CUARTA DECIZIE DECIZIE NR. 30675/08, 37254/08, 37264/08, 50424/08 și 52963/08, de către Anto ZEČEVI Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererile depuse mai sus între 11 iunie și 17 octombrie 2008, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazurilor, după ce a deliberat, hotărăsește după cum urmează: Cerințele au fost depuse de dl Anto Zečević, dl Rasim Odobašić, dl Žarko Čuljak, dl Ismet Kukrica și dl Adil Skorupan, cetățeni ai Bosniei și Herțegovinei, născuți în 1955, 1964, 1970, 1956 și 1966. Se pare că sunt încă în anexa psychiatrică Zenica Forensic. Reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de către dl K. Čelik, avocat practicant la Sarajevo. Guvernul Bosniei și Herțegovina („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. Mijić. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 5 § 1 litera (e) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cu privire la ilegalitatea deținerii lor în anexa sihiatrică la închisoarea Zenica. Problemele ridicate de aceste cereri sunt deja obiectul unei jurisprudențe bine stabilite a Curții (a se vedea Tokić și alții c. Bosnia și Herțegovina , nr. 12455/04 , 14140/05 , 12906/06 și 26028/06 , 8 iulie 2008, și Halilović c. Bosnia și Herțegovina , nr. 23968/05 , 24 noiembrie 2009 . La 6 și 22 aprilie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice alte cereri împotriva Bosniei și Herțegovinei în ceea ce privește faptele care dau naștere la aceste cereri împotriva unei angajamente ale Guvernului de a asigura o decizie de către instanțe civile competente cu privire la necesitatea detenției psihice ale reclamanților și de a plăti fiecare dintre acestea 20.000 de euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli. Această sumă va fi convertită în mărci convertibile la rata aplicabilă la data plății și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Acest lucru va constitui rezoluția finală a cazurilor. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată motive pentru a justifica examinarea continuă a cererilor (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererilor; hotărăște să scoată cererile din lista cazurilor sale.
Applications nos. 30675/08, 37254/08, 37264/08, 50424/08 and 52963/08
by Anto ZEČEVIĆ, Rasim ODOBAŠIĆ, Žarko ČULJAK, Ismet KUKRICA and Adil SKORUPAN
against Bosnia and Herzegovina
lodged between 11 June and 17 October 2008
The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 29
June 2010 as a Committee composed of:
Lech Garlicki,
President,
Ljiljana Mijović,
Nebojša Vučinić,
judges,
and Fatoș Aracı,
Deputy Section Registrar,
Having regard to the above applications lodged between 11 June and 17
October 2008,
Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the cases,
Having deliberated, decides as follows:
The applications were lodged by Mr Anto Zečević, Mr Rasim Odobašić, Mr Žarko Čuljak, Mr Ismet Kukrica and Mr Adil Skorupan, citizens of Bosnia and Herzegovina who were born in 1955, 1964, 1970, 1956 and 1966. It appears that they are still in Zenica Prison Forensic Psychiatric Annex. The applicants were represented before the Court by Mr K. Čelik, a lawyer practising in Sarajevo. The Government of Bosnia and Herzegovina (“the Government”) were represented by their Agent, Ms M. Mijić.
The applicants complained under Article 5 § 1 (e) of the European Convention on Human Rights of the unlawfulness of their detention in Zenica Prison Forensic Psychiatric Annex. The issues raised by these applications are already the subject of well-established case-law of the Court (see
Tokić and Others v. Bosnia and Herzegovina
, nos. 12455/04, 14140/05, 12906/06 and 26028/06, 8 July 2008, and
Halilović v. Bosnia and Herzegovina
, no. 23968/05, 24 November 2009).
On 6 and 22 April 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicants agreed to waive any further claims against Bosnia and Herzegovina in respect of the facts giving rise to these applications against an undertaking by the Government to secure a decision by the competent civil courts on the necessity of the applicants' psychiatric detention and to pay 20,000 euros to each of them to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses. This sum will be converted into convertible marks at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. This will constitute the final resolution of the cases.
The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the applications (Article 37 § 1
in fine
of the Convention).
In view of the above, it is appropriate to strike the cases out of the list.
For these reasons, the Court unanimously
Decides
to join the applications;
Decides
to strike the applications out of its list of cases.
Fatos Aracι
Lech Garlicki
Deputy Registrar
President