CtEDO 05.10.2010 Auto

MAURIELLO c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
05.10.2010
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MAURIELLO c. ITALIE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

8 octombrie 2010 A DOUA SECȚIUNEA Cererea nr. 14862/07 prezentată de Olga MAURIELLO împotriva Italiei introdusă la 30 martie 2007 EXPOSAT DE FĂCUT pe reclamanta, dl Olga Mauriello, este un resortisant italian născut în 1933 și rezident în Napoli. Circumstanțele din acest caz Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: Recurenta a lucrat ca dactilograf judiciar (dattilografa giudiaria) la mai multe tribunale din 29 mai 1990 până în 30 noiembrie 2000, în cadrul Institutului național de asigurare a funcionarilor administraiei publice (INPDAP) pentru o sumă totală de 44 770,44 EUR (EUR). În decembrie 2000, recurenta, care a atins limita de vârstă stabilită de lege, adică 60 de ani, a fost pensionată. Întrucât nu a contribuit pentru o perioadă suficientă pentru a obține dreptul la pensie, recurenta sesizează instanțele interne pentru a obține autorizația de a continua să lucreze până la vârsta de șaptezeci de ani. Procedura a luat sfârșit printr-o hotărâre a Curții de Casație depusă la grefa din 4 decembrie 2006, prin care Înalta Instanță respingea cererea recurentei pe motiv că dreptul intern prevedea prelungirea perioadei de lucru până la vârsta de șaptezeci de ani numai în cazul în care o astfel de prelungire conducea la numărul de ani de contribuții necesare pentru obținerea dreptului la pensie, ceea ce nu era cazul recurentei. În temeiul Legii nr. 322 din 1958 și al Legii nr. 1092 din 1973, valoarea totală a contribuțiilor plătite de către întreprinderea în cauză către INPDAP a fost plătită la ) în cadrul regimului de asigurare obligatorie pentru limită de vârstă și invaliditate-supraviețuitori. O indemnizație de înlocuire a pensiei, în valoare de 7 151,68 EUR, a fost acordată reclamantei. Cu toate acestea, această sumă nu a fost niciodată plătită la 322 din 1958 care prevede că această indemnizație ar trebui utilizată în crearea contului de previzionare la INPS. În ceea ce privește diferența dintre valoarea totală a contribuțiilor care urmează să fie plătite la Articolele relevante în speță ale Constituției dispun de art. 2 Republica recunoaște și garantează drepturile inviolabile ale omului atât ca individ, cât și ca membru al formațiunilor sociale în care se află personalitatea sa, și impune îndeplinirea obligațiilor impecabile de solidaritate politică, economică și socială.art. 38 Orice cetățean incapabil de muncă și lipsit de mijloace de existență are dreptul la mijloace de trai și la asistență socială. Lucrătorii au dreptul la mijloace de existență adaptate nevoilor lor vitale și asigurate în caz de accident de muncă, boală, handicap, bătrânețe și șomaj involuntar. Persoanele inapte la locul de muncă și persoanele cu handicap au dreptul la educație și formare profesională. Organismele și institutele create sau subvenționate de statul membru au dreptul la obligațiile prevăzute în prezentul articol. (...) Decretul președintelui Republicii (DPR) nr. 1092 din 29 decembrie 1973 Decretul președintelui Republicii (DPR) nr. 1092 din 29 decembrie 1973 de aprobare a textului unic de regulament de punere în aplicare a sistemului de pensii al angajaților civili și militari din lamâi (testo unico delle standard sul trattamento di quiescenza dei diferenenti civili e militari dello Stato) este formulat după cum urmează în dispozițiile sale relevante în speță art. 42 (Dreptul la tratament normal) Funcționarul care a atins vârsta limită are dreptul la pensie normală în cazul în care a lucrat timp de 15 ani. Personalul care nu a dobândit dreptul la pensie (...) are dreptul la o indemnizație una atât de multum si egal cu numărul de ani de serviciu înmulțit cu o a doua parte din salariul utilizat ca bază de calcul (baza de calcul a pensiei art. 124 (Crearea contului de previzionare) În cazul în care funcționarul (...) încetează să își exercite funcțiile fără a fi obținut dreptul la pensie din cauza faptului că a plătit un număr suficient de ani, trebuie creat un cont de previziune ( costituzione della posizione ascuritiva ) în cadrul regimului de asigurare obligatorie de invaliditate-îngrijire-supraviețuire la adresa Institutului național de asigurare socială (INPS) pentru perioada corespunzătoare anilor de serviciu. În scopul constituirii contului [de asigurare] în cadrul INPS, la: se deduce din valoarea cotizațiilor care urmează să fie plătite. Partea rămasă este suportată de la . (...) Legea nr 322 din 2 aprilie 1958, astfel cum a fost modificată prin art. 52 din Legea nr. 153 din 30 aprilie 1969 Legea nr. 322 din 2 aprilie 1958, astfel cum a fost modificată prin art. 52 din Legea nr. 153 din 30 aprilie 1969 privind reunirea conturilor de previdențiere în scopul verificării existenței și stabilirii modalităților drepturilor de pensie (Ricongiunzione delle pozizioni previdenziali ai finit dell Pentru lucrătorii care sunt înscriși în casele de asigurări de substituție pentru asigurarea generală pentru limită de vârstă și invaliditate și care depășesc vârsta limită pentru pensionare, fără a obține dreptul la pensie, un cont de pensii în cadrul regimului de asigurare obligatorie pentru limită de vârstă și invaliditate și supraviețuitori este creat prin plata unor contribuții determinate în conformitate cu criteriile