FERREIRA DA SILVA E BRITO ET AUTRES c. PORTUGAL

RESPONDENT

PRT

HOTĂRÂRE

05.10.2010

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Partiellement irrevevable

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

FERREIRA DA SILVA E BRITO ET AUTRES c. PORTUGAL (CtEDO, 2010)

HUDOC · oficial

A DOUA DECIZIE PARTIALĂ PRIVIND REEVABILITATEA cererii nr. 4627/09 prezentată de João Filipe FERREIRA DA SILVA E BRITO și alții împotriva Portugaliei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 5 octombrie 2010 într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinta Ireneu Cabral Barreto, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsoria, Ișl Karakaș; Kristina Pardalos, judecători, și a lui Stanley Naismith, grefier de secțiune, având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 17 august 2009, după ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA prezentei cereri a fost introdusă, în primul rând, de 94 de resortisanți portughezi identificați în anexa la prezentul document. Apoi, printr-o scrisoare din 13 noiembrie 2009, domnul Fernando José Bexiga Esperaça și domnul Fernando Esperaça și domnul Maria Manuel Serras Pires Cardeano au solicitat Curții să admită intervenția lor în calitate de reclamanți în cadrul prezentei cauze. Printr-o scrisoare din 25 februarie 2010, Maria José Soares Andrea de Oliveira Tanqueiro Cornemillot a formulat aceeași cerere. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către J. L. da Cruz Vilaça, S. Estima Martins și S. Carvalho de Sousa, avocați la Lisabona. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, se pot rezuma după cum urmează. Procedura în fața Tribunalului Muncii din 15 septembrie 1993, primii 29 de solicitanți au atribuit societățile A. și T. în fața Tribunalului Muncii din Lisabona (cauza internă nr. 246/93) pentru concediere colectivă abuzivă. În aprilie 1994, reclamanții identificați la rândurile 30-58 din anexa atașat au introdus, de asemenea, o acțiune de disponibilizare abuzivă împotriva acestor societăți în fața Tribunalului de Muncă din Lisabona (afaceri interne n 194/94, n 196/94 și 1263/94. La o dată care nu a fost precizată de solicitanți, aceste cauze au fost anexate de Tribunalul Muncii de la Lisabona la prima cauză (cauza internă nr. 246/93). La 27 iunie 1997, Tribunalul Muncii de la Lisabona a emis o ordonanță care precizează faptele stabilite și cele care rămân de stabilit (despacho saneador). În această ordonanță, instanța a recunoscut, printre altele, că concedierea colectivă ar trebui considerată abuzivă în măsura în care condițiile care au putut justifica acest lucru nu erau îndeplinite. La 18 iulie 1997, societatea A. a făcut apel la această ordonanță în fața Curții de Apel de la Lisabona. În iunie 1999, reclamanții identificați la rândurile 59-66 și la rândul 97 din anexa atașată, foști angajați ai societății A., au solicitat să intervină în cadrul procedurii (intervenção espontanea de tercereiros). printr-o ordonanță din 15 iulie 1999, Tribunalul Muncii de la Lisabona i-a acuzat pe reclamanți de pretenția lor. Ei au făcut apel la ordonanța în fața Curții de Apel de la Lisabona, care, într-o hotărâre din 4 octombrie 2000, s-a pronunțat atunci asupra celor două acțiuni luate în discuție și de societatea A. și de reclamanții menționați anterior. Pe de o parte, Curtea de Apel de la Lisabona a decăzut societatea A. întrucât procedura trebuia să continue pentru a determina dacă concedierea este abuzivă sau nu; pe de altă parte, aceaceasta a fost autorizată la cererea reclamanților, ordonând Tribunalului Muncii de la Lisabona să însemne toți foștii angajați ai întreprinderii. La 10 aprilie 2002, Curtea Supremă a pronunțat hotărârea de a face diferența între acțiunea privind caracterul abuziv al concedierii la sfârșitul procedurii Între 27 iulie 2002 și 26 mai 2003, reclamanții indicați din numerele 67-96 ale anexei anexate au