Leonenko împotriva Rusiei

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 24434/03 de Nikolay Nikolayevich LEONENKO împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 16 septembrie 2010 în calitate de Cameră compusă de: Christos Rozakis, președinte, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 5 iunie 2003, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Nikolay Nikolayevich Leonenko, este un național rus care s-a născut în 1963 și trăiește în Severnyy, Republica Komi. Guvernul rus („ Guvernul”) este reprezentat de dl Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Prin hotărârea finală din 25 noiembrie 1998 Curtea Orașului Vorkuta a Republicii Komi a ordonat angajatului reclamantului, mina de stat Yu. să-i plătească 43.760 ruble ruse (RUB) în daune. În mai 1999 societatea i-a plătit RUB 11,111 din acest sumă. La un moment dat în 1999 compania a devenit insolvent. La 30 aprilie 2002, Curtea Orașului Vorkuta a legat datoria hotărârii și a atribuit reclamantului RUB 34.067. La 30 octombrie 2002, Curtea Orașului a permis parțial cererea reclamantului pentru daune cauzate de executarea întârzietă a hotărârii din 25 noiembrie 1998 și a ordonat societății să-i plătească RUB 30.000.

Se pare că hotărârile din 25 noiembrie 1998, 30 aprilie și 30 aprilie Octombrie 2002 nu au fost aplicate integral. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind neexecuția hotărârilor din 25 noiembrie 1998, 30 aprilie și 30 octombrie 2002 și despre nedreptatea procedurii care s-a încheiat cu hotărârea din 30 octombrie 2002. Prin scrisoarea din 2 februarie 2009, observațiile Guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să prezinte observații împreună cu orice reclamație pentru satisfacție în răspuns până la 4 aprilie 2009. Prin scrisoarea din 2 octombrie 2009, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat la 4 aprilie 2009 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului.

Reclamantul a fost atrasă atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate examina o procedură din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. La 24 noiembrie 2009, scrisoarea a fost trimisă de oficiul poștal Curții, deoarece reclamantul și-a părăsit locul de reședință și noua sa adresă a fost necunoscută. Reclamantul nu a informat Curții cu privire la schimbarea sa de adresă sau nu a informat în alt mod Curtea cu privire la locul său. Nici nu a prezentat informații după 13 iunie 2005, data ultimei sale scrisori la Curte. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție.

În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă cazul. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele grefierului

FIRST SECTION

DECISION Application no. 24434/03 by Nikolay Nikolayevich LEONENKO against Russia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 16 September 2010 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 5 June 2003, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Nikolay Nikolayevich Leonenko, is a Russian national who was born in 1963 and lives in Severnyy, the Komi Republic. The Russian Government (“the Government”) are represented by Mr G. Matyushkin, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. By the final judgment of 25 November 1998 the Vorkuta Town Court of the Komi Republic ordered the applicant's employee, the State-owned mine Yu. to pay him 43,760 Russian roubles (RUB) in damages. In May 1999 the company paid him RUB 11,111 of this amount. At some point in 1999 the company became insolvent. On 30 April 2002 the Vorkuta Town Court index-linked the judgment debt and awarded the applicant RUB 34,067. On 30 October 2002 the Town Court partially allowed the applicant's claim for damages caused by delayed execution of the judgment of 25 November 1998 and ordered the company to pay him RUB 30,000. It appears that the judgments of 25 November 1998, 30 April and 30 October 2002 have not been fully enforced.

COMPLAINTS The applicant complained under Articles 6 and 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No.1 about non-execution of the judgments of 25 November 1998, 30 April and 30 October 2002 and about unfairness of the proceedings which ended with the judgment of 30 October 2002. THE LAW By letter dated 2 February 2009 the Government's observations were sent to the applicant, who was requested to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 4 April 2009. By letter dated 2 October 2009, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 4 April 2009 and that no extension of time had been requested.

The applicant's attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. On 24 November 2009 the letter was returned by the post office to the Court as the applicant had left his place of residence and his new address was unknown. The applicant failed to inform the Court of his change of address or otherwise inform the Court of his whereabouts. Neither did he submit any information after 13 June 2005, date of his latest letter to the Court. The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention.

Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President