NONU v. ROMANIA

CUARTA DECIZIE A SECȚIEI nr. 58303/16 Robert-Constantin ONU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), care așeză la 18 aprilie 2024 în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda , președintele Anne Louise Bormann, Sebastian Rădulețu , judecători și Viktoriya Maradudina, grefier interimar, având în vedere cererea depusă la 10 ianuarie 2017, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitanți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamațiile reclamantului în temeiul art. 3 din Convenție privind condițiile inadecvate de detenție au fost comunicate guvernului român („Guvernului”). Plaga de DREPT în temeiul art. 3 din Convenție (condiții inadecvate de detenție) Reclamantul s-a plâns în principal de condițiile inadecvate de detenție. El s-a bazat pe art. 3 din Convenție. Guvernul a susținut în principal că reclamantul și-a pierdut statutul de victimă deoarece a beneficiat de remediul oferit prin Legea nr. 169/2017 de modificare și de încheierea Legii nr. 254/2013 privind executarea condamnărilor. Ei au solicitat Curții să respingă cererile prezente pentru a fi incompatibile ratione personae cu dispozițiile Convenției. Reclamantul nu a susținut că compensația acordată i-a fost insuficientă. Curtea constată că în decizia Dîrjan și Ștefan v. România (dec.), nr. 14224/15 și 50977/15, 15 aprilie 2020) a examinat cereri similare și le-a declarat inadmisibil pentru că reclamanții și-au pierdut statutul de victimă. Curtea a remarcat că Legea nr. 169/2017 de modificare și încheierea Legii nr. 254/2013 privind executarea condamnărilor, adoptată după hotărârea pilotă în cazul Rezmiveș și alții c. România (n. 61467/12 și altele 3 în 25 aprilie 2017) și în vigoare între octombrie 2017 și decembrie 2019, a fost un remediu eficace în ceea ce privește condițiile de detenție inadecvate în închisoarele românești. Mai precis, legea de mai sus prevede un remediu compensatoriu, disponibil pentru perioadele de detenție care variază între 2012 și 2019 și permit deducerea a șase zile pentru 30 de zile petrecute în condiții de detenție care nu sunt conforme cu art. 3 din convenție (a se vedea Dîrjan și Ștefan Acest beneficiu a avut un impact asupra termenului condamnării la închisoare, oferind deținuților o șansă de eliberare anterioră la eliberare condiționată. În ceea ce privește circumstanțele prezentei cereri, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument capabil de a-l convinge să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea acestor plângeri. Remediarea menționată anterior a fost disponibilă reclamantului în prezenta cerere și, într-adevăr, a beneficiat de aceasta. Astfel, autoritățile naționale aplică dispozițiile prevăzute în decizia menționată anterior Dîrjan și Ștefan , a acordat compensare, prin reducerea zilelor, reclamantului pentru perioadele de detenție petrecute în condiții neadecvate de care s-a plâns (pentru mai multe detalii a se vedea tabelul anexat). În plus, reclamantul a fost transferat într-un centru de detenție de care nu se plânge. Prin urmare, Curtea este convinsă că reclamantul a primit un recurs adecvat și nu mai poate pretinde că este victimă de o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolului 3 din Convenție, în ceea ce privește condițiile de detenție ale acesteia în timpul perioadei, descrise în tabelul adăugat. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că această parte a cererii este incompatibilă Rationne personae cu dispozițiile Convenției și trebuie respins în conformitate cu art. 35 §§ § 3 a) și 4 din Convenție. Rămâne de plângeri Reclamantul a formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile de detenție în alte perioade. Curtea a examinat cererea și consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 16 mai 2024. Viktoriya Maradudina Branko Lubarda Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice APPENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 3 din Convenție (condiții neadecvate de detenție) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul de naștere Începe și în sfârșit Durata Compensarea domestică acordată (în zile) pe baza perioadei totale calculate de autoritățile naționale 58303/16 10/01/2017 Robert-Constantin NONU 1990 Prizona Aiud 25/03/2016 până la 20/04/2018 2 ani(s) și 27 zile(s) 378 - zile de compensare pentru o perioadă totală de 1 909 zile petrecute în detenție în condiții inadecvate între 01/07/2014-22/12/2019, inclusiv cele menționate în coloana anterioară.

