GORANDA v. ROMANIA

Ștefan GORANDA împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 25 mai 2010 în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevall, Președintele, Elisabet Fura, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, secretarul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 21 octombrie 2003, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Cererea a fost depusă de dl Ștefan Goranda, un național român care s-a născut în 1929 și a trăit în Bacău. Înainte de a muri, la 16 august 2009, el a fost reprezentat în fața Curții de către dl Haim Ianai, avocat care practică în Herzelia, Israel. Guvernul român (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Răzvan-Horațiu Radu, din Ministerul Afacerilor Externe. Plângerile reclamantului în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, privind presupusa imposibilitate de a obține compensare pentru bunuri naționalizate, deși acest drept este prevăzut prin Legea nr. 10/2001, datorită lipsei de eficacitate a mecanismului compensatoriu al legii menționate, au fost comunicate guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. La 31 august 2009, reprezentantul reclamantului a informat Curtea că reclamantul a murit la 16 August 2009, dar el nu a indicat dacă el a părăsit orice moștenitor care ar putea exprima voința de a continua cererea în fața Curții. Prin scrisoarea din 21 septembrie 2009, Registrul Curții a solicitat reprezentantului reclamantului să informeze Curții dacă a existat vreun moștenitor care exprimă voința de a continua cererea. Nu a fost primit niciun răspuns de către Curte. Prin scrisoarea din 14 decembrie 2009, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor și a informațiilor în cazul în care a existat oricare moștenitor care exprimă voința de a prelua și de a continua cererea expirase la 11 Decembrie 2009 și că nu a fost solicitată prelungire a timpului. Reprezentantul reclamantului a fost atrasă atenția la art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Curtea consideră că, în absența oricărui moștenitor care exprimă voința de a prelua și de a continua această cerere, nu există nicio circumstanță specială în cazul în care afectează respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și necesită examinarea suplimentară a cererii în temeiul articolului 37 § 1 în amendă a Convenției. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa.

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 38090/03

by Ștefan GORANDA

against Romania

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 25

May

2010 as a Chamber composed of:

Josep Casadevall,

President,

Elisabet Fura,

Corneliu Bîrsan,

Boštjan M. Zupančič,

Ineta Ziemele,

Luis López Guerra,

Ann Power,

judges,

and Santiago Quesada,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 21 October 2003,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The application was lodged by Mr Ștefan Goranda, a Romanian national who was born in 1929 and lived in Bacău. Before he died, on 16

August

2009, he was represented before the Court by Mr Haim Ianai, a lawyer practising in Herzelia, Israel. The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

Răzvan-Horațiu Radu, from the Ministry of Foreign Affairs.

The applicant's complaints under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, concerning the alleged impossibility to obtain compensation for nationalised property although this right is provided by Law

no.

10/2001, due to the lack of effectiveness of the compensatory mechanism of the mentioned law, were communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations.

On 31 August 2009, the applicant's representative informed the Court that the applicant had died on 16

August 2009, but he did not indicate if he left any heir which could express the will to pursue the application before the Court. By letter of 21 September 2009, the Court's Registry asked the applicant representative to inform the Court if there was any heir expressing the will to continue the application. No answer has been received by the Court.

By letter dated 14 December 2009, sent by registered post, the applicant's representative was notified that the period allowed for submission of the observations and of the information if there was any heir expressing the will to take over and continue the application had expired on 11

December 2009 and that no extension of time had been requested. The applicant's representative's attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. No answer has been received by the Court.

THE LAW

The Court considers that, in the absence of any heir expressing the will to take over and continue this application, there are no special circumstances in the case affecting respect for human rights as defined in the Convention and requiring the further examination of the application under Article 37 § 1

in fine

of the Convention.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Santiago Quesada

Josep Casedevall

Registrar

President