Rudnitskiy și alții împotriva Rusiei

PRIMEA DECIZIE DE SECȚIUNE Această versiune a fost rectificată la 17 august 2011 și 14 mai 2012 în temeiul articolului 81 din Regulamentul de procedură nr. 37865/04 și altor cereri Vitaliy Kazimirovich RUNDITSKIY și alții împotriva Rusiei (a se vedea apendicele pentru alte cereri) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 8 martie 2011 în calitate de cameră compusă din: Nina Vajić, președinte; Christos Rozakis, Peer Lorenzen, Anatoly Kovler, Khanlar Hajiyev, George Nicolaou, Julia Laffranque, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii, având în vedere cererile de mai sus, având în vedere decizia de a aplica procedura de judecată pilot adoptată în cazul Burdov v. Rusia (nr. 2) (nr. 33509/04, CEDH 2009 ...), Având în vedere declarațiile prezentate de Guvernul contestat cere Curții să elimine cererile din lista cazurilor și răspunsurile reclamanților la aceste declarații, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTE Reclamanții sunt resortisanți ruși ai căror nume și date de naștere sunt tabulate mai jos.

Dl V. Rudnitskiy, dl A. Gruntenko, dl A. Dorofeyev și dl Dl. Gridnev a murit după depunerea cererilor în temeiul articolului 34 din Convenție. Succesorii lor Dna G. Rudnitskaya, Dna V. Gruntenko, Dna Dorofeyeva și, respectiv, Dna Ye. Gridneva au arătat interesul lor în continuarea procedurii. Guvernul rus (“Guvernul”) au fost reprezentați de dl. G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții au depus în judecată autorităților de stat pentru plata a diferitelor sume monetare datorate în temeiul legii ruse. Curții au deținut în favoarea reclamanților și au ordonat autorităților să plătească diferite sume sub formă de sume forfetare și/sau a plăților periodice care urmează să fie actualizate în conformitate cu inflația din țară.

Aceste hotărâri au devenit obligatorii, dar autoritățile au întârziat executarea lor. Reclamanții s-au plâns în favoarea întârzierii executării hotărârilor în favoarea lor și, în anumite cazuri, a unor erori variate care se presupune că au însoțit de procedurile judiciare sau de aplicare. HOTĂRÂREA LOCUS STANDI Curtea ia act de moartea anumitor solicitanți și de interesul succesorilor acestora în urmărirea procedurii. Curtea reiterează că, în cazul în care un reclamant moare în timpul examinării unei cauze, moștenitorii săi pot, în principiu, să urmărească cererea în numele său (a se vedea Ječius c. Lituania , nr. 34578/97, § 41, CEDO 2000 IX).

În plus, în unele cazuri referitoare la neexecuția hotărârilor judecătorești, Curtea a recunoscut dreptul rudelor reclamantului de a continua cererea (a se vedea Shiryayeva c. Rusia , nr. 21417/04, §§ 8 9, 13 iulie 2006). Curtea constată că drepturile în joc în acest caz sunt foarte asemănătoare cu cele din inima cazurilor menționate mai sus. Nimic nu sugerează că drepturile reclamanților care au căutat să protejeze prin intermediul mecanismului Convenției au fost eminent personale și netransferabile (a se vedea Malhous c. Republica Cehă [GC], nr. 33071/96, § 1, 12 iulie 2001). Guvernul nu a susținut că niciunul dintre succesorii menționați mai sus nu are nici o poziție de urmărire a cauzelor.

Prin urmare, Curtea consideră că succesorii reclamanților au un interes legitim în urmărirea cererilor. II. COMPLAINTE DE NON-ENFORCARE ÎN legătură cu celelalte cereri, după Burdov (nu. 2) Hotărârea pilotă menționată mai sus, a informat Curtea cu privire la plată a acordărilor curții interne în favoarea reclamanților și a prezentat declarații unilaterale care vizează soluționarea problemelor prezentate de cereri. Prin aceste declarații autoritățile ruse recunoscute în diferite condiții, dar foarte similare, că hotărârile în favoarea reclamanților nu au fost executate în timp util ( De exemplu, „durata excesivă a executării”, „întârzierea executării” sau „întârzierii aplicării” și, de asemenea, au declarat că sunt gata să plătească reclamanților ex grația sumele tabulate mai jos.

