Varga împotriva României

Rezoluția CM/ResDH(2011)23 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Varga împotriva României (solicitarea nr. 73957/01, Hotărârea din 1 aprilie 2008, definitivă la 1 iulie 2008) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în această cauză se referă la detenția temporară ilegală și la percheziția efectuată la domiciliul reclamanților [încălcarea art. 5 alin. (1) și art. 8] (a se vedea detaliile în lit. (a) ]; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție.

În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, Curtea a adoptat, dacă este necesar, de către statul pârât, dacă este necesar, o hotărâre a Curții, prin care se asigură că statul pârât a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatarea încălcării de către Curte impune, în afară de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale. - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Convenție.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)23 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Varga împotriva României Rezumat introductiv al cauzei În cazul în care o persoană fizică sau juridică este o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană sau o persoană fizică, o persoană fizică sau juridică, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate,

o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate sau o entitate, care face ori organism ori organism sau o entitate, care face ori organism sau o entitate, care face sau o entitate, care face ori organism sau o entitate, care face ori organism, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate sau o entitate sau o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate sau o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate sau o entitate sau o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate ori o entitate sau o entitate sau o entitate sau o entitate, care, care, care, o entitate, care, care, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, care, care, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o entitate, o La fel de mult,

cauza se referă la dreptul celor doi solicitanți de a-și respecta domiciliul ca urmare a percheziției efectuate la domiciliul reclamanților la 19/12/2000 (încălcarea articolului 8). Curtea a observat că percheziția efectuată fără mandat și fără a se recurge la martori asistenți nu a respectat nici garanțiile minime impuse de lege autorităților responsabile de ancheta penală, nici nu face obiectul unui control judiciar. De asemenea, Comisia a remarcat că legislația aplicabilă perchezițiilor la domiciliu, la momentul faptelor, era neclară și lacună, în special în ceea ce privește competențele extinse de care dispunea procurorul în această privință.

Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Proaspăte & Cheltuire Total 000 EUR Plătit la 28/11/2008 (reclamanții au renunțat la dobânzi (sume minime) b) Măsuri individuale Reclamanții au fost eliberați în 2001. Curtea Europeană le-a acordat o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral care rezultă din deținerea și percheziția ilegală. În consecință, nici o altă măsură individuală nu a fost considerată necesară de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale 1) Detenție ilegală De la intrarea în vigoare a legii nr. 281/2003 (publicată la 01/07/2003), Codul de procedură penală prevede în mod expres obligația instanțelor interne de a controla în mod regulat legalitatea și oportunitatea menținerii în detenție provizorie (§27 și 52 din hotărârea).

2) Perchiziția ilegală Dispozițiile Codului de procedură penală privind percheziția domestică au fost modificate prin ordonanța guvernamentală n 109 din 24/10/2003 și prin Legea nr. 356 din 21/07/2006. Conform noilor dispoziții aplicabile, percheziția domestică nu poate fi efectuată decât în temeiul unei hotărâri anterioare pronunțării dreptului, motivării și pronunțării de către un judecător, după inițierea urmăririi penale împotriva persoanei în cauză. Pe baza acestei hotărâri, judecătorul emite un mandat de percheziție care nu poate fi utilizat decât o singură dată și trebuie să precizeze, printre altele, data și locul în care urmează să aibă loc percheziția, numele persoanelor aflate la domiciliul respectiv și numele persoanei acuzate.

În timpul urmăririi penale, percheziția trebuie efectuată de procuror sau de autoritățile responsabile cu ancheta penală, însoțite, după caz, de personal operativ (§25 din hotărâre). Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că România și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 10 martie 2011 în cadrul celei de-a 1108-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2011)23 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Varga contre Roumanie (Requête n o 73957/01, arrêt du 1er avril 2008, définitif le 1er juillet 2008) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans cette affaire concernent l’illégalité de la détention provisoire illégale et de la perquisition effectuée au domicile des requérants (violations de l’article 5, paragraphe 1, et de l’article 8) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que l’Etat défendeur a versé à la partie requérante,

la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)23 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Varga contre Roumanie Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne l’illégalité de la détention provisoire des requérants entre le 18/01/2001, après leur renvoi en jugement, et l’expiration de l’ordonnance du procureur de placement en détention provisoire et le 01/02/2001 (violation de l’article 5§1). L’affaire porte également sur l’atteinte au droit des deux des requérants au respect de leur domicile en raison de l’illégalité de la perquisition effectuée au domicile des requérants le 19/12/2000 (violation de l’article 8). La Cour a observé que la perquisition qui avait été effectuée sans mandat et sans faire appel à des témoins assistants, n’avait ni respecté les garanties minimales imposées par la loi aux autorités responsables de l’enquête pénale ni fait l’objet d’un contrôle judiciaire.

Elle a aussi noté que la législation applicable aux perquisitions domiciliaires, au moment des faits, était peu précise et lacunaire notamment s’agissant des larges compétences dont jouissait le procureur en la matière. I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total - 8 000 EUR - 8 000 EUR Payé le 28/11/2008 (les requérants ont renoncé aux intérêts (sommes minimes)) b) Mesures individuelles Les requérants ont été mis en liberté en 2001. La Cour européenne leur a accordé une satisfaction équitable pour le préjudice moral résultant de la détention et de la perquisition illégales. En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres.

II. Mesures générales 1) Détention illégale : Depuis l’entrée en vigueur de la loi n o 281/2003 (publiée le 01/07/2003), le Code de procédure pénale prévoit expressément l’obligation des tribunaux internes de contrôler régulièrement la légalité et l’opportunité du maintien en détention provisoire (§27 et 52 de l’arrêt). 2) Perquisition illégale : Les dispositions du Code de procédure pénale concernant la perquisition domiciliaire ont été modifiées par l’ordonnance gouvernementale n o 109 du 24/10/2003 et par la loi n o 356 du 21/07/2006. Selon les nouvelles dispositions applicables, la perquisition domiciliaire ne peut s’effectuer qu’en vertu d’un jugement avant dire droit, motivé et rendu par un juge, une fois les poursuites engagées contre la personne en cause.

Sur la base de ce jugement, le juge délivre un mandat de perquisition qui ne peut être utilisé qu’une seule fois et doit préciser, entre autres, la date et le lieu où la perquisition doit se dérouler, le nom des personnes se trouvant au domicile en question et le nom de la personne poursuivie. Pendant les poursuites, la perquisition doit être effectuée par le procureur ou par les autorités chargées de l’enquête pénale, accompagnés, selon le cas, de « personnel opératif » (§25 de l’arrêt). III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Roumanie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1] Adoptée par le Comité des Ministres le 10 mars 2011 lors de la 1108e réunion des Délégués des Ministres