Iorga împotriva României

Rezoluția CM/ResDH(2011)24 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Iorga împotriva României (domanda nr. 4227/02, hotărârea din 25 ianuarie 2007, finală la 25 aprilie 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind faptul că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la: lipsa accesului la o instanță din cauza taxelor excesive ale instanței (violația articolului 6 alineatul (1) (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a-și îndeplini obligația în temeiul articolului 46, alin. (1) din Convenție care să respecte hotărârea; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; reamintind că Curtea a respins cererea pentru o justă satisfacție; reamintind că o constatare a încălcărilor de către Curte necesită, depășită și mai mult, plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale,

adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restabilio în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)24 Informații privind măsurile de a se conforma hotărârii în cazul Iorga împotriva României Rezumatul cazului introductiv Acest caz se referă la încălcarea dreptului de acces al reclamantului la o instanță datorită taxelor excesive de instanță (violație la art. 6§1).

Prin hotărârea din 8/09/2000, Curtea județului de la București a anulat recursul reclamantului împotriva unei hotărâri de primă instanță, respingând acțiunea sa de restituire a bunurilor mobiliare confiscate în timpul perioadei comuniste, pentru nepagarea taxelor de timbre. Această decizie a fost susținută la recursul de casă de către Curtea de Apel din București, care a remarcat că Ministerul Finanțelor a respins cererea reclamantului de scutire de la taxa de ștampilă și a constatat că instanța inferioară a aplicat corect dreptul taxei de ștampilă. Curtea Europeană a considerat că valoarea taxei de ștampilă datorată (426) 307 ROL, sau aproximativ 21 EUR) a atribuit reclamantului o sarcină excesivă, deoarece pensia sa lunară era de 444 310 ROL, sau de aproximativ 22 EUR.

De asemenea, a remarcat că Legea nr. 146/1997 (Legea privind datoriile de împrumut) în timp util nu prevede niciun recurs judiciar împotriva deciziei Ministerului Finanțelor. Curtea Europeană a respins cererile reclamanților pentru satisfacție pentru prejudiciu material și el nu a cerut satisfacție echitabilă pentru prejudiciu moral. Legea română prevede, la art. 322§9 din Codul de Procedură Civilă, posibilitatea de a redeschide proceduri civile pe care Curtea Europeană a constatat-o încălcarea dreptului protejat de convenție. La 06/10/2010, autoritățile au informat Secretariatul că moștenitorii reclamantului nu au solicitat redeschiderea procedurii în temeiul prezentei dispoziții, ci au introdus noi proceduri împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanțelor.

În această nouă procedură, reclamanții nu au fost obligați să plătească taxa de ștampilare. În consecință, nu a fost considerată necesară nici o altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsurile generale Legea nr. 146/1997 (Legea privind datoria de împrumut). În prezent, în temeiul prezentei acte și al Regulamentului de urgență nr. 51/2008 privind asistența judiciară în cadrul procedurilor civile, transpunerea Directivei 2003/8/CE a Consiliului European, publicată în Jurnalul Oficial la 25/04/2008, instanțele au competența de a acorda scutiri sau reduceri ale taxelor de timbre sau de a decide plata lor în rate.

Noile dispoziții stabilesc praguri minime în temeiul cărora se acordă asistența juridică (care poate lua forma de scutiri, reduceri, plăți în rate sau amânare a plății taxelor de instanță) și asigură posibilitatea de a solicita revizuirea deciziilor privind cererile de asistență juridică (a se vedea §23 din prezenta hotărâre și §18 din hotărârea în cazul Rusen, 38151/05). III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele moștenitorilor reclamantului cu privire la încălcarea Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că România și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 10 martie 2011 la a 1108-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2011)24 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Iorga against Romania (Application No. 4227/02, judgment of 25 January 2007, final on 25 April 2007) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final; Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concern: the lack of access to a court due to excessive court fees (violation of article 6, paragraph 1) (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Recalling that the Court dismissed the claim for just satisfaction; Recalling that a finding of violations by the Court requires,

over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate: - of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and DECIDES to close the examination of this case. Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)24 Information about the measures to comply with the judgment in the case of Iorga against Romania Introductory case summary This case concerns the violation of the applicant’s right of access to a court due to excessive court fees (violation of Article 6§1).

By a decision of 8/09/2000 the Bucharest County Court annulled the applicant’s appeal against a first-instance judgment dismissing his action for restitution of movable property confiscated during the communist period, for non-payment of stamp duties. This decision was upheld at cassation appeal by the Bucharest Court of Appeal, which noted that the Ministry of Finance had dismissed the applicant’s request for exemption from stamp duty and found that the lower court had correctly applied the stamp duty law. The European Court considered that the amount of stamp duty due (426 307 ROL, or about 21 EUR) placed an excessive burden on the applicant, as his monthly pension amounted to 444 310 ROL, or about 22 EUR.

It further noted that Law No. 146/1997 (Stamp Duty Act) at the material time provided no judicial appeal against the decision of the Ministry of Finance. I. Individual measures The European Court rejected the applicant’s claims for just satisfaction for pecuniary damage and he did not ask for just satisfaction for non-pecuniary damage. Romanian law provides, in Article 322§9 of the Code of Civil Procedure, the possibility of reopening civil proceedings which the European Court has found to have breached a right protected by the Convention. On 06/10/2010, the authorities informed the Secretariat that the applicant’s heirs had not requested the reopening of the proceedings under this provision, but brought new proceedings against the state, represented by the Ministry of Finance.

In these new proceedings, the claimants were not required to pay stamp duty. Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers. II. General measures Law No. 146/1997 (Stamp Duty Act) has been amended. Currently, under this Act and the Emergency Regulation No. 51/2008 on legal aid in civil proceedings, transposing the European Council Directive 2003/8/CE, published in the Official Journal on 25/04/2008, courts have jurisdiction to grant stamp duty exemptions or reductions or to decide their payment in installments. The new provisions set minimum thresholds under which legal aid (which can take the form of exemptions, reductions, payment in installments or postponement of the payment of the court fees) is fully granted and ensure the possibility to apply for review of decisions on requests for legal aid (see §23 of this judgment and §18 of the judgment in the Rusen case, 38151/05).

III. Conclusions of the respondent state The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant’s heirs of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that Romania have thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 10 March 2011 at the 1108th Meeting of the Ministers’ Deputies