Restul declarațiilor se citește după cum urmează: „În consecință, autoritățile invită Curtea să lovească [demandările] din lista cazurilor, sugerând că prezenta declarație ar putea fi acceptată de Curte ca „alte motive” care justifică socoteala din lista cazurilor din Curte, astfel cum se menționează la art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. [Sumele tabulate mai jos], care [sau] pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. [Acestea] vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În cazul în care [ aceste sume] nu au fost plătite în termen de trei luni, guvernul se angajează să plătească pe [ele] dobânzi simple de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada implicită plus trei puncte procentuale. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” Unii solicitanți au fost de acord cu termenii declarațiilor guvernamentale, alții nu au răspuns. O majoritate nu a fost de acord cu diferite motive, având în vedere cel mai des ca sumele de compensare oferite de guvern sunt insuficiente. În plus, mai mulți solicitanți au contestat modalitățile de executare a hotărârilor lor la nivel intern și, în special, au presupus o indexare inadecvată a plăților regulate în comparație cu rata inflației din țară.

În cele din urmă, unii solicitanți au pus îndoieli cu privire la faptul că guvernul a recunoscut încălcările și ar respecta termenii lor odată ce Curtea a exclus cererile din lista sa. Curtea reiterează că, în conformitate cu art. 37 din Convenție, aceasta poate, în orice etapă a procedurii, să pună în aplicare o cerere din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluziile menționate la art. 37 alineatul (1) litera (b) sau (c) din respectivul articol.

art. 37 alineatul (1) litera (c) permite Curtea, în special, să scoată din lista sa un caz în cazul în care: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat continuarea examinării cererii.” art. 37 § 1 în amenzi spune: „Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și protocoalele în cauză.” Curtea reamintește că, în hotărârea pilotă (nr. 2) , citat mai sus), a ordonat Federației Ruse să „În termen de un an de la data în care hotărârea [a devenit] finală, pentru toate victimele unei plăți nejustificate sau a unei plăți nejustificate, de către autoritățile de stat, a unei datorii de judecată în favoarea lor, care [au] depus cererile sale la Curte înainte de eliberarea prezentei hotărâri și ale căror cereri [au fost] comunicate guvernului în temeiul articolului 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul Curții.” În aceeași hotărâre, Curtea a susținut, de asemenea, că: „Datorită adoptării măsurilor de mai sus, Curtea [ar] suspenda, pentru un an de la data în care hotărârea [a devenit] finală, procedura în toate cazurile privind numai neexecuția și/sau aplicarea întârziere a hotărârilor interne care ordonează plățile monetare de către autoritățile de stat,

fără a aduce atingere competenței Curții de a declara în orice moment inadmisibilă orice astfel de caz sau de a-l elimina din lista sa, în urma unei soluții prietenoase între părți sau a rezoluției acestei chestiuni prin alte mijloace, în conformitate cu articolele 37 și 39 din convenție.” După examinarea termenilor declarațiilor guvernamentale, Curtea le înțelege ca fiind intenționată să acorde reclamanților recurs în conformitate cu hotărârea pilotă (a se vedea Burdov (n. 2), citată mai sus, §§ 127 și 145 și punctul 7 din partea operativă). Curtea este convinsă că lungimea excesivă a executării hotărârilor în favoarea reclamanților este recunoscută de Guvern, fie în mod explicit, fie în substanță.

Curtea constată, de asemenea, că compensațiile oferite sunt comparabile cu atribuirile Curții în cazuri similare, ținând seama, printre altele, de întârzierile specifice în fiecare caz specific (a se vedea Burdov (nr. 2). , citat mai sus, §§ 99 și 154). Curtea constată, de asemenea, că în cazurile Rudnitskiy, Gruntenko, Dorofeyev și Gridnev , guvernul s-a angajat să plătească compensațiile persoanelor care urmăresc procedura în loc de reclamanții întârziați, după cum se indică în apendice.

În măsura în care mai multe reclamante contestau modalitățile de executare, Curtea reiterează că astfel de plângeri trebuie depuse în primul rând instanțelor interne, care sunt mai bine plasate decât Curtea pentru a stabili respectarea dreptului rusesc în acest domeniu, inclusiv indicele specific care leagă cerințele prevăzute în acesta (a se vedea Belkin și alții c. Rusia (dec.), nr. 14330/07 et al., 5 Prin urmare, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererilor și că respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în protocoalele sale, nu o impune să continue examinarea cererilor. În consecință, în ceea ce privește plângerile privind executarea întârziere a hotărârilor în favoarea reclamanților, cererea ar trebui eliminată din lista.

