F.D. și I.M. împotriva Franței și alte 3 cauze

Publicat pe 15 aprilie 2024 CINQUER SECȚIUNEA C: Cerere nr. 38506/23 F.D. și I.M. împotriva Franței Cerere nr. 38578/23 M.D. și H.D. împotriva Franței introduse la 16 octombrie 2023 Cerere n 38650/23 S.I.B. și I.H. împotriva Franței Cerere n 38651/23 D.K. împotriva Franței introduse la 19 octombrie 2023 comunicate la 25 martie 2023 OBIECTUL AFACERILOR Recurentele susțin că sunt musulmane, că au ales să poarte voalul islamic și că aparțin colectivului intitulat "Hijabues." Recurentele au sesizat Consiliul de Stat pe baza în special a articolelor 9 și 14 din convenție cu privire la o hotărâre a președintelui federației franceze de fotbal de respingere a cererii lor de abrogare sau de modificare a articolului 1 din statut.

Consiliul de Stat a respins cererea la 29 iunie 2023 printr-o decizie astfel motivată (...) 12. O federație sportivă delegatară dispune de puterea de reglementare în domeniile definite de [Codul sportiv] pentru organizarea și funcționarea serviciului public care i-a fost încredințat. În acest sens, este responsabilitatea sa să stabilească regulile de participare la concursuri și evenimente organizate sau autorizate, printre care și cele care permit, în timpul meciurilor, să asigure siguranța jucătorilor și respectarea regulilor jocului, așa cum se poate întâmpla în cazul reglementării echipamentelor și a ținuturilor.

Aceste norme pot avea ca obiect legal și ca efect limitarea libertății celor concediați care nu sunt obligați legal să respecte principiul neutralității serviciului public, de a-și exprima opiniile și convingerile în cazul în care acest lucru este necesar pentru buna funcționare a serviciului public sau pentru protecția drepturilor și libertăților d … Din aceasta rezultă că Federația a putut interzice în mod legal orice discurs sau afișaj cu caracter politic, ideologic, religios sau sindical și că orice act de proselism sau de propagandă, care sunt de natură să împiedice buna desfășurare a meciurilor. 14. Portul de semn sau ținută care demonstrează în mod ostensibil o apartenență politică, filozofică, religioasă sau sindicală, limitată la timpul și locul meciurilor de fotbal, pare necesar pentru a asigura buna desfășurare a acestora, prevenind în special orice confruntare sau confruntare fără legătură cu sportul.

În consecință, Federația franceză de fotbal putea legal, în virtutea puterii de reglementare care îi este delegată pentru buna desfășurare a comcererilor pe care le deține, să stabilească o astfel de interdicție, care este adaptată și proporționată (...) În fața Curții, recurentele se plâng de o încălcare a art. 8 și 9 din Convenție, luată separat și combinată cu art. 14 din Convenție. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI (a) Recurentele se pot declara victime, în sensul art. 34 din Convenție, ale încălcării convenției pe care o aduc în discuție (b) Recurentele au epuizat căile de atac interne în ceea ce privește litigiul întemeiat pe art. 8 din Convenție, adoptat în mod individual sau combinat cu art. 14 din Convenție În la mai, au existat în cauza lor încălcări ale articolului 8 sau ale articolului 9 din Convenție, luate separat sau combinate cu art. 14 din Convenție?

Publié le 15 avril 2024

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 38506/23 F.D. et I.M. contre la France Requête n o 38578/23 M.D. et H.D. contre la France introduites le 16 octobre 2023 Requête n o 38650/23 S.I. B et I.H. contre la France Requête n o 38651/23 D.K. contre la France introduites le 19 octobre 2023 communiquées le 25 mars 2024

OBJET DES AFFAIRES

Les requérantes déclarent être musulmanes, avoir fait le choix de porter le voile islamique et appartenir au collectif intitulé « Les Hidjabeuses ». Les requérantes ont saisi le Conseil d’État sur le fondement notamment des articles 9 et 14 de la Convention d’une requête tendant à l’annulation de la décision du président de la fédération française de football rejetant leur demande d’abrogation ou de modification de l’article 1 er des statuts ce celle ‑ ci en tant qu’il interdit le port de tout signe ou tenue manifestant ostensiblement une appartenance religieuse à l’occasion de compétitions ou de manifestations qu’elle organise. Le Conseil d’État a rejeté la requête le 29 juin 2023 par une décision ainsi motivée : « (...) 12. Une fédération sportive délégataire dispose du pouvoir réglementaire dans les domaines définis par [le code du sport] pour l’organisation et le fonctionnement du service public qui lui a été confié.

À ce titre, il lui revient de déterminer les règles de participation aux compétitions et manifestations qu’elle organise ou autorise, parmi lesquelles celles qui permettent, pendant les matchs, d’assurer la sécurité des joueurs et le respect des règles du jeu, comme ce peut être le cas de la réglementation des équipements et tenues. Ces règles peuvent légalement avoir pour objet et pour effet de limiter la liberté de ceux des licenciés qui ne sont pas légalement tenus au respect du principe de neutralité du service public, d’exprimer leurs opinions et convictions si cela est nécessaire au bon fonctionnement du service public ou à la protection des droits et libertés d’autrui, et adapté et proportionné à ces objectifs.

13. Il [en] résulte que la Fédération a pu légalement interdire « tout discours ou affichage à caractère politique, idéologique, religieux ou syndical « et « tout acte de prosélytisme ou manœuvre de propagande », qui sont de nature à faire obstacle au bon déroulement des matchs. 14. Par ailleurs, l’interdiction du « port de signe ou tenue manifestant ostensiblement une appartenance politique, philosophique, religieuse ou syndicale », limitée aux temps et lieux des matchs de football, apparaît nécessaire pour assurer leur bon déroulement en prévenant notamment tout affrontement ou confrontation sans lien avec le sport.

Dès lors, la Fédération française de football pouvait légalement, au titre du pouvoir réglementaire qui lui est délégué pour le bon déroulement des compétitions dont elle a la charge, édicter une telle interdiction, qui est adaptée et proportionnée (...) ». Devant la Cour, les requérantes se plaignent d’une violation des articles 8 et 9 de la Convention, pris isolément et combiné avec l’article 14 de la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. (a) Les requérantes peuvent-elles se dire victimes, au sens de l’article 34 de la Convention, des violations de la Convention qu’elles dénoncent ? (b) Les requérantes ont-elles épuisé les voies de recours internes en ce qui concerne le grief tiré de l’article 8 de la Convention, pris isolément ou combiné avec l’article 14 de la Convention ? 2. Dans l’affirmative, y a-t-il eu en leur cause violation de l’article 8 ou de l’article 9 de la Convention, pris isolément ou combinés avec l’article 14 de la Convention ?