STATHOPOULOS c. GRECE

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 19915/08 prezentată de Christos STATHOPOULOS împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află la 4 noiembrie 2010 într-un comitet compus din Anatoly Kovler, președinte, Source Erik Jebens, George Nicolau, judecători, și Andrei Wampach, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea prezentată la 17 aprilie 2008, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Cererea a fost depusă de domnul Christos Stathopoulos, un resortisant grec, născut în 1944 și în prezent încarcerat la închisoarea Trikala. Guvernul grec ( Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 15 ianuarie 1998, a fost inițiată o procedură penală împotriva reclamantului pentru fals, utilizarea unor false și delapidarea de fonduri care au dus la un prejudiciu important în detrimentul statului. La 18 noiembrie 2004, camera de acuzare a instanței de apel din statul membru (hotărârea nr. 2644/2004). La 28 ianuarie 2008, Curtea a Uniunii Europene a condamnat la 21 de ani de condamnare pentru actele incriminate (hotărârea nr. 589/2008). Din cauza faptului că cauza este în prezent pendinte în fața Curții de Casație. GRIFS Invocând în esență art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge de durata și echitatea procedurii în cauză. În plus, invocând art. 6 alineatul (2) din Convenție, el se plânge că procedura în cauză a încălcat principiul inocenței. În cele din urmă, invocând art. 3 din Convenție, reclamantul declară că încarcerarea sa constituie un tratament inuman și degradant pentru faptul că acesta suferă de probleme de sănătate. Curtea arată că nu mai este necesar să se examineze mai întâi acțiunea introdusă de reclamant din următoarele motive. Curtea reamintește în primul rând că a decis să comunice guvernului ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... La 14 decembrie 2009, guvernul a transmis grefei observațiile sale cu privire la admisibilitate și la temeinicia cererii. Acestea au fost adresate reclamantului la 18 decembrie 2009, care a fost invitată să își transmită observațiile ca răspuns înainte de 28 ianuarie 2010. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 19 februarie 2010, Curtea a solicitat o atenție din partea reclamantei cu privire la faptul că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost luat în considerare și că nu a fost solicitată nicio prelungire a acestui termen. Curtea a indicat, de asemenea, că, în termenii articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, ea putea șterge o cerere din rol atunci când, ca în speță, circumstanțele dau de gândit că un reclamant nu intenționează să își mențină cererea. Această scrisoare a rămas fără răspuns și reclamantul nu a reluat contactul cu Curtea. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. În opinia Curții, nu există circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a Protocoalelor sale n

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

Requête n

o

19915/08

présentée par Christos STATHOPOULOS

contre la Grèce

La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 4

novembre 2010 en un comité composé de

:

Anatoly Kovler,

président,

Sverre Erik Jebens,

George Nicolaou,

juges,

et de André Wampach,

greffier adjoint

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 17 avril 2008,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

La requête a été introduite par M. Christos Stathopoulos, un ressortissant grec, né en 1944 et actuellement incarcéré à la prison de Trikala. Le gouvernement grec («

le Gouvernement

») est représenté par le délégué de son agent, M. S.

Spyropoulos, assesseur auprès du Conseil juridique de l’Etat.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

Le 15 janvier 1998, une procédure pénale fut initiée contre le requérant pour faux, usage de faux et détournement de fonds ayant entraîné un préjudice important au détriment de l’Etat.

Le 18 novembre 2004, la chambre d’accusation de la cour d’appel d’Athènes l’a renvoyé en jugement (décision n

o

2644/2004).

Le 28 janvier 2008, la cour d’assises d’Athènes l’a condamné à vingt et un ans de réclusion pour les actes incriminés (arrêt n

o

589/2008).

Il ressort du dossier que l’affaire est actuellement pendante devant la Cour de cassation.

GRIEFS

Invoquant en substance l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de la durée et l’équité de la procédure en cause. De plus, invoquant l’article 6 § 2 de la Convention, il se plaint que la procédure en cause a violé le principe de la présomption d’innocence. Enfin, invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant allègue que son incarcération constitue un traitement inhumain et dégradant du fait qu’il souffre de problèmes de santé.

EN DROIT

La Cour relève qu’il n’y a pas lieu d’examiner plus avant le recours introduit par le requérant pour les motifs suivants.

La Cour rappelle d’abord qu’elle a décidé de communiquer au Gouvernement le grief tiré de l’article 6 § 1 de la Convention et, en particulier, la durée de la procédure en cause.

Le 14 décembre 2009, le Gouvernement a transmis au greffe ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de la requête. Celles-ci ont été adressées à la partie requérante le 18 décembre 2009, laquelle a été invitée à faire parvenir les siennes en réponse avant le 28 janvier 2010.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 19 février 2010, la Cour a appelé l’attention de la partie requérante sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’aucune prorogation de ce délai n’avait été sollicitée. La Cour a aussi indiqué qu’aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir sa requête. Ce courrier est resté sans réponse et le requérant n’a pas repris contact avec la Cour.

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention.

Par ailleurs, conformément à l’article 37 § 1

in fine

, la Cour estime qu’aucune circonstance particulière touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

André Wampach

Anatoly Kovler

Greffier adjoint

Président