În ceea ce privește problema punerii în aplicare a întreprinderilor guvernamentale, Comitetul de miniștri rămâne competent să supravegheze această chestiune în conformitate cu art. 46 din Convenție (a se vedea deciziile Comitetului din 14-15 septembrie 2009 (CM/Del/Dec(2009)1065) și Rezoluția provizorie CM/ResDH(2009)1 58 privind punerea în aplicare a Burdovului (n. Hotărârea. În orice caz, prezenta hotărâre a Curții nu aduce atingere unei hotărâri pe care le-ar putea lua pentru a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție, cererile prezente la lista cazurilor (a se vedea E.G. c. Polonia (dec.), nr. 50425/99, § 29, CEDO 2008 ... (extracte)). III. ALTE COMPLAINTE Unii solicitanți au formulat plângeri accesorii care se referă la articolele variate ale Convenției.

Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. fondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate de termenele declarațiilor guvernului contestat; decide să se alăture cererilor; decide să lovească cererile în ceea ce privește neexecuția hotărârilor în favoarea reclamanților din lista cauzelor sale; Declarații Restul cererilor sunt inadmisibile.

Søren Nielsen Nina Vajić Președintele Registrului Apendicele Apendicele Apendicele No Numele de familie Forename Born Compensation oferit (Euros) 37865/04 Rudnitskiy [1] Vitaliy Kazimirovich 1948 3.500 40573/04 Badtiyev Mayrbek Mikhaylovich 1963 1.630 Balayeva Lyudmila Ivanovna 1950 1.570 Bitarov Aslanbek Davidovich [2] 1953 1.650 Bitiyev Aslan Ruslanovich 1967 1.600 Burchevskiy Sergey Valeryanovich 1970 1,600 Gagloyev Akhsarbek Otariyevich 1958 1,750 Gagloyev Ibragim Borisovich 1960 1,660 Gostev Vladimir Yuryevich 1974 1,380 Gostev Dmitriy Yuryevich 1971 1,400 Muzaty Elgudzha Revazovich 1955 1,600 Pukhov Temur [3] Shotayevich 1958 1,440 Slanov Stalbek Chermenovich 1970 3,000 Tekiyev Arsen Suleymanovich 1966 1,460 Trankadze Temur Shavlovich 1969 1,660 Vatayevich Valeriy Georgiyevich 1962 1.480 5690/05 Mustafin Kamil Gaynulkhakovich 1957 1.195 6434/05 Gruntenko [4] Anatoliy Ivanovich 1947 710 18601/05 Kirillov Vladimir Petrovich 1946 1.500 23156/05 Ilchenko Boris Ivanovich 1949 2.060 25980/05 Perlovskaya Lyubov Viktorovna 1961 3.000 2967/05 Tayanko Yuzef Ivanovich 1954 4.000 30080/05 Lukyanova Irina Ivanovna 1972 3.700 10. 3497/05 Zaytseva Svetlana Vasilyevna 1951 1.300 11. 2778/06 YEVSYUKOV Aleksandr Dmitriyevich 1954 1.840 DOROFEYEV [5] Aleksandr Viktorovich 1956 2.330 GONCHAROV Sergey Vasilyevich 1961 1.930 KHARKOV Vyacheslav Yevseyevich 1951 1.960 MAKAROV Mikhail

