ESENOV v. RUSSIA

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE nr. 16055/06 de către Gaygysyz Seyitgeldiyevich ESENOV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 17 iunie 2010 în calitate de Cameră compusă din: Christos Rozakis, Președinte, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 10 aprilie 2006, având în vedere decizia Curții de a examina în comun admisibilitatea și meritele cauzei (art. 29 § 1 din Convenție), după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Gaygysyz Seyitgeldiyevich Essenov, este un național rus care s-a născut în 1968 și a trăit înaintea arestării sale în orașul Vladimir. El este reprezentat în fața Curții de către dl F. Bagryanskiy, un avocat practicant în Vladimir. Guvernul contestat a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 10 decembrie 2005, reclamantul a fost arestat. Două zile mai târziu, el a fost adus în fața unei Justiție a Pacei care l-a considerat vinovat de un act minor de disfuncție și l-a condamnat la cinci zile de arestare administrativă. La 15 decembrie 2005 a fost întocmit un dosar al arestării reclamantului pe o acuzație penală. Două zile mai târziu, Curtea de district Oktyabrskiy din Vladimir și-a autorizat detenția în reținere, constatând că există o suspiciune rezonabilă că între iulie 2004 și decembrie 2005, fără înregistrare, reclamantul a efectuat activități de afaceri, achiziționând profituri substanțiale. Curtea de District a prelungit deținerea în mai multe ocazii, citand gravitatea acuzațiilor și responsabilitatea reclamantului de a obstrucționa justiția și reoffend. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în conformitate cu art. 5 din Convenție că arestarea sa administrativă era ilegală și nu avea motive, că nu fusese informat în mod corespunzător și prompt despre motivele arestării sale și că întreaga perioadă de detenție a fost extrem de lungă. LEI La 22 aprilie 2010, cererea a fost comunicată guvernului contestat. La 12 mai 2010, Curtea a primit o scrisoare de la avocatul reclamantului, informand cererea reclamantului de a întrerupe examinarea cauzei și de a-l lovi din lista de cauze a Curții. Curtea reamintește art. 37 din Convenție care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide să scoată o cerere din lista cazurilor în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să-și continue cererea; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii, dacă respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile acestuia.” Curtea remarcă că reclamantul a solicitat Curtei să nu examineze cererea sa. Reclamantul nu intenționează să-și urmeze cererea. În plus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, nu o impune să continue examinarea cazului. În aceste circumstanțe, consideră că art. 29 § 1 din Convenție nu se mai aplică cazului și că aceaceasta ar trebui eliminată din listă în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să întrerupă aplicarea art. 29 § 1 din Convenție și să elimine aplicarea din lista de cazuri. Søren Nielsen Președintele grefierului Christos Rozakis

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 16055/06

by Gaygysyz Seyitgeldiyevich ESENOV

against Russia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 17

June 2010 as a Chamber composed of:

Christos Rozakis,

President,

Anatoly Kovler,

Elisabeth Steiner,

Dean Spielmann,

Sverre Erik Jebens,

Giorgio Malinverni,

George Nicolaou,

judges,

and Søren Nielsen,

Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 10 April 2006,

Having regard to the Court's decision to examine jointly the admissibility and merits of the case (Article 29 § 1 of the Convention),

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Gaygysyz Seyitgeldiyevich Esenov, is a Russian national who was born in 1968 and lived before his arrest in the town of Vladimir. He is represented before the Court by Mr F. Bagryanskiy, a lawyer practising in Vladimir. The respondent Government were represented by Mr G. Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 10 December 2005 the applicant was arrested. Two days later he was brought before a Justice of the Peace who had found him guilty of a minor disorderly act and sentenced him to five days of administrative arrest. The applicant did not appeal against that decision.

On 15 December 2005 a record of the applicant's arrest on a criminal charge was drawn up. Two days later the Oktyabrskiy District Court of Vladimir authorised his detention on remand, finding that there was a reasonable suspicion that between July 2004 and December 2005, without registration, the applicant had performed business activities, having acquired substantial profit. Subsequently the District Court extended the detention on remand on a number of occasions, citing the gravity of the charges and the applicant's liability to obstruct justice and re-offend.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 5 of the Convention that his arrest on administrative charge had been unlawful and had lacked any grounds, that he had not been duly and promptly informed of the reasons for his arrest and that the entire period of his detention had been extremely long.

THE LAW

On 22 April 2010 the application was communicated to the respondent Government.

On 12 May 2010 the Court received a letter from the applicant's lawyer, informing of the applicant's request to discontinue the examination of the case and to strike it from the Court's list of cases.

The Court recalls Article

37 of the Convention which, in the relevant part, reads as follows:

“1. The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that

(a) the applicant does not intend to pursue his application;

...

However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto so requires.”

The Court notes that the applicant requested the Court not to examine his application. The applicant does not intend to pursue his application. Furthermore, the Court considers that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue the examination of the case.

In these circumstances it considers that Article 29 § 1 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list in accordance with Article 37 § 1 (a) of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to discontinue the application of Article 29 § 1 of the Convention and to strike the application out of its list of cases.

Søren Nielsen

Christos Rozakis

Registrar

President