- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 martie 2024
- Stat pârât
- FRA
- Concluzia
- Affaire communiquée
Fermine împotriva Franței
Traducere în română Auto
Publicată pe 2 aprilie 2024 SECȚIUNEA CINCEA: Cererea nr. 11045/23 Kevin FERMINE împotriva Franței, introdusă la 6 martie 2023, comunicată la 14 martie 2024 ÎNCHEIATURA DE LIMITARE Cererea se referă la dificultățile întâmpinate de reclamant pentru a se deplasa într-un scaun cu rotile în trenurile Societății Naționale a Căilor Ferate franceze (SNCF), al cărei utilizator este regulat. Reclamantul are un handicap motor de naștere format din sindromul Little [1] , care este însoțit de o degenerescență a neuronilor nevoluționali, dar care duce la pierderea echilibrului și care îl obligă să se deplaseze într-un scaun cu rotile. Susținând dificultățile de acces și de circulație în trenurile SNCF din cauza îngustității ușilor de acces și a coridoarelor, precum și dificultățile de accesare a toaletelor sau a vagonului bar, SNCF a fost repartizată în fața instanțelor interne în scopul reparării prejudiciilor suferite.
Prin hotărârea din 10 decembrie 2021, Curtea de Casație din Bordeaux, hotărând după trimitere din partea Curții de Casație, l-a exonerat pe reclamant de cererile sale. La 18 ianuarie 2023, Curtea de Casație a respins recursul reclamantului, motiv care nu este de natură să antreneze casarea. Invocând articolele 8 și 14 din convenție, reclamantul susține că a fost victima unei discriminări din cauza handicapului său și că dreptul său la respectarea vieții private este în joc și susține, de asemenea, că măsurile discriminatorii cu care a fost victima nu au fost sancționate de instanțele interne.
Reclamantul a fost discriminat în exercitarea drepturilor garantate prin convenție, încălcând dispozițiile articolului 14 coroborat cu art. 8, din cauza handicapului său (a se vedea, mutatis mutandis, CAAM c. Turcia, nr 51500/08, § 65, 23 februarie 2016, Enver Șahin c. Turcia, n 23065/12, § 73, 30 ianuarie 2018 și Arnar Helgi Lárusson c. Islanda, n 23077/19, § 40-46, 31 mai 2022) Instanțele interne au apreciat în mod corespunzător argumentele reclamantului cu privire la lipsa unor amenajări rezonabile care să îi permită să circule în mod autonom în trenurile SNCF, să aibă acces la echipamentele trenului și să le utilizeze A existat o încălcare a dreptului reclamantului la respectarea vieții private, în sensul articolului 8 din Convenția combinată cu art. 14 sau citit în mod individual, în special a dreptului său la autonomie personală [1] Paralizia spasmodică prin afectare piramidală legată de leziuni cerebrale sau cerebromedulare prin anoxie și care intră în domeniul de aplicare al infirmităților motrice de origine cerebrală?
Publié le 2 avril 2024
CINQUIÈME SECTION
Requête n o 11045/23 Kevin FERMINE contre la France introduite le 6 mars 2023 communiquée le 14 mars 2024
OBJET DE L’AFFAIRE
La requête porte sur les difficultés rencontrées par le requérant pour se déplacer en fauteuil roulant dans les trains de la Société Nationale des Chemins de Fer Français (SNCF), dont il est un usager régulier. Le requérant est atteint d’un handicap moteur de naissance constitué du syndrome de Little [1] , qui s’accompagne d’une dégénérescence des neurones non évolutive mais entraînant des pertes d’équilibre et qui le contraint à se déplacer en fauteuil roulant. Soutenant rencontrer des difficultés pour accéder et circuler dans les trains de la SNCF en raison de l’étroitesse des portes d’accès et des couloirs ainsi que des difficultés pour se rendre aux toilettes ou au wagon bar, il fit assigner la SNCF devant les juridictions internes aux fins de réparation des préjudices subis.
Par un arrêt du 10 décembre 2021, la cour d’appel de Bordeaux, statuant après renvoi de la Cour de cassation, débouta le requérant de ses demandes. Le 18 janvier 2023, la Cour de cassation rejeta le pourvoi du requérant, le moyen invoqué n’étant pas de nature à entrainer la cassation. Invoquant les articles 8 et 14 de la Convention, le requérant soutient avoir été victime d’une discrimination en raison de son handicap et que son droit au respect de sa vie privée se trouve en jeu. Il soutient également que les mesures discriminatoires dont il a été victime n’ont pas été sanctionnées par les juridictions internes.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. Le requérant a-t-il subi une discrimination dans la jouissance de ses droits garantis par la Convention, en violation de l’article 14 combiné avec l’article 8, en raison de son handicap (voir, mutatis mutandis , Çam c. Turquie , n o 51500/08, § 65, 23 février 2016, Enver Șahin c. Turquie , n o 23065/12, § 73, 30 janvier 2018 et Arnar Helgi Lárusson c. Islande , n o 23077/19, §§ 40-46, 31 mai 2022) ? 2. Les juridictions internes ont-elles dûment apprécié les arguments du requérant quant à l’absence d’aménagements raisonnables de nature à lui permettre de circuler en autonomie dans les trains de la SNCF, d’avoir accès aux équipements du train et de les utiliser ? 3. Y a-t-il eu violation du droit du requérant au respect de la vie privée, au sens de l’article 8 de la Convention combiné avec l’article 14 ou lu isolément, et notamment de son droit à l’autonomie personnelle ? [1] Paralysie spasmodique par atteinte pyramidale liée à des lésions cérébrales ou cérébromédullaires par anoxie et entrant dans le cadre des infirmités motrices d’origine cérébrales.