solicitat să intervină în cadrul procedurii. Deschisă în iunie 1999 și suspendată între timp, ședința la Tribunalul Muncii de la Lisabona a reînceput la 13 februarie 2006. Prin hotărârea din 6 februarie 2007, Tribunalul Muncii de la Lisabona a primit cererea reclamanților, condamnând, pentru concediere abuzivă, societățile T. și A. la plata diverselor sume și ordonând reintegrarea reclamanților în cadrul societății T. La 3 aprilie 2007, societățile T. și A. au făcut apel la această hotărâre în fața Curții de Apel de la Lisabona care contesta, printre altele, caracterul abuziv al concedierii și ridică prescrierea dreptului de a acționa al anumitor reclamanți. Prin hotărârea din 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel a acceptat parțial cererea acestora. Reclamanții și societățile pârâte au solicitat hotărârea Curții de Apel în fața Curții Supreme. În memoriul lor în apel, reclamanții considerau, printre altele, că Curtea Supremă nu se putea pronunța asupra chestiunii referitoare la caracterul abuziv al concedierii colective în măsura în care aceasta dobândise forță de lucru judecat în temeiul ordonanței ( Despacho saneador) din 27 iunie 1997. Printr-o hotărâre din 25 februarie 2009, adusă la cunoștința reclamanților la 2 martie 2009, Curtea Supremă a recunoscut motivele economice care au condus la dizolvarea societății A., judecând astfel concedierea justificată. La 23 octombrie 2006, reclamanții identificați la rândurile 39-58 (cu excepția dlui Simplicio de Brito Campos Pinto) în tabelul din anexă au introdus o acțiune în răspundere extracontractuală împotriva statului în fața Tribunalului Administrativ și Impozitar din Lisabona (cauza internă nr. 2756/06.8 BELSB) pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii în fața Tribunalului Muncii de la Lisabona. La data depunerii cererii, această procedură era încă în curs de desfășurare. GRIEFS invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanții se plâng de durata procedurii de concediere abuzivă în fața Tribunalului Muncii din Lisabona. Din punctul de vedere al aceluiași articol, reclamanții ridică, de asemenea, nelegalitatea procedurii, invocând încălcarea principiului contradicției. Aceștia susțin că, în cadrul acțiunii lor în fața Curții Supreme, nu s-au putut pronunța cu privire la problema caracterului abuziv al concedierii, considerând, în acest caz, că caracterul abuziv al concedierii fusese deja stabilit și că dobândise forță de lucru judecat. În cele din urmă, invocând art. 13 din Convenție, reclamanții consideră că nu dispun de o cale de atac eficientă la nivel intern pentru a se plânge de obiecțiunile prezentate mai sus. ÎN DREPT În ceea ce privește cererile de intervenție în cadrul prezentei cauze formulate de domnul Fernando José Bexiga Esperança, de domnul Maria Manuel Serras Pires Cardeano și de dl M. Maria José Soares Andrea de Oliveira Tanqueiro Cornemillot, Curtea amintește că, în conformitate cu art. 35 1 din convenție, aceasta trebuie să fie sesizată în termen de șase luni de la data deciziei interne definitive Curtea subliniază că, potrivit practicii sale constante, data depunerii unei cereri este cea a primei comunicări a reclamantului prin care afirmă că dorește să prezinte o cerere și oferă câteva indicații cu privire la natura cererii (Chalkley c. Regatul Unit (dec), nr 63831/00, decizia din 26 septembrie 2002). Maria Manuel Serras Pires Cardeano s-au prezentat în cadrul prezentei cereri la 13 noiembrie 2009 și, M Maria José Soares Andrea de Oliveira Tanqueiro Cornemillot, la 25 februarie 2010, Curtea arată că, în speță, hotărârea Curții Supreme din 25 februarie 2009, adusă la cunoștința reclamanților la 2 martie 2009, constituie decizia internă definitivă. Intervenția reclamanților este întârziată, prin urmare, cererea trebuie respinsă cu condiția ca aceasta să se refere la cei trei solicitanți menționați anterior, în