe care le descrie ca „deplorabile”, al treilea reclamant face trimitere la constatările Curții în Hotărârea

Iamandi împotriva României

(cererea nr. 25867/03, pct. 61, 1 iunie 2010). Acesta precizează că apa caldă era furnizată de două ori pe săptămână pe o durată de cel mult două ore, și face trimitere la Hotărârea

Kalashnikov împotriva Rusiei

(nr. 47095/99, pct. 99, CEDO 2002-VI) și

Iamandi

(citată anterior, pct. 61), precum și constatările din raportul organizației neguvernamentale „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki” („APADOR-CH”) întocmit în urma unei vizite la Penitenciarul Rahova, raport care confirmă că pereții și tavanele toaletelor erau deteriorate, ceea ce contravenea normelor CPT în materie. Lipsa fondurilor bugetare necesare pentru a menține un nivel adecvat de igienă este confirmată, potrivit celui de-al treilea reclamant, de afirmațiile administrației Penitenciarului Vaslui (pagina 3, prima anexă la observațiile prezentate de Guvern). În plus, al treilea reclamant susține că a fost nevoit să împartă o cameră cu deținuți dependenți de droguri sau bolnavi de tuberculoză ori hepatită.

3 din Convenție și solicită Curții să constate că această dispoziție a fost încălcată.

b) Guvernul

supra

, pct. 10) și precizează că autoritățile penitenciare au făcut eforturi care i-au asigurat acestui reclamant camere cu o bună capacitate de cazare.

supra

, pct. 15) și susține că autoritățile interne au depus toate eforturile corespunzătoare pentru a asigura bune condiții materiale de detenție.

supra

, pct. 19-22). Acesta susține că au fost luate măsuri de igienă (acordarea de articole de igienă și efectuarea de dezinsecții periodice), calitatea hranei a fost verificată de personalul medical și au fost administrate tratamente medicale pentru diverse afecțiuni celui de-al treilea reclamant în cursul detenției sale. În ceea ce privește posibilul risc de îmbolnăvire cu tuberculoză, Guvernul susține că singurul deținut suspectat de a fi fost afectat a fost supus unor analize medicale care au infirmat aceste temeri, iar autoritățile interne au acționat în conformitate cu planul pentru prevenirea tuberculozei.

supra

, pct. 25).

a) Principii generale

i. Cu privire la interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante

3 din Convenție consacră una dintre valorile fundamentale ale societăților democratice [a se vedea, în special,

Mocanu

și alții împotriva României

(MC), nr. 10865/09 ș.a., pct. 315, CEDO 2014 (extrase);

El-Masri împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei

(MC), nr. 39630/09, pct. 195, CEDO 2012;

Gäfgen împotriva Germaniei

(MC), nr. 22978/05, pct. 87, CEDO 2010;

Labita împotriva Italiei

(MC), nr. 26772/95, pct. 119, CEDO 2000-IV; și

Selmouni împotriva Franței

(MC), nr. 25803/94, pct. 95, CEDO 1999–V]. Într-adevăr, interzicerea torturii și a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante este o valoare ce ține de civilizație și este strâns legată de respectarea demnității umane. Art.

3 nu prevede restricții, fiind astfel în contrast cu majoritatea clauzelor normative ale Convenției, și nu admite nicio derogare, potrivit art.

15 § 2, nici măcar în caz de pericol public care amenință viața națiunii (

ibidem

).

ii. Cu privire la protecția persoanelor private de libertate împotriva tratamentelor contrare garanțiilor prevăzute la art.

3 din Convenție

3 impune autorităților o obligație pozitivă care constă în a se asigura că orice persoană privată de libertate este deținută în condiții care sunt compatibile cu respectarea demnității umane, că modalitățile de executare a pedepsei nu supun persoana în cauză unei suferințe sau unei încercări de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și că, ținând seama de cerințele practice ale detenției, sănătatea și confortul persoanei sunt asigurate în mod corespunzător (

Norbert Sikorski împotriva Poloniei

, nr. 17599/05, pct. 130 și 131, 22 octombrie 2009).

