Duzdemir și Guner împotriva Turciei

Reclamanții s-au născut în 1981 și, respectiv, 1961 și au trăit în Diyarbakır. La 5 mai 1999, reclamanții au fost concediați de municipalitatea Diyarbakır Sur („Comunitatea”), cu care au fost angajate temporar. Reclamanții au introdus ulterior acțiuni separate în fața Tribunalului de Muncire din Diyarbakır împotriva Comunității, cerând salarii neregulăți, indemnități de concediere, plată de indemnizare și alte drepturi pecuniare. La 23 decembrie și, respectiv, 11 noiembrie 1999, instanța de muncă a acordat reclamanților cererea și a ordonat plata de 324.681.000 lire turce (TRL) la primul reclamant și la al doilea reclamant, împreună cu dobânda. În absența unui recurs, aceste hotărâri au devenit finale la 3 ianuarie 2000 și, respectiv, 22 noiembrie 1999. La data introducerii cererilor, datoriile de judecată erau încă inmarcate.

Cu toate acestea, între timp, s-au ajuns la acorduri de decontare prietenoase între reclamanții și municipalitatea la 31 iulie 2008 și, respectiv, 10 februarie 2005, iar plățile relevante au fost efectuate reclamanților. 10. Legea și practicile interne relevante în vigoare la momentul material sunt descrise în Ekici și alții v. Turcia (nu. 28877/03, §§ 11-13, 23 septembrie 2008).

5. The applicants were born in 1981 and 1961 respectively and lived in Diyarbakır. 6. On 5 May 1999 the applicants were laid off by the Diyarbakır Sur Municipality (“the Municipality”), with which they had been temporarily employed. 7. The applicants subsequently brought separate actions before the Diyarbakır Labour Court against the Municipality, claiming outstanding salaries, dismissal indemnities, severance pay and other pecuniary rights. 8. On 23 December and 11 November 1999, respectively, the labour court granted the applicants' request and ordered the payment of 324,681,000 Turkish liras (TRL) to the first applicant and TRL 927,531,000 to the second applicant, together with interest. In the absence of an appeal, these judgments became final on 3 January 2000 and 22 November 1999, respectively.

9. At the date of introduction of the applications, the judgment debts were still outstanding. However, in the meantime, friendly settlement agreements were reached between the applicants and the Municipality on 31 July 2008 and 10 February 2005, respectively, and the relevant payments were made to the applicants. 10. The relevant domestic law and practice in force at the material time are outlined in Ekici and Others v. Turkey (no. 28877/03, §§ 11-13, 23 September 2008).