conformitate cu art. 35 alineatul (4) din convenție. Reclamanții ridică încălcarea procedurii și consideră că principiul contradictoriei nu a fost respectat deoarece nu și-au putut prezenta teza cu privire la caracterul abuziv al concedierii colective, o chestiune care, în opinia lor, a dobândit forță de lucru judecată în parte de ordonanța Tribunalului Muncii din 27 iunie 1997. Curtea amintește de la început jurisprudența constantă potrivit căreia noțiunea de proces echitabil implică, în principiu, dreptul părților de a lua cunoștință de orice înscris sau observație prezentată judecătorului și de a o discuta (a se vedea Lobo Machado c. Portugalia, 20 februarie 1996 și, de asemenea, Vermeulen c. Belgia, Hotărârea din 20 februarie 1996, Rec., 1996-I, p. 195 alineatul 31 și p 234, § 33). Nederöst-Huber c. Elveția, 18 februarie 1997, Rec., 1997, Rec., 1997, p. 107, Spang c. Elveția, nr 45228/99, § 32, 11 octombrie 2005. În cazul de față, reclamanții și-au prezentat memoriile în apărare (alegações) în cadrul acțiunii în fața Curții Supreme. Cu toate acestea, aceștia au omis să se pronunțe asupra chestiunii referitoare la caracterul abuziv al concedierii, întrucât aceasta a dobândit forță de lucru judecată în temeiul ordonanței Tribunalului Muncii din 27 iunie 1997, în pofida hotărârii Curții Supreme din 10 aprilie 2002, care amânase în mod expres această chestiune la sfârșitul procedurii. În măsura în care reclamanții au avut, de fapt, oportunitatea de a-și prezenta teza, motivul întemeiat pe încălcarea procedurii trebuie respins pentru nefondare vădită, în conformitate cu art. 35 3 din convenție. În ceea ce privește obiecțiunile referitoare la durata excesivă a procedurii de concediere abuzivă, formulată la art. 6 din convenție, și la lipsa unei căi de atac eficiente la nivel intern, pentru a formula acest motiv, impusă de art. 13 din convenție, Curtea nu se consideră în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestora și consideră necesar să comunice acest lucru. Partea din cererea adresată guvernului pârât în conformitate cu articolul (b) din Regulamentul său de procedură. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, amână examinarea obiecțiunilor trase din durata procedurii și din absența la nivel intern a unei acțiuni eficiente pentru a invoca acest motiv Declara cererile inadmisibile pentru surplus. Stanley Naismith Françoise Tulkens Grefier Președinte Anexă Numele reclamantului (reclamanților) Data nașterii: Ana Lúcia Bilero Ilari 29/08/1964 Faro Ana Maria Alves Monteiro Marques de Almeida 24/01/1961 Lisboa Ana Sobral Nascimento Telo Pacheco Novais Fonseca 20/04/1962 Lisboa Carla Maria Viana Naldinho 26/02/1968 Moscavide Carla Marina Machado Tolentino Almeida Caiado Reis 22/05/1961 Faro Delmira Rodrigues Fernandes Besugo 02/02/1962 Lisboa Helder Fernando da Silva 12/02/1965 Massamá Helder Fernando Nobre Martins 07/08/1965 Caldas da Rainha Henrique Nuno Mauhin da Cruz Forjaz Trigueiros 03/04/ 1964 Carcavelos João Filipe Pinheiro Chiote 11/04/ 1964 Lisboa João Pedro de Bree de Carvalho do Valle e Vasconcelos 13/09/ 1964 Lisboa Jorge Manuel Laranjo Rosado Marreiros 23/08/1966 Oeiras José Manuel Carvalho Peixoto 24/12/1967 Tavira Manuel de Macarenhas Gaivão 27/12/1961 Parede Maria da Conceição Gravata Rodrigues 24/10/1960 Faro Maria do Carmo Ribeiro Alves Rodrigues Casanova 19/06/1964 Faro Maria Barreto Gomes da Silva 13/08/1962 Setúbal Maria Leonor da Costa Filipe dos Santos 09/07/1963 Cascais Maria Natercia Machado Leite de Vasconcelos Nóbrega 11/07/1965 Madeira Mário Manuel Dias de Sosa Pacheco Alves 02/01/1963 Costa da Caparica Paula Cristina Marques Saramago Pires Mendes Jorge 01/04/1967 Cova da Piedade - Almada Paulo Alexandre Nascimento Júdice Pontes 11/09/ 1964 Lisboa Paulo Fernando Pais Jorge Figueiredo 08/02/ 1964 Pedro Manuel Pereira dos Santos 11/04/ 1964 Lisboa Rui Filipe Lopes 24/07/ 1964 Moscavide