Kudła împotriva Poloniei

(MC), nr. 30210/96, pct.

91, CEDO 2000–XI; și

Peers împotriva Greciei

, nr.

28524/95, pct.

67, CEDO 2001-III]. Cu toate că scopul tratamentului este un element care trebuie luat în considerare pentru a stabili dacă viza umilirea sau înjosirea victimei, absența unui asemenea scop nu ar exclude în mod definitiv o constatare a încălcării art. 3 (

Peers

, citată anterior, pct. 74).

Dougoz împotriva Greciei

, nr. 40907/98, pct. 46, CEDO 2001-II). În special, perioada de timp în care o persoană a fost deținută în condițiile denunțate reprezintă un factor important care trebuie luat în considerare (

Ananyev și alții împotriva Rusiei

, nr. 42525/07 și 60800/08, pct. 142, 10 ianuarie 2012;

Alver împotriva Estoniei

, nr. 64812/01, pct. 50, 8

noiembrie 2005;

Kehayov împotriva Bulgariei

, nr. 41035/98, pct. 64, 18 ianuarie 2005; și

Kalachnikov împotriva Rusiei

, nr. 47095/99, pct. 102, CEDO 2002-VI).

iii. Cu privire la supraaglomerare

Khlaifia și alții împotriva Italiei

[(MC), nr. 16483/12, pct. 164-166, 15 decembrie 2016], în care Curtea reamintește, în special, că, atunci când supraaglomerarea atinge un anumit nivel, lipsa de spațiu dintr-o unitate penitenciară poate constitui elementul central care trebuie luat în considerare la aprecierea conformității unei anumite situații cu art.

3 (a se vedea, cu privire la unitățile penitenciare,

Karalevičius împotriva Lituaniei

, nr. 53254/99, pct. 39, 7 aprilie 2005). Într-adevăr, spațiul extrem de îngust dintr-o cameră de deținere constituie un aspect deosebit de important de care trebuie să se țină seama pentru a se stabili dacă condițiile de detenție în litigiu au fost „degradante” în sensul art.

3 din Convenție [

Muršić împotriva Croației

(MC), nr. 7334/13, pct. 104, 20 octombrie 2016].

3 din Convenție. În general, deși CPT consideră dezirabil pentru camerele comune un spațiu de 4

m², au existat cazuri emblematice în care spațiul personal acordat unui reclamant era mai mic de 3

m² (

Torreggiani și alții împotriva Italiei

, nr. 43517/09 ș.a., pct. 68, 8 ianuarie 2013;

Ananyev

și alții

, citată anterior, pct.

144-145;

Sulejmanovic împotriva Italiei

, nr. 22635/03, pct. 43, 16 iulie 2009;

Kantyrev împotriva Rusiei

, nr. 37213/02, pct.

50-51,

21

iunie

2007;

Andrei Frolov împotriva Rusiei

, nr. 205/02, pct. 47-49, 29

martie 2007; și

Kadikis împotriva Letoniei

, nr. 62393/00, pct.

55, 4

mai 2006).

m² de suprafață la sol pentru fiecare persoană privată de libertate (inclusiv spațiul ocupat de mobilier, dar nu cel ocupat de instalațiile sanitare) într-o cameră trebuie să rămână norma minimă relevantă pentru evaluarea condițiilor de detenție din perspectiva art.

3 din Convenție (

Muršić

, citată anterior, pct. 110 și 114). Aceasta a mai precizat că un spațiu personal mai mic de 3

m² într-o cameră comună generează o solidă dar nu incontestabilă prezumție de încălcare a acestei dispoziții. Prezumția în cauză poate fi infirmată prin efectele cumulate ale altor aspecte legate de condițiile de detenție, de natură să compenseze în mod corespunzător lipsa de spațiu personal; în această privință, Curtea ia în considerare factori precum durata și amploarea restricției, gradul de libertate de circulație și activitățile în afara camerei, precum și caracterul în general decent sau nu al condițiilor de detenție în locul respectiv (

ibidem

, pct. 122-138).