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 58303/16

Robert-Constantin NONU

against Romania

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 18

April

2024 as a Committee composed of:

Branko Lubarda

, President

,

Anne Louise Bormann,

Sebastian Rădulețu

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 10

January 2017,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicants,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant’s details are set out in the appended table.

The applicant’s complaints under Article 3 of the Convention concerning the inadequate conditions of detention were communicated to the Romanian Government (“the Government”).

THE LAW

Complaints under Article 3 of the Convention (inadequate conditions of detention)

The applicant complained principally of the inadequate conditions of his detention. He relied on Article 3 of the Convention.

The Government argued mainly that the applicant had lost his victim status because he had benefitted from the remedy offered by Law no. 169/2017 amending and completing Law no. 254/2013 on the execution of sentences. They asked the Court to reject the present applications for being incompatible

ratione personae

with the provisions of the Convention.

The applicant had not argued that the compensation awarded to him was insufficient.

The Court notes that in the decision

Dîrjan and Ștefan v. Romania

((dec.), nos. 14224/15 and 50977/15, 15 April 2020) it has examined similar applications and declared them inadmissible because the applicants had lost their victim status. The Court noted that Law no. 169/2017 amending and completing Law no. 254/2013 on the execution of sentences, adopted following the pilot judgment in the case of

Rezmiveș and Others v. Romania

(nos. 61467/12 and 3 others, 25 April 2017) and in force between October

2017 and December 2019, was an effective remedy in respect of inadequate conditions of detention in Romanian prisons. More specifically, the above law set forth a compensatory remedy, available for periods of detention ranging from 2012 to 2019 and allowing the deduction of six days for 30 days spent in conditions of detention that fell short of standards compatible with Article 3 of the Convention (see

Dîrjan and Ștefan

, cited above, §28). That benefit had an impact on the term of the prison sentences, giving detainees an opportunity of earlier release on parole.

Turning to the circumstances of the present application, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility of those complaints. The above-mentioned remedy was available to the applicant in the present application and, indeed, he benefitted from it. Thus, the domestic authorities, applying the provisions laid down in the abovementioned decision

Dîrjan and Ștefan

, awarded compensation, through the reduction of days, to the applicant for the periods of detention spent in inadequate conditions of which he complained (for further details see the appended table). Furthermore, the applicant was transferred to a detention facility he is not complaining about.

The Court is therefore satisfied that the applicant had been afforded adequate redress and can no longer claim to be victim of a violation of his rights under Article 3 of the Convention, insofar as the conditions of his detention during the period, described in the appended table, are concerned. In view of the above, the Court finds that this part of the application is incompatible

ratione personae

with the provisions of the Convention and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

Remaining complaints

The applicant also raised other complaints under Article 3 of the Convention with regards to the conditions of detention during other periods.

The Court has examined the application and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles

34 and

35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.

It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article

35

§

4 of the Convention.

For these reasons, the Court, unanimously,

Declares

the application inadmissible.

Done in English and notified in writing on 16 May 2024.

Viktoriya Maradudina

Branko Lubarda

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article

3 of the Convention

(inadequate conditions of detention)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Facility

Start and end date

Duration

Domestic compensation awarded

(in days)

based on total period calculated by national authorities

58303/16

10/01/2017

Robert-Constantin NONU

1990

Aiud Prison

25/03/2016 to

20/04/2018

2 year(s) and 27 day(s)

378 - days in compensation for a total period of 1,909 days spent in detention in inadequate conditions between 01/07/2014-22/12/2019, including those mentioned in the previous column.