Konolos împotriva României

Rezoluția CM/ResDH(2011)22 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Konolos împotriva României (cererea nr. 26600/02, Hotărârea din 7 februarie 2008, definitivă la 7 mai 2008) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în această cauză privește deținerea ilegală a recurentului în 2002, ca urmare a unei hotărâri a Curții Supreme de Justiție de prelungire a detenției provizorii, fără a specifica durata acesteia (încălcarea articolului 5 alineatul (1)) (a se vedea detaliile în lai) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție.

În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, Curtea a adoptat, dacă este necesar, de către statul pârât, dacă este necesar, o hotărâre a Curții, prin care se asigură că statul pârât a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatarea încălcării de către Curte impune, în afară de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale. - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Convenție.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)22 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Konolos împotriva României Rezumatul introductiv al cauzei În ceea ce privește detenția ilegală a reclamantului în perioada 21/04-05/08/2002, Curtea Supremă a prelungit prin hotărârea din 22/03/2002 reținerea provizorie fără a preciza durata prelungirii, contrar articolului 149 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost interpretat de Curtea Constituțională (încălcarea articolului 5§1). În această privință, Curtea a remarcat că Curtea Constituțională a considerat că, în pofida lipsei unei proceduri specifice în momentul faptelor, tribunalele erau obligate să controleze legalitatea detenției la fiecare 30 de zile, până la sfârșitul procedurii (§50 din hotărârea).

Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii ale satisfacției echitabile Daune materiale Prejudiciul moral Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 000 EUR Plătit la 28/08/2008 (reclamantul a renunțat la dobânzi (suma minimă) b) Măsuri individuale Curtea Europeană a remarcat că reclamantul a fost eliberat și i-a acordat o satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciul moral. În consecință, nici o altă măsură individuală nu a fost considerată necesară de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Curtea Europeană a remarcat că, de la intrarea în vigoare a legii nr. 281/2003 (publicată la 01/07/2003), Codul de procedură penală prevede în mod expres obligația instanțelor interne de a controla în mod regulat legalitatea și oportunitatea menținerii în detenție provizorie (§27 și 52 din hotărâre).

Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că România și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 10 martie 2011 în cadrul celei de-a 1108-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2011)22 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Konolos contre Roumanie (Requête n o 26600/02, arrêt du 7 février 2008, définitif le 7 mai 2008) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne la détention illégale du requérant en 2002, suite à une décision de la Cour suprême prolongeant sa détention provisoire sans spécifier sa durée (violation de l’article 5, paragraphe 1) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que l’Etat défendeur a versé à la partie requérante,

la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)22 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Konolos contre Roumanie Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne la détention illégale du requérant du 21/04 au 05/08/2002 dans la mesure où la Cour suprême avait par arrêt du 22/03/2002 prolongé sa détention provisoire sans préciser la durée de la prolongation, contrairement à l’article 149 du Code de procédure pénale, tel qu’interprété par la Cour constitutionnelle (violation de l’article 5§1). A cet égard, la Cour a noté que la Cour constitutionnelle avait estimé que, malgré l’absence de procédure spécifique au moment des faits, les tribunaux étaient tenus de contrôler la légalité de la détention tous les trente jours, jusqu’à la fin de la procédure (§50 de l’arrêt).

I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total - 3 000 EUR - 3 000 EUR Payé le 28/08/2008 (le requérant a renoncé aux intérêts (somme minime)) b) Mesures individuelles La Cour européenne a noté que le requérant avait été remis en liberté. Elle lui a octroyé une satisfaction équitable au titre du préjudice moral. En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres. II. Mesures générales La Cour européenne a noté que depuis l’entrée en vigueur de la loi n o 281/2003 (publiée le 01/07/2003), le Code de procédure pénale prévoit expressément l’obligation des tribunaux internes de contrôler régulièrement la légalité et l’opportunité du maintien en détention provisoire (§27 et 52 de l’arrêt).

III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Roumanie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 10 mars 2011 lors de la 1108e réunion des Délégués des Ministres