HASAN MAHAMED v. THE NETHERLANDS AND ITALY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
HASAN MAHAMED v. THE NETHERLANDS AND ITALY (CtEDO, 2010)
Decizia nr. 44517/09, de către Yuusuf HASAN MAHAMED împotriva Țărilor de Jos și a Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 28 septembrie 2010 în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevall, președinte, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Guido Raimondi, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 18 august 2009, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: PROCEDIU Cererea a fost depusă de dl Yuusuf Hasan Mahamed, un național somal care s-a născut în 1992 și locuiește în Oisterwijk. El a fost reprezentat în fața Curții de dl R.C. van den Berg, un avocat care practică în Waalwijk. Guvernul olandez a fost reprezentat de agentul lor, dl R.A.A. Böcker, Ministerul Afacerilor Externe. Guvernul italian a fost reprezentat de agentul lor, dna E. Spatafora. Reclamantul s-a plâns, atât împotriva Țărilor de Jos, cât și a Italiei, că ar avea un risc real de a fi supus unui tratament interzis prin art. 3 din Convenție și de a viola dreptul său la respectarea vieții private, astfel cum este consemnat la art. 8 din Convenția în cazul în care a fost expulsat din Țările de Jos în Italia în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 343/2003 din 18 februarie 2003 („Regulamentul Dublin II”). De asemenea, în conformitate cu art. 13 din Convenție, s-a plâns de lipsa unui remediu eficace în Italia. La 8 martie 2010, Curtea a hotărât să comunice atât guvernelor contestate plângerilor de mai sus. Prin scrisoarea din 17 mai 2010, Guvernul olandez a informat Registrul că „Serviciul [neerlandez] de imigrare și naturalizare a decis că Țările de Jos va fi responsabil pentru examinarea cererii de azil a reclamantului” și că „de aceea, reclamantul nu va fi transferat în Italia”. La 30 iunie 2010, reprezentantul reclamantului a informat Curtea că, în aceste circumstanțe, reclamantul nu mai a dorit să își continue cererea. Având în vedere cele de mai sus, și în absența unor circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenția sau de protocolele sale, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Santiago Quesada Josep Casadevell Președintele grefierului