Boğucu împotriva Turciei

Publicat pe 22 aprilie 2024 A DOUA RĂSPUNSURI NR. 20343/23 Süleyman BO În urma anchetei penale, la 10 martie 2021, procurorul general al Republicii a emis un ordin de nejudiciare pe motiv că ordinul a fost dat în mod voluntar la moarte și că nimeni nu a avut în mod intenționat să se sinucidă. Printr-o decizie din 2 noiembrie 2021, Tribunalul de Pace din Yozgat a anulat ordinul de nejudiciare pe motiv că Õ ancheta penală în speță trebuia să fie aprofundată. Această procedură rămâne pendinte în fața autorităților judiciare. În paralel cu această procedură, la 5 iulie 2017, reclamantul depunea, de asemenea, o cerere de pensie la securitatea socială. Cererea sa a fost respinsă. Prin hotărârea din 2 decembrie 2021, Curtea Administrativă Regională a confirmat decizia administrației, considerând că condițiile legale de acordare a pensiei în cauză nu erau îndeplinite în speță.

La 20 ianuarie 2023, Curtea Constituțională, sesizată cu o rejudecare individuală de către reclamant, a considerat că obiecțiile privind dreptul la viață nu erau justificate. Această decizie a fost notificată reclamantului la 25 ianuarie 2023. În fața Curții, reclamantul susține că circumstanțele cauzei au dus la încălcarea articolului 2 din convenție atât sub aspectul său material, cât și sub aspectul procedural.

RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Dreptul fiului reclamantului la viață, consacrat prin art. 2 din convenție, a fost încălcat în speță Având în vedere jurisprudența în această privință (Tanner bilir c. 21422/93, § 70, 16 noiembrie 2000), Keenan c. Regatul Unit 2729/95, § 89 93, CEDO 2001 III), Abdullah Y Iulie 2001)), circumstanțele cauzei dezvăluie o încălcare a articolului 2 din Convenție sub aspectul său material Autoritățile militare au făcut tot ceea ce se putea aștepta în mod rezonabil de la ele pentru a împiedica materializarea unui risc sigur și imediat pentru viața soldatului Abdurrahman Bo Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață (a se vedea, în principiu, Mustafa Tunç și Fecire Tunç c. Turcia [GC], n 24014/05, § 174 175, 14 aprilie 2015), a reușit Parchetul însărcinat cu dosarul să ia toate măsurile rezonabile la dispoziția sa pentru a stabili circumstanțele cazului și pentru a ajunge la concluzii care se referă la o analiză atentă, obiectivă și imparțială a tuturor elementelor relevante, pentru a stabili circumstanțele cauzei Investigațiile în cauză au fost efectuate cu celeritatea necesară (a se vedea, în principiu, Mustafa Tunç și Fecire Tunç, citată anterior, § 178) La ancheta a fost la dispoziția reclamantului în măsura necesară pentru protejarea intereselor sale legitime (a se vedea, în principiu, Mustafa Tunç și Fecire Tunç, citată anterior,

§ 179) A c ț i un ea în anulare a refuzului de a beneficia de pensia introdusă de reclamant în f un c ț i o n are a instan ț ei administrative d on Ankara a fost o cale de atac adecvată în speță, în sensul articolului 35 alineatul (1) din Conven ț i e ? În special, putea să permită să se stabilească răspunderea pentru administrarea în moartea fiului reclamantului sau să se refere numai la controlul legalității deciziei administrației, care a refuzat să acorde o pensie la mai puțin de un motiv pe care nu a îndeplinit condițiile prevăzute de lege Guvernul este rugat să furnizeze toate documentele relevante care constituie obiectul prezentei cereri.

Publié le 22 avril 2024

DEUXIÈME SECTION

Requête n o 20343/23 Süleyman BOĞUCU contre la Türkiye introduite le 4 mai 2023 communiquée le 2 avril 2024

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le suicide du fils du requérant par arme à feu le 11 avril 2017 lors de l’accomplissement de son service militaire obligatoire. À l’issue de l’enquête pénale, le 10 mars 2021, le procureur de la République rendit une ordonnance de non-lieu au motif que l’appelé s’était volontairement donné la mort et que personne n’avait incité l’intéressé à se suicider. Par une décision du 2 novembre 2021, le tribunal de paix de Yozgat annula l’ordonnance de non-lieu au motif que l’enquête pénale menée en l’espèce devait être approfondie. Cette procédure demeure pendante devant les autorités judiciaires. Parallèlement à cette procédure, le 5 juillet 2017, le requérant avait également déposé une demande de pension auprès de la Sécurité sociale.

Sa demande fut rejetée. Par un arrêt du 2 décembre 2021, la Cour administrative régionale confirma la décision de l’administration, considérant que les conditions légales d’octroi de la pension en question n’étaient pas réunies en l’espèce. Le 20 janvier 2023, la Cour constitutionnelle, saisie d’une requête individuelle par le requérant, estima que les griefs de l’intéressé portant sur le droit à la vie n’étaient pas étayés. Cette décision fut notifiée au requérant le 25 janvier 2023. Devant la Cour, le requérant soutient que les circonstances de la cause ont emporté violation de l’article 2 de la Convention tant sous son volet matériel que procédural.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le droit du fils du requérant à la vie, consacré par l’article 2 de la Convention, a-t-il été violé en l’espèce ? – Compte tenu de la jurisprudence en la matière ( Tanrıbilir c. Turquie (n o 21422/93, § 70, 16 novembre 2000), Keenan c. Royaume-Uni (n o 27229/95, §§ 89 ‑ 93, CEDH 2001 ‑ III), Abdullah Yılmaz c. Turquie (n o 21899/02, §§ 55-58, 17 juin 2008), Lütfi Demirci et autres c. Turquie (n o 28809/05, § 31, 2 mars 2010), Dülek et autres c. Turquie (n o 31149/09, §§ 45-46, 3 novembre 2011), Cengiz et Saygıkan c. Turquie (n o 26754/12, § 45, 24 janvier 2017), et Álvarez Ramón c. Espagne ((déc.), n o 51192/99, 3 juillet 2001)), les circonstances de la cause révèlent-elles une violation de l’article 2 de la Convention sous son volet matériel ? – Les autorités militaires ont-elles fait tout ce que l’on pouvait raisonnablement attendre d’elles pour empêcher la matérialisation d’un risque certain et immédiat pour la vie du soldat Abdurrahman Boğucu, risque dont elles avaient ou auraient dû avoir connaissance ? 2. Eu égard à la protection procédurale du droit à la vie (voir, pour le principe, Mustafa Tunç et Fecire Tunç c. Turquie [GC], n o 24014/05, §§ 174 ‑ 175, 14 avril 2015),

est-ce que le parquet chargé du dossier a su prendre toutes les mesures raisonnables à sa disposition pour établir les circonstances de l’espèce et parvenir à des conclusions qui s’appuient sur une analyse méticuleuse, objective et impartiale de tous les éléments pertinents, afin d’établir les circonstances de l’affaire ? – Les investigations en cause ont-elles été menées avec la célérité requise (voir, pour le principe, Mustafa Tunç et Fecire Tunç , précité, § 178) ? – L’enquête a-t-elle été accessible au requérant dans la mesure nécessaire à la sauvegarde de ses intérêts légitimes (voir, pour le principe, Mustafa Tunç et Fecire Tunç , précité, § 179) ? 3. L’action en annulation du refus de la pension introduite par le requérant devant le tribunal administratif d’Ankara était-elle une voie de recours adéquate en l’espèce au sens de l’article 35 § 1 de la Convention ? En particulier, pouvait-elle permettre d’établir la responsabilité de l’administration dans le décès du fils du requérant ou visait-elle seulement au contrôle de la légalité de la décision de l’administration, qui avait refusé d’octroyer une pension à l’intéressé au motif qu’il ne remplissait pas les conditions prévues par la loi ? Le Gouvernement est prié de fournir tous les documents pertinents qui constituent l’objet de la présente requête.