Alekseyevich 1957 1.840 12. 20905/06 ILYUSHIK Viktor Yakovlevich 1949 1.660 13. 22754/06 VALEYEVA Rakiya Ilyașovna 1960 5.500 14. 28483/06 YEVDOVIV Aleksandr Sergeyevich 1948 1.856 15. 42053/06 MELNICHENKO Mikhail Ivanovich 1952 5.500 16. 47040/06 KOPALINA Olga Vyacheslavovna 1966 2.570 17. 6518/07 SERYAKOV Aleksey Alekseyevich 1940 1.015 18. 19706/07 KOTOV Yuriy Vladimirovich 1956 870 19. 20774/07 BONDARENKO Zinaida Ivanovna 1948 1.550 20. 22639/07 SOROCHKIN Aleksey Nikolayevich 1975 4,000 21. 28656/07 ZHIROVA Tatyana Alekseyevna 1950 1.540 22. 35540/07 SAVOSTYANOVA Tamara Dmitriyevna 1952 800 23. 38740/07 GRIDNEV [6] Anatoliy Antonovich 1934 5,500 24. 39262/07 PANCHENKO Aleksandr Valerievich 1976 5.000 25. 44875/07 VALSHMIDT Aleksey Viktorovich 1985 2,500 26. 2668/08 SHIKALEYEVA Lyubov Vasilyevna 1953 2000 27. 10308/08 ANISHCHENKO Vasiliy Nikolayevich 1960 4,100 28. 12456/08 GUSOVA Elda Kazbekovna 1975 750 29. 13658/08 GAYDUKOVna Vasiliy Yurievich 1981 4,000 30. 14783/08 VELMOZHKO Dmitriy Yurievich 1977 4,940 31. 14792/08 SHCHIPOVSKOV Roman Aleksandrovich 1978 4,560 32. 14797/08 CHEMERKIN Nikolay Leonidovich 1976 4,950 33. 14800/08 ASLANBEKOV Kunakbek Navruzbekovich 1974 3,570 34. 14806/08 KAREV Nikolay Aleksandrovich 1978 4,940 35. 19780/08 BESSONOV Yevgeniy Valerievich 1980 4,560 36. 21626/08 CHURZIN Dmitriy Aleksandrovich 1979 2.740 37. 22625/08 LOBODA Aleksandr

Sergeyevich 1977 4.380 38. 24142/08 RYABYKH Konstantin Vladimirovich 1977 3.490 39. 28771/08 APOSTOLOV Vladislav Viktorovich 1982 3.900 40. 30947/08 KHAMIDOV Timur Ramzanovich 1977 1.540 41. 31814/08 CHEPELEVA Tatyana Mefodiyevna 1930 3.780 42. 36412/08 ZAKHAROV Aleksandr Aleksandrovich 1983 2.970 ZAKHAROV Ivan Aleksandrovich 1978 2.970 43. 36415/08 OVSYANNIKOV Viktor Aleksandrovich 1965 4.940 44. 39228/08 KASHTANOV Sergey Yegorovich 1964 2.030 45. 44265/08 KOMAROV Andrey Vladimovich 1981 5.350 46. 44270/08 PYLTSYN Sergey Viktorovich 1975 1.175 MARTYNOV Sergey Viktorovich Neespecificat 1.175 47. 48845/08 CHIKMAZOV Timur Stanislavovich 1983 3.490 48. 52360/08 SHAKHBANOV Nazir Shakhhbanovich 1978 2.760 49. 59735/08 ARIPSHEV Zaurbek Aslanbiyevich 1977 3.380 50. 59755/08 VOROKOV Anzor Borisovich 1977 3.300 51. 17725/09 TOLOKEVICH Sergey Bronislavovich 1965 2.200 52. 64961/09 KLADKEVICH Yuriy Vladimovich 1960 2.200 [1] Plata care trebuie efectuată doamnei G. Rudnitskaya în loc de reclamantul întârziat [2] Rectificat la 14 mai 2012: textul a fost „Borisovich” Rectificat la 17 august 2011: textul a fost „Timur” [4] Plata care urmează să fie efectuată doamnei V. Gruntenko în loc de reclamantul întârziat [5] Plata care urmează să fie efectuată doamnei L. Dorofeyeva în loc de reclamantul întârziat [6] Plata care urmează să fie efectuată doamnei Ye.

Gridneva în loc de reclamantul întârziat

FIRST SECTION

DECISION This version was rectified on 17 August 2011 and 14 May 2012 under Rule 81 of the Rules of Court Application no. 37865/04 and other applications Vitaliy Kazimirovich RUDNITSKIY and Others against Russia (see appendix for other applications) The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 8 March 2011 as a Chamber composed of: Nina Vajić, President, Christos Rozakis, Peer Lorenzen, Anatoly Kovler, Khanlar Hajiyev, George Nicolaou, Julia Laffranque, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar, Having regard to the above applications, Having regard to the decision to apply the pilot-judgment procedure taken in the case of Burdov v. Russia (no. 2) (no. 33509/04, ECHR 2009 ‑ ...), Having regard to the declarations submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the applications out of the list of cases and the applicants’ replies to those declarations, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicants are Russian nationals whose names and dates of birth are tabulated below.

