KANEVSKIY v. RUSSIA

Reclamantul, dl Emil Reyngoldovich Kanevskiy, este un național rus care s-a născut în 1945 și locuiește în Novokuznetsk, în regiunea Kemerovo. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 11 septembrie 2002, reclamantul a interzis o acțiune de instanță împotriva unei întreprinderi de stat „Vest-Siberian Railway” (“[evoluția], fostul său angajator. A căutat reintegrarea în locul său de muncă, pierderea salariilor și a prejudiciilor morale. Prin hotărârea din 26 septembrie 2002, Curtea de district Kuybyshevskiy din Novokuznetsk („Curtea de district”) a refuzat să deschidă procedurile din cauza lipsei de competență. La 30 octombrie 2002, cu privire la recursul reclamantului, Curtea regională Kemerovo („Curtea regională”) a anulat această decizie și a trimis cazul la instanța de primă instanță. La 27 noiembrie 2002, Curtea de District a organizat o ședință pregătitoare. Prima ședință cu privire la fond a fost programată pentru 24 decembrie 2002. Datorită neaparenței acestuia, Tribunalul de District a fost suspendat până la 14 ianuarie 2003. La 14 ianuarie 2003, Curtea de District a hotărât să transfere cazul reclamantului la o altă instanță de district din Novokuznetsk. La 21 februarie 2003, Curtea Regională a anulat decizia respectivă și a trimis cazul la instanța de primă instanță. Din cele șase audieri care au avut loc între 21 februarie și 2 iulie 2003, două au fost suspendate datorită nerespectării acesteia, două la cererea contestatorului și două la cererea reclamantului. La 2 iulie 2003, Curtea de district a respins acțiunea reclamantului. La 12 septembrie 2003, cu privire la recursul reclamantului, Curtea Regională a anulat hotărârea și a trimis cazul Curții de District pentru o examinare proaspătă. După ce a primit dosarul, la 8 octombrie 2003, Curtea de District a organizat o ședință pregătitoare. În perioada între 8 octombrie 2003 și 9 iunie 2004, Curtea a programat zece audieri cu privire la fond. Trei dintre ele au fost amânate pe motivul nerespectării acestuia, unul datorită nerespectării reprezentantului reclamantului și unul din cauza bolii reclamantului. Trei audieri au fost suspendate la cererea acestuia, care a solicitat instanței să convoce și să examineze martorii suplimentare și să obțină anumite dovezi documentare. La 6 mai 2004, un alt judecător președinte a preluat cazul. Prin decizia din 9 iunie 2004, Curtea de District a întrerupt procedura din motivul că societatea contestată a fost lichidată. La 30 iulie 2004, Curtea Regională a anulat decizia din 9 iunie 2004 și a trimis cazul Curții de District pentru o examinare proaspătă. Audierea pregătitoare programată pentru 15 septembrie 2004 a fost suspendată deoarece nici o parte nu a apărut în instanță. Cele două audieri urmate nu au avut loc din cauza nerespectării reprezentantului acestuia. Prin hotărârea din 4 noiembrie 2004, Curtea de District a ordonat ca o societate de vânzări comune „caroane ferate ruse” («Российские δелеפнδе дороפи») să intre în acțiune ca corespondent. Prin decizia din 22 noiembrie 2004, Curtea a transferat litigiul la o instanță din alt oraș în care se afla sediul director al noului partid. Reclamantul a interzis. La 14 ianuarie 2005, Curtea Regională a anulat hotărârea din 22 noiembrie 2004 și a trimis cazul Curții de District. Curtea de recurs a indicat, de asemenea, că procedurile în fața instanței de primă instanță au depășit un timp rezonabil. Prima audiere după ce Curtea de District a primit dosarul a fost programată pentru 24 februarie 2005. Cu toate acestea, a fost amânată până în ziua următoare din cauza misiunii judecătorului președinte în un alt oraș. Dintre cele șase audieri ulterioare, una a fost amânată datorită nerespectării părților la instanță, trei la cererea acestuia de a convoca martori suplimentari, una din cauza bolii avocatului acestuia și una la cererea avocatului reclamantului. La 14 iulie 2005, Curtea de District a pronunțat o hotărâre prin care a ordonat restabilirea reclamantului în locul său de muncă și „carele ferate ruse” să-l plătească pierderea salariilor, a prejudiciilor morale și a cheltuielilor și cheltuielilor juridice. La 25 iulie 2005, i-a adus apelul. Trei luni mai târziu, la 25 octombrie 2005, apelul a fost retras. Acțiunea a fost întreruptă și hotărârea din 14 iulie 2005 a devenit finală.

