CtEDO 08.03.2011 Auto

CASE OF THE ARGEȘ COLLEGE OF LEGAL ADVISERS v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
08.03.2011
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Art. 11
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF THE ARGEȘ COLLEGE OF LEGAL ADVISERS v. ROMANIA (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

Reclamantul este o asociere de la Pitești (Argeș County) a cărui înregistrare ca asociere profesională a fost refuzată într-o decizie finală a Curții de județ Argeș la 4 octombrie 2004. Numele său în română este Colegiul Consilierilor Juridici Argeș (Colegioul Argeș de consilieri juridici). Solicitarea în numele său a fost depusă de dl Victor Horia Panduru, decanul asociației. La 8 decembrie 2003 a intrat în vigoare Legea nr. 514/2003 privind organizarea și funcționarea profesiei de consilier juridic. Acesta a permis consilierii juridici să formeze asociații profesionale și să stabilească un termen de nouăzeci de zile de la intrarea în vigoare a acestei asociații profesionale pentru a fi stabilite și pentru a fi adoptate statutele lor. El a intrat în vigoare la trei zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial la 5 decembrie 2003. La 6 ianuarie 2004, a avut loc reuniunea constitutivă a asociației solicitante. În aceeași dată statutul său a fost adoptat. La 14 ianuarie 2004, reclamantul a solicitat avizul (“avis”) al Ministerului Justiției, care a fost obligat de Ordinul Guvernului nr. 26/2000 privind înființarea asociațiilor și fundațiilor, în versiunea sa în vigoare la momentul respectiv. La 21 ianuarie 2004, Ministerul Justiției a emis un aviz favorabil cu privire la statutul reclamantului, referindu-se în special la scopul asociației descrise în articolele 6 și 7. art. 6 prevede că obiectivul asociației este organizarea unitară și funcționarea profesiei de consilier juridic din județul Argeș și promovarea principiului că această profesie are un loc complementar în cadrul sistemului judiciar național. art. 7 din statut prevede în continuare că obiectivul asociației este „protejarea și promovarea drepturilor membrilor săi, (...) privind o practică consecventă a profesiei de protecție și promovare a drepturilor și libertăților persoanelor juridice, autorităților și instituțiilor publice, precum și a persoanelor private în relațiile cu instituțiile judiciare (...)”. La 4 februarie 2004, reclamantul a depus o cerere la Curtea de District Pitești care solicită înregistrarea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor deținute de această instanță. Prin o hotărâre interlocutivă pronunțată în privat la 9 februarie 2004, instanța a acordat cererea și a ordonat înregistrarea reclamantului în acest registru. Decizia prevede, de asemenea, că Procurorul public ar putea face apel la punctele de drept în termen de cinci zile de la comunicare. 10. Procurorul public și Argeș Bar Asociația Argeș au interzis un recurs la punctele de drept împotriva acestei decizii. Asociația Națională a Barului Român s-a alăturat procedurilor în interesul Asociației Argeș Bar. 11. În recurs, procurorul a susținut că hotărârea interlocutivă din 9 februarie 2004, în aprobarea scopurilor prevăzute în statutul asociației, a încălcat articolele 4 și 10 din Legea nr. 514/2003 în măsura în care a permis reclamantului să protejeze și să promoveze drepturile persoanelor private, în timp ce numai avocații au dreptul de a reprezenta sau de a asista persoanele private în relațiile cu instituțiile judiciare. Procurorul a criticat, de asemenea, art. 20 § 3 litera (j) din statut, care a permis consiliului asociației să își dea avizul (“avis”) privind crearea, în zona geografică a companiilor care furnizează consultanță independentă, asistență și reprezentare juridică, precum și soluționarea plângerilor împotriva taxelor percepute de consilieri juridici freelance. În plus, procurorul a contestat art. 20 § 3 litera (l), care a îndreptat consiliul asociației să organizeze examene concurențiale pentru posturile vacante de consilier juridic, să elaboreze descrieri de locuri de muncă și să informeze consiliul disciplinar cu privire la orice malpractice din partea consilierilor juridici. 12. Associațiile de bari au susținut argumentele procurorului. 13. La 24 februarie 2004, reclamantul a organizat o assemblare generală extraordinară și a adoptat un protocol suplimentar la statut, în care a modificat art. 7 prin eliminarea trimiterii la reprezentarea persoanelor private. De asemenea, a eliminat integral art. 20 § 3 litera (j) și a modificat art. 20 § 3 litera (l) prin limitarea sarcinii consiliului asociației la furnizarea de informații privind malpracticile din partea consilierilor juridici. 14. La 27 februarie 2004, reclamantul a depus o cerere la Tribunalul de Primă Instanță Pitești care solicită înregistrarea modificărilor. Prin hotărârea interlocutivă din 1 martie 2004, pronunțată în mod privat, instanța a ordonat înregistrarea acestor modificări. Din informațiile prezentate de Guvern, se pare că a fost depus un recurs împotriva acestei hotărâri și a fost pronunțată o decizie finală la 2 decembrie 2004. În timpul procesului privind recursul depus de procuror și de asociații de bari împotriva hotărârii interlocutive din 9 februarie 2004, reclamantul a susținut că aceasta a devenit insoluționată după adoptarea protocolului suplimentar la statutul său, susținând că singurul motiv pentru apel ar putea fi o modificare a deciziei interlocutive din 9 februarie 2004. 16. La 4 octombrie 2004, Curtea județului Argeș a susținut apelul procurorului asupra punctelor de drept într-o decizie finală, a modificat hotărârea interlocutivă din 9 februarie 2004 și a respins cererea reclamantului de înregistrare Curtea a considerat că, în conformitate cu articolele 6 și 15 din Legea nr. 514/2003, activitatea profesională a unui consilier juridic nu a putut fi desfășurată decât în cadrul entității juridice pentru care a lucrat, excluzând astfel posibilitatea de a reprezenta interesele persoanelor private. Prin urmare, nu au putut îndeplini funcții specifice ale unui avocat. 