CASE OF ISMAYILOVA v. AZERBAIJAN

RESPONDENT

AZE

HOTĂRÂRE

09.12.2010

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Art. 6;Violation of P1-1

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF ISMAYILOVA v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2010)

HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1953 și trăiește în Baku. La 22 ianuarie 1998, reclamantul a fost eliberat un voucher de ocupare (yașayıș ordini) într-un apartament într-o clădire rezidențială recent construită în Baku pe baza ordinului Autorității Executive a orașului Baku din 19 ianuarie 1998. În același timp, reclamantul a aflat că apartamentul a fost ocupat de M. și familia sa, care au fost persoane strămutate interne („PDI”) din Lachin, o regiune sub ocuparea forțelor militare armene în urma conflictului Armeni-Azerbaidjan asupra Nagorno-Karabakh. Potrivit reclamantului, în ciuda numeroaselor sale cereri, M. a refuzat să abandoneze apartamentul menționând că el a fost un PDI și nu a avut nici un alt loc în care să locuiască. La o dată neespecificată în 1999, reclamantul a depus un proces cu Curtea de District Yasamal cere instanței să ordone expulzarea M. și a familiei sale din apartament. 10. La 9 iunie 1999, Curtea de District Yasamal a acordat solicitarea reclamantului. Curtea a susținut că reclamantul este singurul chiriaș legal al apartamentului pe baza voucherului de ocupare din 22 ianuarie 1998 și, prin urmare, apartamentul a fost ocupat ilegal de M. și familia sa. Nu au fost depuse apeluri împotriva acestei hotărâri și, în conformitate cu legislația internă în vigoare la momentul material, a devenit executiv în termen de zece zile de la livrarea sa. 11. Potrivit reclamantului, M. și familia sa au refuzat să respecte hotărârea și autoritățile competente nu au luat nici o măsură pentru a-l impune. 12. Se constată din dosarul că în 2008 reclamantul a depus o procedură de compensare împotriva Comitetului de stat pentru refugiați și persoanele deplasate interioare care solicită 72.000 EUR pentru utilizarea ilegală a apartamentului ei de către o familie IDP. La 7 mai 2008, Curtea Supremă a renunțat la cererea reclamantului ca fiind nefondată. La 7 iulie 2008, Curtea de Apel și la 10 noiembrie 2008, Curtea Supremă a susținut hotărârea Tribunalului de Apărare Yasamal din 7 iulie 2008. 13. La momentul cele mai recente comunicări cu reclamantul, hotărârea din 9 iunie 1999 în favoarea reclamantului a rămas neexecutată. 14. Legislația internă relevantă este rezumat în Gulmammadova c. Azerbaidjan (nr. 38798/07, §§ 18-24, 22 aprilie 2010).

The applicant was born in 1953 and lives in Baku. 6. On 22 January 1998 the applicant was issued an occupancy voucher (yașayıș orderi) to an apartment in a recently constructed residential building in Baku on the basis of the Baku City Executive Authority's order of 19 January 1998. 7. At the same time, the applicant became aware that the apartment was occupied by M. and his family, who were internally displaced persons (“IDP”) from Lachin, a region under occupation of Armenian military forces following the Armenian-Azerbaijan conflict over Nagorno-Karabakh. 8. According to the applicant, despite her numerous demands, M. refused to vacate the apartment noting that he was an IDP and he had no other place to reside in. 9. On an unspecified date in 1999, the applicant lodged a lawsuit with the Yasamal District Court asking the court to order the eviction of M. and his family from the apartment. 10. On 9 June 1999 the Yasamal District Court granted the applicant's request. The court held that the applicant was the sole lawful tenant of the apartment on the basis of the occupancy voucher of 22 January 1998 and, therefore, the apartment was unlawfully occupied by M. and his family. No appeals were filed against this judgment and, pursuant to the domestic law in force at the material time, it became enforceable within ten days after its delivery. 11. According to the applicant, M. and his family refused to comply with the judgment and the competent authorities did not take any measures to enforce it. 12. It appears from the case file that in 2008 the applicant lodged compensation proceedings against the State Committee for Refugees and Internally Displaced Persons claiming EUR 72,000 for unlawful use of her flat by an IDP family. On 7 May 2008 the Yasamal District Court dismissed the applicant's claim as unsubstantiated. On 7 July 2008 the Court of Appeal and on 10 November 2008 the Supreme Court upheld the Yasamal District Court's judgment of 7 July 2008. 13. At the time of the latest communication with the applicant, the judgment of 9 June 1999 in the applicant's favour remained unenforced. 14. The relevant domestic law is summarised in Gulmammadova v. Azerbaijan (no. 38798/07, §§ 18-24, 22 April 2010).

§ Cauze similare