The applicant, Mr Emil Reyngoldovich Kanevskiy, is a Russian national who was born in 1945 and lives in Novokuznetsk, in the Kemerovo Region. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 11 September 2002 the applicant brought a court action against a State enterprise “West-Siberian Railway” («Западно-Сибирская железная дорога»), his former employer. He sought reinstatement in his job, lost wages and non-pecuniary damages. By a decision of 26 September 2002, the Kuybyshevskiy District Court of Novokuznetsk (“District Court”) refused to open the proceedings on the ground that it lacked jurisdiction. On 30 October 2002, on the applicant’s appeal, the Kemerovo Regional Court (“Regional Court”) quashed that decision and remitted the case to the first-instance court. On 27 November 2002 the District Court held a preparatory meeting. The first hearing on the merits was scheduled for 24 December 2002. Owing to the respondent’s failure to appear, it was adjourned until 14 January 2003. On 14 January 2003 the District Court, on the motion by the respondent, decided to transfer the applicant’s case to another district court of Novokuznetsk. On 21 February 2003 the Regional Court quashed that decision and remitted the case to the first-instance court. Of the six hearings held between 21 February and 2 July 2003, two were adjourned owing to the respondent’s failure to appear, two at the request of the respondent and two at the request of the applicant. On 2 July 2003 the District Court dismissed the applicant’s action. On 12 September 2003, on the applicant’s appeal, the Regional Court quashed the judgment and remitted the case to the District Court for fresh examination. Having received the case file, on 8 October 2003 the District Court held a preparatory meeting. In the period between 8 October 2003 and 9 June 2004 the court scheduled ten hearings on the merits. Three of them were adjourned on the ground of the respondent’s failure to appear, one owing to the default by the applicant’s representative and one because of the applicant’s illness. Three hearings were adjourned at the request of the respondent who asked the court to summon and examine additional witnesses and to obtain certain documentary evidence. Two hearings were adjourned pending receipt of the documents. On 6 May 2004 another presiding judge took charge of the case. By a decision of 9 June 2004, the District Court discontinued the proceedings on the grounds that the respondent company had been liquidated. The applicant appealed. On 30 July 2004 the Regional Court quashed the decision of 9 June 2004 and remitted the case to the District Court for fresh examination. The preparatory hearing scheduled for 15 September 2004 was adjourned because neither party appeared in court. The two followed hearings did not take place owing to the default by the respondent’s representative. By a decision of 4 November 2004, the District Court ordered that a joint-stock company “Russian railways” (ОАО «Российские железные дороги») entered in the proceedings as a co-respondent. By a decision of 22 November 2004, the court transferred the dispute to a court in another town where the head office of the new party was situated. The applicant appealed. On 14 January 2005 the Regional Court quashed the decision of 22 November 2004 and remitted the case to the District Court. The appeal court also indicated that the proceedings before the first-instance court had exceeded a reasonable time. The first hearing after the District Court received the case file was scheduled for 24 February 2005. It was, however, postponed until the following day because of the presiding judge’s mission to another town. Of the six subsequent hearings, one was adjourned owing to the parties’ failure to appear in court, three at the request of the respondent to summon additional witnesses, one because of the illness of the respondent’s lawyer and one at the request of the applicant’s lawyer. On 14 July 2005 the District Court delivered a judgment by which it ordered that the applicant be reinstated in his job and the “Russian railways” pay him lost wages, non-pecuniary damages and legal costs and expenses. On 25 July 2005 the respondent brought its appeal. Three months later, on 25 October 2005, the appeal was withdrawn. The proceedings were discontinued and the judgment of 14 July 2005 became final.