17. Curtea a susținut în continuare că dispozițiile articolului 20 § 3 j) din statutul reclamantului erau în contradicție cu art. 1 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat, cu condiția ca numai avocații să poată oferi consultanță independentă, asistență și reprezentare juridică. Curtea de apel a considerat că acele aspecte ale ilegalității au fost, de asemenea, recunoscute de solicitant, care se presupunea că le-a eliminat prin adoptarea unui protocol suplimentar la statutul său. Cu toate acestea, faptul că un protocol suplimentar a fost adoptat nu ar fi putut valida hotărârea interlocutivă din 9 februarie 2004, deoarece această decizie a luat în considerare situația existentă la momentul în care a fost eliberată. 18. art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile prevede că judecătorul responsabil pentru revizuirea legalității unei cereri de înregistrare și a documentelor justificative este de a examina cererea în termen de trei zile de la data depusă. În cazul în care, în termenul stabilit, judecătorul concluzionează că documentele prezentate nu respectă cerințele juridice, reprezentantul asociațiilor este convocat pentru o audiere ținută în privat și va fi acordată o săptămână pentru a remedia aceste nereguli. Atunci când se atinge termenul și judecătorul concluzionează că neregulile au fost remediate, aceasta ia act de acest lucru într-o hotărâre interlocutivă și ordonă înregistrarea asociației în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. art. 12 prevede că o asociere este înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor numai atunci când hotărârea interlocutivă care permite cererea de înregistrare devine finală. art. 33 din același act prevede că orice modificare a statutului unei asociații care a achiziționat personalitate juridică și a fost înregistrată legal trebuie înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor în conformitate cu o procedură similară cu cea pentru înregistrarea ca asociere. 19. În aceeași ordonanță se prevede că o asociere poate fi dizolvată prin o decizie judiciară dacă obiectivele sale se dovedesc contrar legii sau ordinului public. 20. Celelalte dispoziții relevante ale Ordinei Guvernului nr. 26/2000 sunt citate în hotărârea Bozgan v. România (nr. 35097/02, § 11, 11 octombrie 2007). 21. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea și funcționarea profesiei de consilier juridic au citit următoarele: „Un consilier juridic... oferă consilier și reprezentare autorității sau instituției publice în care lucrează, sau pentru entitatea juridică cu care are relații de muncă, protejează drepturile și interesele legitime în relațiile lor cu autoritățile publice, orice fel de instituție, și orice persoană privată sau entitate juridică română sau străină; în conformitate cu legea și cu reglementările specifice, aprobă și contrasemnează documente de natură judiciară”. Consilieri juridici pot forma asociații profesionale pentru a proteja și promova interesele lor profesionale, în conformitate cu dispozițiile juridice care reglementează asocierea și instituirea enturilor juridice. „Exercițiul profesiei de consilier juridic este incompatibil cu: a) a fi avocat; ...” (1) În condițiile stabilite la art. 5, consilierii juridici pot forma asociații la nivel de județ, prin sucursale sau domenii de activitate, în conformitate cu interesele profesionale, și, în cazul în care, la nivel național, în conformitate cu legea privind asociațiile și fundațiile. (2) Formele de asociere și organizație la nivel județului și național sunt stabilite de statutul asociației (...). (3) Înființarea asociațiilor profesionale se bazează pe principiile constituționale ale dreptului la libertate de asociere și legislația care reglementează asocierea și instituirea entităților juridice. Asociațiile profesionale sunt constituite și statutele lor adoptate în termen de nouăzeci de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2013-06-06
0,95
CASE OF THE ARGES COLLEGE OF LEGAL ADVISERS AGAINST ROMANIA
the deadline provided by Law No. 514/2003 for the setting up of associations of legal advisers had already expired, and thus the applicant could not reapply for registration. The European Court concluded that the reasons brought forward by
CtEDO 2013-06-06
0,94
AFFAIRE COLLÈGE DES CONSEILS JURIDIQUES D'ARGEȘ CONTRE LA ROUMANIE
mendments brought by the applicant to the impugned provisions. The European Court considered that the refusal to take into consideration these amendments, which had been validated within the time-limit prescribed by the law, contradicted th
CtEDO 2014-01-14
0,91
CASE OF ASSOCIATION OF VICTIMS OF ROMANIAN JUDGES AND OTHERS v. ROMANIA
. (...) The measure is necessary in so far as the image of the justice system is currently a matter of national interest, and any attack on the courts is therefore an issue of particular gravity which justifies the refusal to grant legal pe
CtEDO 2012-05-29
0,91
BURLACU v. ROMANIA
list of all the commercial companies already registered in Bucharest in the years 2004 and 2005 as well as a decision rendered by the Alba Iulia Court of Appeal, by which an appeal on points of law similar to his was allowed. 4. On 19 May 2
CtEDO 2011-11-22
0,91
LAZARIU v. ROMANIA
criminal complaint against the nine witnesses who had testified against them, alleging that they had given false testimonies at the applicant’s instigation. By a decision of 13 December 1999 the prosecutor attached to the Iaşi District Cour
Sursă