CASE OF KAUSHAL AND OTHERS v. BULGARIA

Primul reclamant, dl Rajesh Kaushal, născut în 1967, s-a stabilit în Bulgaria în 1990. La scurt timp după aceea s-a întâlnit cu al doilea reclamant, născut în 1974. Prima lor fiică, al treilea reclamant, s-a născut la 13 noiembrie 1992. Primul și al doilea reclamant s-au căsătorit la 17 aprilie 1994. Al doilea, al patrulea reclamant, s-a născut la 19 februarie 1998. Într-o dată neespecificată, dl Kaushal a primit un permis de reședință permanentă în Bulgaria. A învățat bulgar și a început propria sa afacere. Deține un hotel și un restaurant la Sofia. La 28 noiembrie 2005, șeful Serviciului de Securitate Națională a Internului a ordonat expulzia domnului Kaushal. De asemenea, el l-a privat de dreptul de a locui în Bulgaria și l-a exclus din teritoriul bulgar pentru o perioadă de zece ani. Ordinea, care a fost bazată pe articolele 42 și 44 alineatul (1) din Legea privind extratereștrii din 1998 (a se vedea punctul 17 mai jos), se bazează pe „ motivele stabilite în propunerea nr. M-2886/221.11.2005 și faptul că prezența [dlui Kaushal] în țară reprezintă [a] o amenințare gravă pentru securitatea națională”. Nu au fost furnizate motive de fapt. A fost indicat în ordinea că aceaceasta a fost imediat executabilă, astfel cum se prevede la art. 44 alineatul (4) din Legea privind extratereștriile (a se vedea punctul 17 de mai jos). La 28 noiembrie 2005, dl Kaushal a fost reținut. La 1 decembrie 2005, el a fost deportat în India. După aceea, el s-a stabilit în Thessaloniki, Grecia, unde soția și fiicele sale îl vizitează. Odată în străinătate, dl Kaushal a reținut un avocat care a depus la Curtea din Sofia o cerere de revizuire judiciară a ordinului de expulsie din 28 noiembrie 2005. El a susținut că nu au fost furnizate motive pentru acest ordin și că circumstanțele de fapt relevante nu au fost stabilite în mod corespunzător. În plus, el subliniază că are o familie în Bulgaria. În cursul procedurii care au urmat, Curtea orașului Sofia a acceptat în dovadă propunerea clasificată menționată în ordinul de mai sus (a se vedea punctul 6 de mai sus). Propunerea afirmă că dl Kaushal a fost suspectat de aderare la grupuri extremiste și traficul de ființe umane. Nu este clar dacă reprezentantul dlui Kaushal a primit, de asemenea, ocazia de a se familiariza cu documentul. 10. Curtea orașului Sofia a rendu hotărârea la 16 decembrie 2006. Considerând hotărârea Curții în cazul Al-Nashif v. Bulgaria (nr. 50963/99, 20 iunie 2002), a constatat că bariera de revizuire judiciară prevăzută la art. 46 alineatul (2) din Legea privind extratereștrii (a se vedea punctul 17 de mai jos) este contrară articolului 13 din Convenție și trebuia, prin urmare, ignorată. 11. Examinarea cererii dlui Kaushal cu privire la fondul, Curtea Sofia a constatat că ordinul din 28 noiembrie 2005 este legală, deoarece a fost eliberat de o autoritate competentă și în conformitate cu legea. Referindu-se la diferite dispoziții juridice referitoare la securitatea națională, acesta a continuat după cum urmează: „Așa cum se poate vedea din textul propunerii nr. M-2886/22.11.2005, măsurile impuse [pe dl Kaushal] în temeiul ordinului contestat sunt destinate prevenirii activităților ilegale, astfel cum se descrie în [dispozițiile privind securitatea națională], și anume afiliarea Rajesh Kaushal la grupuri extremiste și participarea la traficul organizat de ființe umane în țările Uniunii Europene. Datele legate de aceste activități au fost colectate în mod legal, prin mijloace operaționale, în cadrul competenței Ministerului Serviciului Național de Securitate a Internului.” 12. În sfârșit, Curtea de Oraș Sofia a constatat că nu este necesar să examineze argumentele dlui Kaushal referitoare la viața sa de familie în Bulgaria. „În ceea ce privește chestiunile prezentate în acest caz, argumentele prezentate în cererea [dlui Kaushal] referitor la reședința sa legală în țară și căsătoria sa cu un cetățean bulgar sunt irelevante. Măsurile administrative [în cauză] nu sunt de caracter punitiv, ci vizează prevenirea activității ilegale ale extratereștului descrise mai sus. Colectarea datelor obiective legate de activitatea ilegală este suficientă pentru a justifica ordinul [impugnat]. Organismul administrativ a fost competent să evalueze în fiecare caz specific măsura în care securitatea țării a fost amenințată și eficacitatea măsurilor care urmează să fie aplicate”. 13. Într-o dată neespecificată, dl Kaushal a apelat împotriva hotărârii Tribunalului Orașului de Sofia. El a susținut că el nu a putut înțelege ce acțiuni din partea sa au fost considerate amenințate de securitate națională și că concluziile despre presupusa activitate ilegală prevăzută în propunerea din 22 noiembrie 2005 nu au avut nici o valoare evidentă, deoarece acestea au nevoie să fie dovedite. Din nou, el a subliniat că are o familie în Bulgaria. 14. Într-o hotărâre finală din 28 iunie 2007, Curtea Administrativă Supremă a respins recursul și a susținut hotărârea Curții din orașul Sofia. Acesta a constatat că datele referitoare la presupusa activitate ilegală a primului reclamant au fost colectate în conformitate cu legea și că ordonanța de expulzare a fost „razonabil legată de faptele stabilite în propunere”. De asemenea, Curtea Administrativă Supremă a constatat că dl Kaushal a putut contesta în mod eficace ordonanța impugnată, deoarece a fost reprezentat de consilier în cadrul procedurii judiciare. Măsurile împotriva lui au fost bazate pe motive de securitate națională, ceea ce necesită „certe restricții ale posibilităților de a se apăra”. 16. Curtea Supremă Administrativă a examinat argumentele primei reclamante cu privire la dreptul său la viața familială și le-a respins. Acesta a remarcat faptul că dreptul la viața de familie a fost protejat în temeiul articolului 8 din Convenție; totuși, în temeiul articolului 8 alineatul (2), este acceptabil să interfereze cu dreptul unei persoane la viața de familie în interesul securității naționale. În plus, acesta a susținut: „Dreptul de a respecta viața de familie nu este un drept absolut, care trebuie întotdeauna să prevaleze ... Interferencia cu viața de familie a extratereștului este rezultatul măsurii administrative coercitive [care dl Kaushal] trebuie să reziste în cazul în care familia nu se stabilește în țara în care a ales să locuiască după expulzarea sa din Republica Bulgaria. Măsurile administrative coercitive împiedică persoana să exercite activitatea ilegală care să își justifice impunerea și separarea în sine, în cazul în care prezintă o problemă pentru familie, pot fi rezolvate de soții”. 17. Legislația și practicile interne relevante au fost rezumate în hotărârile Curții în cazul C.G. și alții c. Bulgaria (nr. 1365/07, § 18-28, 24 aprilie 2008) și Raza c. Bulgaria (nr. 31465/08, §§ 30-36, 11 februarie 2010).