stabilite pentru sistemul de pensii alternative (...) Modelul de pensionare din Italia în lumina jurisprudenței constituționale Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea, printre altele, Hotărârea nr. 132/1984 a Curții Constituționale), sistemul de pensii italian se bazează pe principiul solidarității (solidaristico), spre deosebire de sistemul mutualist (mutualistico) Primul sistem se caracterizează prin lipsa unei corelații între riscul de asigurare a creditului și amploarea cotizației și lipsa unui raport de proporționalitate între contribuțiile plătite și prestațiile acordate. În acest context, contribuțiile, încasate în funcție de capacitatea contributivă a fiecăruia, servesc la finanțarea fondului de asigurare pentru limită de vârstă, în timp ce prestațiile sociale sunt acordate proporțional cu gradul de necesitate al persoanelor. Pe de altă parte, modelul mutualist se bazează pe corelația dintre risc și cotizație și pe o strictă proporționalitate între contribuțiile plătite și prestațiile acordate. Curtea Constituțională a stabilit, de asemenea, principiul "la 404/2000). În ceea ce privește regimul general obligatoriu al asigurării de vârstă preced principiul încasarii de către fondul de asigurare pentru limită de vârstă a cotizațiilor plătite de angajați, chiar dacă aceste cotizații nu conferă dreptul la o pensie de pensie sau o pensie de înlocuire (hotărârea nr. 404/2000). Potrivit instanței superioare, absența corespondenței între contribuțiile plătite și prestațiile acordate rezultă din structura însăși a modelului solidar. De aceea, existența unui drept pentru salariat la menținerea dreptului la pensie sau la pensie, care era prevăzută în momentul înscrierii sale în regimul de previzionare pentru limită de vârstă (hotărârile nr. 390/1995 și 132/1984). Curtea Constituțională a stabilit, de asemenea, că, într-un sistem bazat pe solidaritate, faptul că plățile contribuțiilor la o casă de pensii privată nu conduc la plata unor prestații sociale nu constituie un caz de îmbogățire fără cauză (arichimento senza a cauza) (hotărârile nr. 390/1995 și 439/2005). Potrivit Curții Constituționale, într-un sistem bazat pe principiul solidarității, este de datoria tuturor salariaților să contribuie în mod proporțional cu veniturile lor profesionale. Pe de altă parte, condițiile de obținere a prestațiilor vor fi legate de scopurile specifice ale politicilor de anticipare, stabilite în mod necontenit de către legiuitor pe baza evaluării condițiilor și a disponibilităților resurselor financiare și, eventual, a stării de necesitate (hotărârea nr. 132/1984). În ceea ce privește sistemul de pensii al avocaților, constituit, de asemenea, pe baza principiului solidarității, Curtea Constituțională a stabilit că "obligațiile impuse de politicile de previzionare nu se bazează pe principiul unei corelări între prestațiile percepute și suma cofinanțată, ci [jumătate] constituie o datorie de solidaritate." : prin urmare, aceste obligații revin, în general și necondiționat, tuturor membrilor categoriei profesionale, inclusiv celor care nu vor putea obține cu certitudine profiturile sistemului Într-o cauză privind rambursarea către moștenitorii săi a cotizațiilor plătite de un lucrător, Curtea Constituțională a considerat că, pentru a asigura echilibrul financiar al fondului de previzionare al Institutului național de asigurare a consilierilor de muncă, este de competența legiuitorului în măsura în care interesul persoanelor în ceea ce privește restituirea cotizațiilor trebuie pus în balanță cu principiul solidarității (hotărârea nr. 404/2000 ; a se vedea, de asemenea, Hotărârea nr. 450/1993. În plus, în ceea ce privește reglementarea casieriei de previzionare a inginerilor și arhitecților (Cassa Nazionale di Previdenza e asistenza per gi Ingegneri ed Architetti), Curtea Constituțională a afirmat că decizia de a stabili dacă și în ce condiții are dreptul la rambursarea cotizațiilor în cazul în care nu a dobândit dreptul la pensie intră în marja discreționară a legiuitorului (hotărârea 450/1993). În ceea ce privește așteptările indivizilor de a proteja integritatea patrimoniului lor, în cazurile în care aceștia se declară a fi afectați de nerambursarea cotizațiilor plătite, Curtea Constituțională amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, legiuitorul are o marjă discreționară largă în ceea ce privește aplicarea articolului 38 din Constituție, în special în scopul protejării nivelurilor de finanțare a sistemului de previziune din fiecare categorie profesională (hotărâre 404/2000). GRIEFS Fără a invoca niciun articol din Convenție, reclamanta se plânge de pierderea totală a contribuțiilor la pensii încasate din salariul său pe durata activității sale, în lipsa oricărei contrapartide sub formă de pensie de pensie sau de pensie. Reducerea de către statul membru a contribuțiilor la pensii din salariul recurentei în proporție de aproximativ o treime din acesta, fără nicio contraprestație efectivă (pensii sau despăgubiri), constituie o încălcare proporțională cu dreptul de a respecta bunurile de la persoana în cauză, în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție În conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1, utilizarea fondului de înlocuire a pensiei pentru crearea contului de previzionare la INPS constituie o interferență proporțională cu scopul urmărit

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă