CASE OF CONSTANTINESCU AND 4 OTHER CASES AGAINST ROMANIA

Rezoluția CM/ResDH(2011)29 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cinci cazuri împotriva României cu privire la eșecul instanțelor penale de a auzi dovezi directe de la solicitanți în cadrul procedurii în care au fost condamnați (a se vedea detaliile cazurilor din apendicele) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit finale; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în aceste cazuri se referă la nedreptatea procedurii penale împotriva reclamanților pentru diferite infracțiuni din cauza nerespectării probelor directe ale instanțelor competente (violații la art. 6 alineatul (1)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției atribuite în hotărâri, adoptarea de către Statul pârât, după caz, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a restabiliției în integritate; și măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestor cazuri. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)29 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cinci cazuri împotriva României cu privire la eșecul instanțelor penale de a auzi dovezi de la solicitanți în cadrul procedurii în care au fost condamnați rezumatul cazului introductiv Toate aceste cazuri se referă la faptul că instanța nu a primit dovezi directe de la reclamanții, care au fost acuzate de diferite infracțiuni (violații de la art. 6 alineatul (1)). În cazul Constantinescu, Marin, Mircea și Mihaiu, reclamanții au fost condamnați de instanțele de apel în 1994, 2001, mai 2002 și respectiv, iunie 2002, fără a fi ascultați. Toți reclamanții au fost achitați anterior de instanțele inferioare. Curtea Europeană a constatat că instanțele de apel au competența deplină în circumstanțele particulare ale acestor cazuri și au fost invitate să facă o evaluare deplină a chestiunii de vinovăție sau de nevinovăție a reclamanților. În acest context și având în vedere în special achitarea reclamanților de către instanțele inferioare, Curtea Europeană a susținut că instanța de apel nu a auzit dovezi directe de la solicitanți atunci când au determinat acuzațiile penale împotriva acestora și le-a considerat vinovate, a privat reclamanții de posibilitatea de a se apăra și, prin urmare, de un proces echitabil. În cazul lui Ilișescu și Chiforc, condamnarea reclamanților în primă instanță a fost confirmată în apelul din 2001. Curtea Europeană a constatat că neaudierea probelor de la reclamanții în primă instanță a fost încălcarea dreptului intern și că instanța din ultima instanță, care a avut competența deplină, nu a remediat această neregularitate în cazul recursului. Astfel, deoarece nu există nici o indicație că reclamanții au renunțat la dreptul lor de a se apăra, aceste omisiuni au afectat echitatea procedurii. Plăți cu juste satisfacție și măsuri individuale Detalii cu privire la just satisfacție Denumire și numărul de cerere Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total Constantinescu (28871/95), hotărâre a 27/06/2000 15 000 franci francezi 20 000 franci francezi (cu excepția 18,806,10 franci franci francezi acordate ca asistență juridică de către Consiliul Europei) 16 193,90 franci franci plătiți la 25/09/2000 Ilișescu și Chiforec (77364/01), hotărârea din 01/12/2005, finală la 01/03/2006 3 000 EUR 162 EUR 3 162 EUR plătită la 26/05/2006 Mircea (4120/02), hotărârea din 29/03/2007, finală la 29/06/2007 3 000 EUR 2 000 EUR 5 000 EUR plătită la 04/10/2007 (aplicător renunțat la interese în vederea sumelor mici) Mihaiu (42512/02), hotărârea din 04/11/2008, finală la 04/02/2009 Nu se solicită satisfacție echitabilă. Marin (30699/02), hotărârea din 03/02/2009, finală la 03/05/2009 1 500 EUR 100 EUR plătită la 27/07/2009 b) Măsuri individuale 1) Constantinescu : În urma unui recurs extraordinar, reclamantul a fost achitat de Curtea Supremă de Justiție la 4 februarie 2000. Curtea Europeană i-a acordat satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile materiale și morale, precum și costurile și cheltuielile. 2) Ilișescu și Chiforc: Curtea Europeană a acordat reclamanților satisfacție echitabilă în ceea ce privește daunele și cheltuielile morale. La 12 iunie 2006, Agentul Guvernului a informat reclamanții cu privire la posibilitatea de a solicita deschiderea procedurii în termen de un an de la publicarea hotărârii Curții Europene în Jurnalul Oficial La 18 septembrie 2006, Agentul Guvernului a informat în continuare reclamanții că hotărârea a fost publicată la 15 septembrie 2006. La 8 noiembrie 2007, reclamanții au depus cereri de redeschidere a procedurii în temeiul articolului 4081 din Codul de Procedință Penală, pe care Curtea Înaltă de Cassare și Justiție a respins-o ca fiind depusă în timp. 3) Mircea: Curtea Europeană a acordat reclamantului satisfacție echitabilă în ceea ce privește daunele și costurile și cheltuielile morale. Curtea a constatat că, datorită stării de sănătate a reclamantului, instanțele interne i-au acordat mai multe suspendări ale executării termenului de închisoare de doi ani (art. 27 din hotărâre). Pe baza hotărârii Curții Europene, reclamantul a depus o cerere de redeschidere a procedurii în temeiul articolului 4081 din Codul de Procedură Penală. Înaltul Tribunal de Casare și Justiție a permis redeschiderea și reclamantul a fost achitat la reluare. 4) Mihaiu: Reclamantul nu a formulat nicio cerere în ceea ce privește o justă satisfacție, fiind deschisă reclamantului să solicite redeschiderea procedurii penale, în conformitate cu art. 408 din Codul de Procedură Penală. În conformitate cu informațiile de la dispunerea autorităților, nu s-a formulat o astfel de cerere. 5) Marin: Curtea Europeană a acordat reclamantului o satisfacție echitabilă în ceea ce privește daunele și costurile și cheltuielile morale. A fost deschisă reclamantului să solicite redeschiderea procedurii penale, în conformitate cu art. 408 din Codul de Procedință Penală. Conform informațiilor de la dispunerea autorităților, nu s-a făcut o astfel de cerere. În circumstanțele prezentate mai sus, nu este necesară nicio altă măsură individuală în aceste cazuri. Măsuri generale Dispozițiile Codului de Procedură Penală care reglementează examinarea persoanelor acuzate au fost modificate prin Legea nr. 356/2006, care a intrat în vigoare la 7 septembrie 2006. În conformitate cu dispozițiile actuale în vigoare, instanțele de apel sunt obligate să audă dovezi directe de la acuzat atunci când nu au fost auzite de instanța de primă instanță sau atunci când instanța de primă instanță nu le-a condamnat. Când sunt disponibile trei nivele de jurisdicții, instanțele de ultima instanță sunt obligate să audă acuzatul atunci când nu au fost auzite de prima instanță și a doua instanță sau nici de prima instanță, nici de a doua instanță le-a condamnat. În același timp, instanța internă a fost atrasă atenția asupra cerinței mai largi care rezultă din hotărârile Curții Europene în aceste cazuri, și anume obligația lor de a auzi dovezi de la acuzați ori de câte ori, în temeiul legislației interne, au competența deplină și sunt invitate să evalueze pe deplin problema vinovăției sau inocenției persoanelor acuzate. Astfel, traducerile hotărârilor în cazurile Constantinescu, Ilișescu și Chiforc au fost publicate în Jurnalul Oficial în mai 2001 și respectiv în septembrie 2006. În plus, hotărârile din cazurile lui Ilișescu, Chiforc și Mircea au fost transmise Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea difuzării lor către toate instanțele interne și a unei recomandări pentru discutarea acestora în cadrul seminarelor pentru educarea continuă a judecătorilor. În plus, în cadrul programului de formare a judecătorilor a fost introdus un curs privind jurisprudența Curții Europene. Având în vedere aceste măsuri, guvernul consideră că, având în vedere efectul direct al Convenției Europene și al jurisprudenței Curții Europene în dreptul român, toate cerințele prevăzute la art. 6 alineatul (1) din aceste hotărâri vor fi luate în considerare în viitor, prevenind încălcări noi și similare. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio altă măsură individuală în aceste cazuri, că măsura generală luată va preveni încălcări similare și că România a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 10 martie 2011 la a 1108-a reuniune a Deputaților Miniștrilor

Resolution CM/ResDH(2011)29

[1]

Execution of the judgments of the European Court of Human Rights in

five cases against Romania concerning the failure of criminal courts to hear direct evidence from the applicants in proceedings in which they were convicted

(see details of the cases in Appendix)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgments transmitted by the Court to the Committee once they had become final;

Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern the unfairness of criminal proceedings against the applicants for various offences on account of the failure of the competent courts to hear direct evidence from the applicants (violations of Article 6, paragraph 1) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgments (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of

- individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

-

general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and

DECIDES to close the examination of these cases.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)29

Information on the measures taken to comply with the judgments in five cases

against Romania concerning the failure of criminal courts to hear evidence from the applicants in proceedings in which they were convicted

Introductory case summary

All these cases concern court’s failure to hear direct evidence from the applicants, who were charged with various criminal offences (violations of Article 6, paragraph 1). In the cases of Constantinescu, Marin, Mircea and Mihaiu, the applicants were convicted by the appellate courts in 1994, 2001, May 2002 and June 2002 respectively, without being heard. All the applicants had been previously acquitted by the lower courts. The European Court found that appellate courts had full jurisdiction in the particular circumstances of these cases and were called upon “to make a full assessment of the question of the applicants’ guilt or innocence”. Against this background and having regard in particular to the applicants’ acquittal by the lower courts, the European Court held that the appellate courts’ failure to hear direct evidence from the applicants when they determined the criminal charges against them and found them guilty, deprived the applicants of the opportunity to defend themselves and hence of a fair trial.

In the case of Ilișescu and Chiforec, the applicants’ conviction at first instance was upheld on appeal in 2001. The applicants were not heard at either stage of the proceedings. The European Court found that the failure to hear evidence from the applicants at first instance was in breach of the domestic law and that the last-instance court, which had full jurisdiction, failed to remedy such irregularity upon appeal. Thus, since there was no indication that the applicants had waived their right to defend themselves, these omissions affected the fairness of the proceedings.

I.

Payments of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Name and application number

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

Constantinescu (28871/95), judgment of 27/06/2000

15 000 French francs

20 000 French francs (less 18,806,10 French francs granted as legal aid by the Council of Europe)

16 193.90 French francs

Paid on 25/09/2000

Ilișescu and Chiforec (77364/01), judgment of 01/12/2005, final on 01/03/2006

-

3 000 EUR

162 EUR

3 162 EUR

Paid on 26/05/2006

Mircea (41250/02), judgment of 29/03/2007, final on 29/06/2007

-

3 000 EUR

2 000 EUR

5 000 EUR

Paid on 04/10/2007

(applicant waived interests in view of small amount)

Mihaiu (42512/02), judgment of 04/11/2008, final on 04/02/2009

-

-

-

-

No just satisfaction requested

Marin (30699/02), judgment of 03/02/2009, final on 03/05/2009

-

1 500 EUR

100 EUR

1 600 EUR

Paid on 27/07/2009

b) Individual measures

1) Constantinescu

: Following an extraordinary appeal, the applicant was acquitted by the Supreme Court of Justice on 4 February 2000. The European Court awarded him just satisfaction in respect of pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses.

2) Ilișescu and Chiforec:

The European Court awarded the applicants just satisfaction in respect of non-pecuniary damage and costs and expenses. On 12 June 2006, the Government Agent informed the applicants of the possibility to apply for reopening of the proceedings within a year of the publication of the European Court’s judgment in the

Official Journal

, as prescribed by law at the material time. On 18

September 2006, the Government Agent further informed the applicants that the judgment had been published on 15 September 2006. On 8

November 2007, the applicants lodged applications to reopen the proceedings under Article 408¹ of the Code of Criminal Procedure, which the High Court of Cassation and Justice dismissed as lodged out of time.

3) Mircea:

The European Court awarded the applicant just satisfaction in respect of non-pecuniary damage and costs and expenses. The Court found that due to the applicant’s poor medical condition, the domestic courts had granted her several suspensions of the execution of her two-year prison term (§ 27 of the judgment). Based on the European Court’s judgment, the applicant lodged an application to reopen the proceedings under Article 408¹ of the Code of Criminal Procedure. The High Court of Cassation and Justice allowed the reopening and the applicant was acquitted upon re-trial.

4) Mihaiu:

The applicant made no claim in respect of just satisfaction. It was open to the applicant to request the reopening of the criminal proceedings, in conformity with Article 408

1

of the Code of Criminal Procedure. According to the information at the authorities’ disposal, no such request had been made.

5) Marin:

The European Court awarded the applicant just satisfaction in respect of non-pecuniary damage and costs and expenses. It was open to the applicant to request the reopening of the criminal proceedings, in conformity with Article 408

1

of the Code of Criminal Procedure. According to the information at the authorities’ disposal, no such request had been made.

In the circumstances presented above, no further individual measure seems necessary in these cases.

General measures

The provisions of the Code of Criminal Procedure regulating the examination of accused persons were amended by Law No. 356/2006, which entered into force on 7

September 2006. Under the provisions currently in force, the appellate courts are compelled to hear direct evidence from the accused when they were not heard by the first-instance court or when the first-instance court did not convict them. When three levels of jurisdictions are available, the courts of last instance are compelled to hear the accused when they were not heard by the first-instance and the second-instance court or neither the first-instance nor the second-instance court convicted them.

At the same time, domestic courts’ attention was drawn to the wider requirement deriving from the European Court’s judgments in these cases, namely their obligation to hear evidence from the accused whenever under the domestic law they have full jurisdiction and are called upon fully to assess the question of the accused persons’ guilt or innocence. Thus, the translations of the judgments in the cases of Constantinescu and Ilișescu and Chiforec were published in the

Official Journal

in May 2001 and September 2006 respectively. Moreover, the judgments in the cases of Ilișescu and Chiforec and Mircea were sent to the Superior Council of Magistracy, with a view to their dissemination to all domestic courts and a recommendation that they should be discussed during the seminars for the continuing education of judges. In addition, a course on the European Court’s case-law was introduced in the programme for the training of judges. Relying on these measures, the government considers that, in view of the direct effect of the European Convention and of the case-law of the European Court in Romanian law, all the requirements of Article 6, paragraph 1, resulting from these judgments will be taken into account in the future, preventing new, similar violations.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no further individual measure is required in these cases, that the general measure taken will prevent similar violations and that Romania has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 10 March 2011 at the 1108th Meeting of the Ministers’ Deputies