Mr V. Rudnitskiy, Mr A. Gruntenko, Mr A. Dorofeyev and Mr A. Gridnev died after lodging their applications under Article 34 of the Convention. Their successors Ms G. Rudnitskaya, Ms V. Gruntenko, Ms L. Dorofeyeva and Ms Ye. Gridneva, respectively, indicated their interest in pursuing the proceedings. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicants sued the State authorities in domestic courts for payment of various monetary sums due under the Russian law. The courts held for the applicants and ordered the authorities to pay various amounts in the form of lump sums and/or of periodic payments to be upgraded in line with the inflation in the country.

These judgments became binding but the authorities delayed their enforcement. COMPLAINTS The applicants complained about the delayed enforcement of the judgments in their favour and, in certain cases, of assorted faults that allegedly accompanied the judicial or enforcement proceedings. THE LAW I.

LOCUS STANDI

The Court takes note of certain applicants’ death and of the interest of their successors in pursuing the proceedings. The Court reiterates that where an applicant dies during the examination of a case his or her heirs may in principle pursue the application on his or her behalf (see Ječius v. Lithuania , no. 34578/97, § 41, ECHR 2000 ‑ IX). Furthermore, in some cases concerning non-enforcement of court judgments, the Court recognised the right of the relatives of the deceased applicant to pursue the application (see Shiryayeva v. Russia , no. 21417/04, §§ 8 ‑ 9, 13 July 2006). The Court notes that the rights at stake in the present case are very similar to those at the heart of the cases referred to above.

Nothing suggests that the rights the applicants sought to protect through the Convention mechanism were eminently personal and non-transferable (see Malhous v. the Czech Republic [GC], no. 33071/96, § 1, 12 July 2001). The Government did not contend that any of the successors mentioned above had no standing to pursue the cases. Therefore, the Court considers that the applicants’ successors have a legitimate interest in pursuing the applications. II.

COMPLAINTS OF NON-ENFORCEMENT

As to the other applications, following the Burdov (no. 2) pilot judgment cited above the Government informed the Court of the payment of the domestic court awards in the applicants’ favour and submitted unilateral declarations aimed at resolving the issues raised by the applications. By these declarations the Russian authorities acknowledged in various but very similar terms that judgments in the applicants’ favour were not enforced in a timely manner ( e.g. “the excessive duration of the enforcement”, “the delay in the enforcement” or “the lengthy enforcement”). They also declared that they were ready to pay the applicants ex gratia the sums tabulated below. The remainder of the declarations read as follows: “The authorities therefore invite the Court to strike [the applications] out of the list of cases.

They suggest that the present declaration might be accepted by the Court as “any other reason” justifying the striking out of the case of the Court’s list of cases, as referred to in Article 37 § 1 (c) of the Convention. The [sums tabulated below], which [are] to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be free of any taxes that may be applicable. [They] will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay [these sums] within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on [them] from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

This payment will constitute the final resolution of the case.” Some applicants agreed to the terms of the Government’s declarations. Others failed to reply. A majority disagreed on various grounds, considering most often that the compensation amounts offered by the Government were insufficient. Several applicants furthermore challenged the modalities of the execution of their judgments at the domestic level and, in particular, alleged inadequate indexation of regular payments in comparison with the inflation rate in the country. Finally, some applicants cast doubts as to whether the Government acknowledged the violations and would comply with their terms once the Court struck the applications out of its list.

The Court reiterates that under Article 37 of the Convention it may at any stage of the proceedings strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusions specified under (a), (b), or (c) of that Article.

Article 37 § 1 (c) enables the Court in particular to strike a case out of its list if: “for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application.” Article 37 § 1 in fine states: “However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the protocols thereto so requires.” The Court recalls that in its pilot judgment (Burdov (no. 2) , cited above) it ordered the Russian Federation to “grant [adequate and sufficient] redress, within one year from the date on which the judgment [became] final, to all victims of non-payment or unreasonably delayed payment by State authorities of a judgment debt in their favour who [had] lodged their applications with the Court before the delivery of the present judgment and whose applications [had been] communicated to the Government under Rule 54 § 2 (b) of the Rules of the Court.” In the same judgment the Court also held that: “pending the adoption of the above measures, the Court [would] adjourn, for one year from the date on which the judgment [became] final, the proceedings in all cases concerning solely the non-enforcement and/or delayed enforcement of domestic judgments ordering monetary payments by the State authorities,

without prejudice to the Court’s power at any moment to declare inadmissible any such case or to strike it out of its list following a friendly settlement between the parties or the resolution of the matter by other means in accordance with Articles 37 or 39 of the Convention.” Having examined the terms of the Government’s declarations, the Court understands them as intending to give the applicants redress in line with the pilot judgment (see Burdov (no. 2) , cited above, §§ 127 and 145 and point 7 of the operative part). The Court is satisfied that the excessive length of the execution of judgments in the applicants’ favour is acknowledged by the Government either explicitly or in substance.

