CASE OF ALAJOS KISS v. HUNGARY

Reclamantul s-a născut în 1954 și trăiește în Rozsaszentmárton. În 1991 reclamantul a fost diagnosticat cu depresie maniaca. La 27 mai 2005, el a fost plasat sub tutore parțial. Deși această măsură s-a bazat pe Codul Civil care se ocupă de relațiile pecuniare și anumitor relații personale ale cetățenilor (a se vedea punctul 12 de mai jos), aceasta a atras totuși aplicarea articolului 70 alineatul (5) din Constituție (a se vedea punctul 11 de mai jos) la solicitant, excluzând-l din dreptul de vot. În decizia judecătorească de bază, s-a remarcat că el a avut grijă de el în mod adecvat, dar uneori a irosit bani în mod iresponsabil și ocazional a fost agresiv. Reclamantul nu a apelat împotriva acestei decizii. La 13 februarie 2006, reclamantul a realizat că a fost omis din registrul electoral elaborat în vederea viitoarelor alegeri legislative. La 9 martie 2006, această instanță și-a respins cazul. În conformitate cu art. 70 alineatul (5) din Constituție, cei sub tutoriu nu au putut participa la alegeri. Această decizie a fost servită la reprezentantul reclamantului la 25 aprilie 2006. 10. Între timp, alegerile legislative au avut loc la 9 și 23 aprilie 2006, în care reclamantul nu a putut participa. 11. art. 70 alineatul (5) din Constituția maghiară prevede, printre altele, că persoanele plasate sub tutorizare totală sau parțială nu au dreptul de a vota. 12. Codul civil prevede: „(1) Prezenta lege reglementează relațiile pecuniare și anumitor relații personale ale cetățenilor ...” „(4) Persoanele de vârstă juridică pot fi plasate sub tutela parțială de către o instanță dacă facultățile lor necesare pentru a-și desfășura afacerile sunt – datorită stării lor psihice, mintea nesinte sau dependența patologică – permanent sau recurente în mare măsură în general sau în legătură cu anumite grupuri de chestiuni. (5) Dacă limitarea capacității discreționale este doar parțială, persoana aflată sub tutoriu poate face declarații juridice valabile independent în toate aspectele cu privire la care instanța nu și-a limitat capacitatea în decizia sa. (6) Curtea poate limita capacitatea deplină a unei persoane plasate sub tutoriu, în special în ceea ce privește următoarele grupuri de chestiuni: i. cererile de securitate socială, de prestații sociale și de șomaj și de dispoziție asupra acestor prestații sau asupra veniturilor provenite din ocuparea forței de muncă ... depășește suma definită la punctul 14/B; ii. dreptul de dispoziție în ceea ce privește bunurile mobiliare și imobiliare; iii. să facă anumite declarații juridice în domeniul dreptului familiei, și anume: a) declarații juridice privind drepturile de proprietate matrimonială sau drepturile de proprietate legate de un parteneriat înregistrat, b) să facă declarații în ceea ce privește stabilirea părintei, c) să definească numele copilului unei persoane și modificarea sa, d) să acorde consimțământ la adoptarea copilului unei persoane; iv. luarea deciziilor pecuniare în ceea ce privește obligațiile de întreținere; v. efectuarea declarațiilor juridice în ceea ce privește închirierile rezidențiale (concluderea și încheierea contractului); vi. probleme de moștenire; vii. declarații juridice privind plasarea într-o instituție socială internă; viii. eliminarea drepturilor legate de serviciile de sănătate; ix. determinarea locului de reședință.” 13. C din 1997 privind procedura electorală prevede următoarele: „ (1) Pentru a stabili dreptul de vot, organele enumerate la punctul a)-c) ține informat agenția centrală, gestionând registrul datelor și adreselor cu caracter personal ale cetățenilor, a modificărilor care au loc în datele menționate la alineatul (2) din ... cetățenii de vârstă legală fără dreptul de vot, după cum urmează: a) biroul tutorelor ... la plasarea sub tutoriu limitarea sau excluderea capacităților juridice și la terminarea tutoriului, ... (2) Comunicarea descrisă la alineatul (1) include: a) primul și prenumele cetățenilor (pentru femei, de asemenea, numele de fată), b) numărul de identificare personală, c) motivul excluziunii de la exercitarea drepturilor de vot, data de început și data de sfârșit așteptate.” 14. Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap („CRPD”), care a fost ratificată de Ungaria la 20 iulie 2007, prevede următoarele: ... „Persoanele cu handicap includ persoanele care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung care, în interacțiune cu diferite bariere, pot împiedica participarea lor deplină și eficientă la societate pe o bază egală cu celelalte.” „1. Statele părți reafirmă că persoanele cu handicap au dreptul la recunoaștere peste tot ca persoane în fața legii. Statele părți recunosc că persoanele cu handicap au capacitatea juridică egală cu celelalte în toate aspectele vieții. Statele părți iau măsurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu handicap la sprijinul pe care le pot solicita în exercitarea capacității juridice. Statele părți se asigură că toate măsurile legate de exercitarea capacităților juridice prevăd garanții adecvate și eficiente pentru prevenirea abuzurilor în conformitate cu legislația internațională privind drepturile omului. Aceste garanții se asigură că măsurile referitoare la exercitarea capacităților juridice respectă drepturile, voința și preferințele persoanei, sunt libere de conflict de interese și de influență nejustificată, sunt proporționale și adaptate circumstanțelor persoanei, se aplică pentru cel mai scurt timp posibil și sunt supuse unei reexaminări periodice de către o autoritate sau un organism judiciar competent, independent și imparțial. Garanțiile trebuie să fie proporționale cu gradul în care aceste măsuri afectează drepturile și interesele persoanei. ...” „Statele părți garantează drepturilor politice persoanelor cu handicap și posibilitatea de a le bucura în mod egal cu alții și se angajează: a. Asigurați-vă că persoanele cu handicap pot participa în mod eficient și pe deplin la viața politică și publică pe o bază egală cu celelalte persoane, direct sau prin intermediul unor reprezentanți liberi aleși, inclusiv dreptul și oportunitatea persoanelor cu handicap de a vota și de a fi aleși, printre altele, prin: i. Asigurarea faptului că procedurile, facilitățile și materialele de vot sunt adecvate, accesibile și ușor de înțeles și de utilizare; ii. Protejarea dreptului persoanelor cu handicap de a vota prin vot secret la alegerile și referendumurile publice fără intimidare și de a sta la alegeri, de a desfășura un mandat eficient și de a îndeplini toate funcțiile publice la toate nivelurile guvernamentale, facilitând utilizarea tehnologiilor asistente și noi, după caz; iii. Garantarea liberei exprimări a voinței persoanelor cu handicap în calitate de alegători și, în acest scop, dacă este necesar, la cererea lor, permițând asistența la votul unei persoane alese; b. Promovarea activă a unui mediu în care persoanele cu handicap pot participa în mod eficient și pe deplin la desfășurarea afacerilor publice, fără discriminare și pe o bază egală cu celelalte, și încurajează participarea acestora la afaceri publice, inclusiv: i. Participarea la organizații neguvernamentale și asociații care se ocupă de viața publică și politică a țării, precum și la activitățile și administrarea partidelor politice; ii. Formarea și aderarea organizațiilor de persoane cu handicap pentru a reprezenta persoanele cu handicap la nivel internațional, național, regional și local.” 15. Recomandarea Consiliului Europei R(99)4 a Comitetului de Miniștri statelor membre privind principiile privind protecția juridică a adulților incapabili (adoptată la 23 februarie 1999) („Recomandarea R(99)4”) prevede următoarele: „... În special, o măsură de protecție nu ar trebui să privească automat persoana în cauză de dreptul de a vota, sau să facă un testament, sau să refuze consimțământul oricărei intervenții în domeniul sănătății, sau să ia alte decizii de caracter personal în orice moment în care capacitatea sa îi permite să facă acest lucru.” 16. 190/2002 a Comisiei Europene pentru Democrație prin Lege (Comisia de Venență) privind Codul de bune practici în materie electorală („Opinionul nr. 190/2002”) prevede următoarele elemente: „i. poate fi prevăzută pentru privarea persoanelor de dreptul la vot și pentru a fi alese, dar numai sub rezerva următoarelor condiții cumulative: ii. aceasta trebuie prevăzută de lege; iii. principiul proporționalității trebuie respectat; condițiile pentru privarea persoanelor fizice a dreptului de a se ridica la alegeri pot fi mai puțin stricte decât pentru dezfrancarea acestora; iv. Privirea trebuie să se bazeze pe incapacitatea mentală sau pe o condamnare penală pentru o infracțiune gravă. În plus, retragerea drepturilor politice sau constatarea incapacității mintale nu pot fi impuse decât prin hotărârea expresă a unei instanțe de drept.” 17. Recomandarea Consiliului Europei R(2006)5 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru promovarea drepturilor și participarea deplină a persoanelor cu handicap în societate: îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu handicap în Europa 2006-2015 (adoptată la 5 aprilie 2006) („Recomandarea R(2006)5”) prevede următoarele: „... iii. să se asigure că nici o persoană cu handicap nu este exclusă din dreptul de a vota sau de a sta la alegeri pe baza handicapului ei; ...”