Teotónio Manuel Pereira Bernardo 02/04/1963 Lisboa Teresa Maria da Costa Lopes Pinto Varelas Paiva 14/10/1967 Venda do Pinheiro Vitor da Cruz Marques 30/10/1963 Madrid Vitor Manuel Santana Ferreira 27/08/ 1964 Quarteira João Filipe Ferreira da Silva e Brito 30/11/1949 Linda- a-Velha Carlos Alberto de Almeida Alegre 27/02/1954 Oeiras Carlos Alberto Duarte da Costa Annes 26/04/1946 Corroios Sheila Cynthia Dias de Oliveira 24/01/1966 Santo Estevao das Galés Álvaro de Oliveira Jorge Machado 27/01/1952 Oeiras José Nunes da Silva 24/09/1948 Charneca da Caparica Luis Filcao Falcao Pinto de Almeida 22/12/01956 Coimbra Nelson dos Santos Guedes 13/07/1953 Carcavelos Carlos Manuel Rocha de Oliveira 30/09/1961 Santo Estevao Adelino Fernandes Dias 21/08/1944 Queuz Amandio Felix Cabeleira 30/04/1943 Faro António Fernando Gomes de Almeida 19/09/1953 Lisboa José Carlos Mendes Figueiredo 22/07/1957 Linda-a-Velha Pascoal Santiago da Costa Mendonça Rola 17/05/1946 Funcal Simplicio de Brito Campos Pinto 14/06/1946 Faro Vitor João Aleixo Lopes de Brito 12/12/1954 Parede Álvaro Benedito Pinto Alves Roçadas 09/02/1964 Lisboa Carlos António Rogado Barão da 05/06/1953 Celuz Carlos Jorge das Neves Soares 22/10/1954 Vale de Santarém Gilberto Carreira Batista 25/08/1953 Mira d maie Jorge Manuel Pinho de Melo Ramalho 19/04/1951 Massamá José Eduardo Mascarenhas 04/08/1962 Alcoute José Francisco Rodrigues 20/08/1954 Torres Novas José Pedro Pereira Gonçalves 30/09/1943 Queluz Júlio Miguel Guerra 23/10/1953 Faro Mário Jorge Alvim de Faria 05/06/1966 Albarque Pedro Miguel Machado Ferrão Martins 25/06/1961 Setúbal Rodrigo José da Cunha de Melo 17/11/1965 Lisboa Vitor Emanuel Barros Ferreira Lopes 03/10/1965 Ponta Delgada Miguel Simão Ramalhete Rodrigues 18/10/1963 Almada Ana Fernandes da Silva 16/12/1961 Alcabideche Ana Paula da Silva Ferreira Mota Rodrigues 27/11/1965 Carcavelos Elma Maria Fonseca 23/09/1965 São Domingos de Rana Filipe Gomes de Amorim de Orey Gaivão 02/07/1962 Lisboa Miguel Gomes de Amorim de Orey Gaivão 24/02/1961 Alcabideche Rui Jorge Antunes Coimbra Furtado 23/01/1962 Portela - Loures Lara Antunes Zipfel Cortesão 28/06/1968 Cascais Artur Manuel Costa Pereira Bruno 01/08/1962 Faro Grata Júlia Freire de Carvalho Sombireiro Mendes da Costa 07/09/1960 Lisboa Fernando Paulo Ramos Vieira de Santa Rita 05/04/1962 Lisboa Maria José Marques Carreira Pinto 21/05/1958 Faro Pedro Guilherme da Silva Pereira Cabaço 05/03/1965 Lisboa António José da Silva Carvalho 07/09/1959 Lisboa Fernando Xavier de Noronha Pereira da Costa 25/08/1964 Lisboa Helena Maria de Castro Luzano Passos Rebelo 09/01/1960 São Domingos de Rana Maria Alexandra Fernandes D Maria de Lurdes Morais Baptista 13/09/1962 Amadora Maria Isabela Trabulo Serras Pires Dias Ferreira 23/03/1958 Lisboa Maria José de Sousa Marinho Mendanha 21/03/1960 Loures Orlando Jorge Borges 15/03/1966 Odivelas Pedro Miguel Camilo Deserto 06/10/1969 Vila Franca de Xira João Carlos Bretes Rolão 03/09/1963 Setúbal Anabela Assunção Portas de Figueiredo 19/04/1962 Faro Ana Cristina da Costa Conceição Delfino 10/09/1969 Faro Isabel Maria Rodrigues Ramos Miguel Fernandes 28/07/1965 Alcochete Isabel Cristina dos Santos Pires 05/11/1966 Loule 94. Vera Rute Alves Calheiros Carvalho Craveiro Lopes 19/05/1963 Charneca da Caparica Graça Maria Sequeiro Pinheiro 14/11/1963 Semide Teresa da Conceição Marques Lopes 11/09/1961 Gradil Alexandra Maria Varela Costa Guerra 08/03/1967 Barcarena Lina Maria Ribeiro Vaz Sesinando 19/01/ 1964 Póvoa de Santa Iria Teresa Paula Nunes Martins Barbosa 09/11/1968 Cascais Paula Cristina Fonseca 03/09/1965 Moscavide Maria Lima Sousa Limbu 28/06/1962 Perivale Reino Unido José Luis Vieira Barros de Morais 06/09/1964 Viana do Castelo José Bexiga Esperça 08/10/1965 Famalicão Maria Manuel Serras Piras Cardeano 30/03/1955 Oeiras Maria José Soares Andrea de Oliveira Tanqueiro Cornemilot 09/12/1965 Cascais