The Court further notes that the compensations offered are comparable with Court awards in similar cases, taking account, inter alia, of the specific delays in each particular case (see Burdov (no. 2) , cited above, §§ 99 and 154). The Court also notes that in the cases of Rudnitskiy, Gruntenko, Dorofeyev and Gridnev , the Government undertook to pay the compensations to the persons who pursue the proceedings instead of the late applicants, as indicated in the appendix. Insofar as several applicants contest the execution modalities, the Court reiterates that such grievances must be first and foremost submitted to domestic courts, which are better placed than the Court to ascertain the compliance with the Russian law in this area, including the specific index ‑ linking requirements provided therein (see Belkin and Others v. Russia (dec.), nos.

14330/07 et al., 5 February 2009). The Court therefore considers that it is no longer justified to continue the examination of the applications. It is also satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the protocols thereto does not require it to continue the examination of the applications. Accordingly, in so far as the complaints about delayed enforcement of the judgments in the applicants’ favour are concerned, the applications should be struck out of the list. As regards the question of implementation of the Government’s undertakings, the Committee of Ministers remains competent to supervise this matter in accordance with Article 46 of the Convention (see the Committee’s decisions of 14-15 September 2009 (CM/Del/Dec(2009)1065) and Interim Resolution CM/ResDH(2009)1 58 concerning the implementation of the Burdov (no. 2) judgment).

In any event the Court’s present ruling is without prejudice to any decision it might take to restore, pursuant to Article 37 § 2 of the Convention, the present applications to the list of cases (see E.G. v. Poland (dec.), no. 50425/99, § 29, ECHR 2008 ‑ ... (extracts)). III.

OTHER COMPLAINTS

Some applicants made accessory complaints referring to assorted Articles of the Convention. However, in the light of all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols. It follows that the applications in this part are manifestly ill ‑ founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. For these reasons, the Court unanimously: Takes note of the terms of the respondent Government’s declarations; Decides to join the applications; Decides to strike the applications in respect of non-enforcement of the judgments in the applicants’ favour out of its list of cases; Declares the remainder of the applications inadmissible.

Søren Nielsen Nina Vajić Registrar President appendix No Application No Last name Forename Born Compensation offered (Euros) 1. 37865/04 Rudnitskiy [1] Vitaliy Kazimirovich 1948 3,500 2. 40573/04 Badtiyev Mayrbek Mikhaylovich 1963 1,630 Balayeva Lyudmila Ivanovna 1950 1,570 Bitarov Aslanbek Davidovich [2] 1953 1,650 Bitiyev Aslan Ruslanovich 1967 1,600 Burchevskiy Sergey Valeryanovich 1970 1,600 Gagloyev Akhsarbek Otariyevich 1958 1,750 Gagloyev Ibragim Borisovich 1960 1,660 Gostev Vladimir Yuryevich 1974 1,380 Gostev Dmitriy Yuryevich 1971 1,400 Muzaty Elgudzha Revazovich 1955 1,600 Pukhov Temur [3] Shotayevich 1958 1,440 Slanov Stalbek Chermenovich 1970 3,000 Tekiyev Arsen Suleymanovich 1966 1,460 Trankadze Temur Shavlovich 1969 1,660 Vatayev Valeriy Georgiyevich 1962 1,480 3. 5690/05 Mustafin Kamil Gaynulkhakovich 1957 1,195 4. 6434/05 Gruntenko [4] Anatoliy Ivanovich 1947 710 5. 18601/05 Kirillov Vladimir Petrovich 1946 1,500 6. 23156/05 Ilchenko Boris Ivanovich 1949 2,060 7. 25980/05 Perlovskaya Lyubov Viktorovna 1961 3,000 8. 29670/05 Tayanko Yuzef Ivanovich 1954 4,000 9. 30080/05 Lukyanova Irina Ivanovna 1972 3,700 10. 34977/05 Zaytseva Svetlana Vasilyevna 1951 1,300 11. 2778/06 YEVSYUKOV Aleksandr Dmitriyevich 1954 1,840 DOROFEYEV [5] Aleksandr Viktorovich 1956 2,330 GONCHAROV Sergey Vasilyevich 1961 1,930 KHARKOV Vyacheslav Yevseyevich 1951 1,960 MAKAROV Mikhail