iv. Cu privire la alte aspecte referitoare la condițiile materiale de detenție

3, Curtea a reținut că alte aspecte ale condițiilor de detenție trebuiau luate în considerare la examinarea respectării acestei dispoziții. Aceste aspecte includ posibilitatea de a folosi toaletele în intimitate, aerisirea disponibilă, accesul la lumină naturală și aer natural, calitatea încălzirii și respectarea cerințelor sanitare de bază (a se vedea, de asemenea, aspectele care decurg din Regulile penitenciare europene, adoptate de Comitetul de Miniștri, citate la pct. 43

supra

). Astfel cum a precizat Curtea în hotărârea

Mursič

(citată anterior, pct. 139; a se vedea de asemenea

Khlaifia

, citată anterior, pct. 167), atunci când un deținut dispune în camera sa de un spațiu personal cuprins între 3 și 4

m², factorul spațiu rămâne un element important în aprecierea caracterului adecvat sau inadecvat al condițiilor de detenție. Prin urmare, în astfel de cauze, CEDO a constatat încălcarea art.

3 în cazul în care lipsa spațiului era însoțită de alte condiții materiale de detenție necorespunzătoare, precum lipsa de aerisire și de lumină (

Torreggiani și alții

, citată anterior, pct. 69; a se vedea, de asemenea,

Moisseiev împotriva Rusiei

, nr. 62936/00, pct. 124-127, 9 octombrie 2008;

Vlassov împotriva Rusiei

, nr. 78146/01, pct. 84, 12 iunie 2008; și

Babouchkine împotriva Rusiei

, nr. 67253/01, pct. 44, 18 octombrie 2007), acces limitat la plimbare în aer liber (

István Gábor Kovács împotriva Ungariei

, nr. 15707/10, pct. 26, 17 ianuarie 2012;

Efremidze împotriva Greciei

, nr. 33225/08, pct. 38, 21 iunie 2011;

Yevgeniy Alekseyenko împotriva Rusiei

, nr. 41833/04, pct. 88-89, 27 ianuarie 2011;

Gladkiy împotriva Rusiei

, nr. 3242/03, pct. 69, 21 decembrie 2010;

Shuvaev împotriva Greciei

(cererea nr. 8249/07, pct. 39, 29 octombrie 2009; și

Vafiadis împotriva Greciei

, nr. 24981/07, pct. 36, 2 iulie 2009) sau o lipsă totală de intimitate în camere [

Szafransky împotriva Poloniei

, nr. 17249/12, pct. 39-41, 15 decembrie 2015;

Veniosov împotriva Ucrainei

, nr. 30634/05, pct. 36, 15 decembrie 2011;

Mustafayev împotriva Ucrainei

, nr. 36433/05, pct. 32, 13 octombrie 2011;

Belevitski împotriva Rusiei

, nr. 72967/01, pct.

73-79, 1

martie 2007;

Khoudoyorov împotriva Rusiei

, nr. 6847/02, pct. 106-107, CEDO

2005-X (extrase); și

Novosselov împotriva Rusiei

, nr. 66460/01, pct. 32 și 40-43, 2 iunie 2005].

Ananyev și alții

, citată anterior, pct. 156 și 157; a se vedea, de asemenea, aspectele care decurg din Regulile penitenciare europene, adoptate de Comitetul de Miniștri, citate la pct. 43

supra

). În această privință, Curtea amintește că o anexă sanitară care este doar parțial separată printr-un perete despărțitor nu este acceptabilă într-o cameră ocupată de mai mulți deținuți (

Canali împotriva Franței

, nr. 40119/09, pct. 52, 25 aprilie 2013) și că anterior a constatat încălcarea art.

3 din Convenție ca urmare a condițiilor necorespunzătoare de igienă din cameră (

Vasilescu împotriva Belgiei

, nr. 64682/12, pct. 103, 25

noiembrie 2014;

Ananyev

și

alții

, citată anterior, pct.

156-159;

Florea

împotriva României

, nr. 37186/03, pct.

59, 14

septembrie 2010;

Modarca împotriva Moldovei

, nr. 14437/05, pct.

65-69, 10

mai 2007; și

Kalachnikov

, citată anterior, pct. 98-103). Un alt aspect criticat de Curte în hotărârile sale în materie de igienă este prezența gândacilor, șobolanilor, păduchilor, ploșnițelor sau a altor paraziți. Aceasta a amintit că administrația locurilor de deținere trebuie să combată acest tip de infestare prin metode eficiente de dezinsecție, produse de întreținere, fumigații și controale periodice în camere, în special controlarea stării lenjeriilor de pat și locurilor pentru depozitarea alimentelor (

Ananyev și alții

, citată anterior, pct. 159).

v. Cu privire la deținerea în centrele de reținere și arestare preventivă

3 în cauzele îndreptate împotriva Greciei de către resortisanți străini în curs de expulzare care au fost ținuți în secții de poliție (a se vedea, printre altele,

Horshill împotriva Greciei

, nr. 70427/11, pct. 43-53, 1 august 2013;

Chkhartishvili împotriva Greciei

, nr. 22910/10, pct. 52-64, 2 mai 2013; și

Bygylashvili împotriva Greciei

, nr. 58164/10, pct. 55-62, 25

septembrie

2012).

b) Aplicarea acestor principii în prezentele cauze

m², ceea ce a determinat Curtea să concluzioneze, în conformitate cu jurisprudența sa (

supra

, pct. 77), că în speță există o prezumție puternică de încălcare a art.

3. În ceea ce privește cererile de transfer între diferite camere din Penitenciarul Gherla care au fost formulate de primul reclamant (

supra

, pct. 10), Curtea amintește că acestea nu exonerează autoritățile de obligația de a se asigura că orice persoană este deținută în condiții compatibile cu respectarea demnității umane și nu este expusă unor situații de supraaglomerare penitenciară (

supra

, pct. 72).

affirmanti incumbit probatio

atunci când Guvernul este singurul care are acces la informații de natură să confirme ori să infirme afirmațiile reclamantului, este necesar să se constate că descrierea condițiilor materiale ca fiind conforme cu cerințele de la art.

3 nu este susținută de dovezi suficiente (a se vedea,

mutatis mutandis

,

Artimenco împotriva României

, nr. 12535/04, pct. 35, 30 iunie 2009;

Brândușe împotriva României

, nr. 6586/03, pct. 48, 7 aprilie 2009). În ceea ce privește documentele prezentate de Guvern cu privire la condițiile materiale de detenție suferite de cel de-al treilea reclamant în penitenciarele Tulcea, Iași și Vaslui (

supra

, pct. 19-21), Curtea constată că, în pofida eforturilor depuse de autoritățile naționale pentru a îmbunătăți condițiile de detenție ale celui de-al treilea reclamant, acestea nu sunt în măsură să contrazică afirmațiile reclamantului cu privire la lipsa de ventilație a camerelor, prezența mucegaiului în unele din acestea, prezența insectelor și șobolanilor, precum și uzura saltelelor de pat (

supra

, pct. 17). Chiar din aceste documente rezultă că al treilea reclamant a trebuit să suporte condiții precare de igienă în penitenciarele Iași și Vaslui (

supra

, pct. 20-21). Guvernul nu a prezentat așadar niciun document și nicio explicație relevantă pentru a determina Curtea să respingă afirmațiile reclamantului ca nefondate (a se vedea,

mutatis mutandis

,

Ogică împotriva României

, nr. 24708/03, pct. 43, 27 mai 2010). Același lucru este valabil pentru capetele de cerere formulate de al patrulea reclamant cu privire la condițiile materiale din centrul de reținere și arestare preventivă din Baia Mare. Guvernul nu contestă lipsa de toalete și lipsa de ventilație și nu justifică nicicum faptul că neagă alte aspecte denunțate (lipsa de apă curentă și de iluminat natural, prezența șobolanilor) (

supra

, pct. 25).

supra

, pct. 22), suspiciunea de îmbolnăvire cu tuberculoză a fost infirmată în urma analizelor pentru depistare și că nu s-a înregistrat niciun caz de hepatită în cursul detenției celui de-al treilea reclamant.