Alekseyevich 1957 1,840 12. 20905/06 ILYUSHIK Viktor Yakovlevich 1949 1,660 13. 22754/06 VALEYEVA Rakiya Ilyasovna 1960 5,500 14. 28483/06 YEVDOKIMOV Aleksandr Sergeyevich 1948 1,856 15. 42053/06 MELNICHENKO Mikhail Ivanovich 1952 5,500 16. 47040/06 KOPALINA Olga Vyacheslavovna 1966 2,570 17. 6518/07 SERYAKOV Aleksey Alekseyevich 1940 1,015 18. 19706/07 KOTOV Yuriy Vladimirovich 1956 870 19. 20774/07 BONDARENKO Zinaida Ivanovna 1948 1,550 20. 22639/07 SOROCHKIN Aleksey Nikolayevich 1975 4,000 21. 28656/07 ZHIROVA Tatyana Alekseyevna 1950 1,540 22. 35540/07 SAVOSTYANOVA Tamara Dmitriyevna 1952 800 23. 38740/07 GRIDNEV [6] Anatoliy Antonovich 1934 5,500 24. 39262/07 PANCHENKO Aleksandr Valeryevich 1976 5,000 25. 44875/07 VALSHMIDT Aleksey Viktorovich 1985 2,500 26. 2668/08 SHIKHALEYEVA Lyubov Vasilyevna 1953 2,000 27. 10308/08 ANISHCHENKO Vasiliy Nikolayevich 1960 4,100 28. 12456/08 GUSOVA Elda Kazbekovna 1975 750 29. 13658/08 GAYDUKOV Vasiliy Yuryevich 1981 4,000 30. 14783/08 VELMOZHKO Dmitriy Yuryevich 1977 4,940 31. 14792/08 SHCHIPOVSKOV Roman Aleksandrovich 1978 4,560 32. 14797/08 CHEMERKIN Nikolay Leonidovich 1976 4,950 33. 14800/08 ASLANBEKOV Kunakbek Navruzbekovich 1974 3,570 34. 14806/08 KAREV Nikolay Aleksandrovich 1978 4,940 35. 19780/08 BESSONOV Yevgeniy Valeryevich 1980 4,560 36. 21626/08 CHURZIN Dmitriy Aleksandrovich 1979 2,740 37. 22625/08 LOBODA Aleksandr

Sergeyevich 1977 4,380 38. 24142/08 RYABYKH Konstantin Vladimirovich 1977 3,490 39. 28771/08 APOSTOLOV Vladislav Viktorovich 1982 3,900 40. 30947/08 KHAMIDOV Timur Ramzanovich 1977 1,540 41. 31814/08 CHEPELEVA Tatyana Mefodiyevna 1930 3,780 42. 36412/08 ZAKHAROV Aleksandr Aleksandrovich 1983 2,970 ZAKHAROV Ivan Aleksandrovich 1978 2,970 43. 36415/08 OVSYANNIKOV Viktor Aleksandrovich 1965 4,940 44. 39228/08 KASHTANOV Sergey Yegorovich 1964 2,030 45. 44265/08 KOMAROV Andrey Vladimirovich 1981 5,350 46. 44270/08 PYLTSYN Sergey Viktorovich 1975 1,175 MARTYNOV Sergey Viktorovich Unspecified 1,175 47. 48845/08 CHIKMAZOV Timur Stanislavovich 1983 3,490 48. 52360/08 SHAKHBANOV Nazir Shakhbanovich 1978 2,760 49. 59735/08 ARIPSHEV Zaurbek Aslanbiyevich 1977 3,380 50. 59755/08 VOROKOV Anzor Borisovich 1977 3,300 51. 17725/09 TOLOKEVICH Sergey Bronislavovich 1965 2,200 52. 64961/09 KLADKEVICH Yuriy Vladimirovich 1960 2,200 [1] . Payment to be made to Ms G. Rudnitskaya instead of the late applicant [2] . Rectified on 14 May 2012: the text was “Borisovich” 3. Rectified on 17 August 2011: the text was “Timur” [4] . Payment to be made to Ms V. Gruntenko instead of the late applicant [5] . Payment to be made to Ms L. Dorofeyeva instead of the late applicant [6] . Payment to be made to Ms Ye.

Gridneva instead of the late applicant