J.J.G. c. FRANCE

Publicat pe 22 aprilie 2024 SECȚIUNEA CINCICEA RĂSPUNSURARE nr. 2337/24 J.J.G. împotriva Franței introduse la 24 ianuarie 2024, comunicat la 4 aprilie 2024 DE L Reclamantul a sosit în Franța la vârsta de patru ani, împreună cu mama sa. El a fost preluat de serviciile de asistență socială la locul de muncă din noiembrie 1996 până în august 2000. El este tatăl a trei copii născuți în Franța și deținea un permis de ședere valabil între 2 iulie 2020 și 1 iulie 2021. Invocând art. 3 din convenție. , reclamantul susține că, în cazul în care măsura este pusă în aplicare către Haiti, există riscul de a fi supusă unor tratamente inumane și degradante din cauza situației de nesiguranță în această țară.

Invocând art. 13, luate separat și combinate cu art. 3 , reclamantul se plânge că nu a dispus de o cale de atac cu efect suspensiv împotriva măsurii de înălțare către Haiti, atunci când a formulat o acțiune împotriva deciziei de respingere a cererii sale de azil în fața Curții Naționale a Drepturilor de Azil (CNDA). Invocând art. 5 din convenție , reclamantul se plânge că a fost menținut arbitrar în detenție până la 27 ianuarie 2024, în timp ce măsura provizorie indicată la 25 ianuarie 2024 de către Curte guvernului viza să împiedice expulzarea acestuia și, prin urmare, trebuia să antreneze eliberarea sa de detenție.

Având în vedere obiecțiunile reclamantului și documentele care au fost prezentate, ar fi posibil ca acesta să se confrunte cu riscul de a fi supus unor tratamente contrare articolului 3 din Convenție în cazul în care măsura d a fost pusă în aplicare în Haiti Autoritățile franceze au efectuat un control atent și riguros al obiecțiunilor sale întemeiate pe art. 3 din Convenție (F.G. Suedia) [GC], nr. 43611/11, § 119, 23 martie 2016)? În special, au existat elemente specifice situației personale a reclamantului care caracterizau existența sau absența unui risc, în special în ceea ce privește situația de securitate din Haiti?

Care sunt diferitele rapoarte pe care s-a bazat guvernul pentru a concluziona că nu există niciun risc Părțile sunt, de asemenea, invitate să prezinte orice nouă decizie privind reclamantul pronunțată, după caz, de instanțele interne, în special hotărârea Curții Administrative de Primă Instană, care se pronunță cu privire la recursul interjudiciat de reclamant împotriva deciziei din 5 decembrie 2023 a Tribunalului Administrativ din Montreuil și sunt rugate să informeze Curtea fără întârziere cu privire la stadiul în care s-ar desfășura procedurile care ar fi pendinte.

Publié le 22 avril 2024

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 2337/24 J.J.G. contre la France introduite le 24 janvier 2024 communiquée le 4 avril 2024

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’éloignement forcé d’un ressortissant haïtien vers son pays d’origine. Le requérant arriva en France à l’âge de quatre ans, avec sa mère. Il fut pris en charge par les services de l’aide sociale à l’enfance de novembre 1996 à août 2000. Il est père de trois enfants nés en France et était titulaire d’un titre de séjour valable du 2 juillet 2020 au 1 er juillet 2021. Invoquant l’article 3 de la Convention , le requérant soutient qu’il risque, en cas de mise à exécution de la mesure d’éloignement vers Haïti le concernant, de subir des traitements inhumains et dégradants en raison de la situation d’insécurité prévalant dans ce pays.

Invoquant l’article 13, pris isolément et combiné à l’article 3 , le requérant se plaint de ne pas avoir disposé d’un recours doté d’un effet suspensif contre la mesure d’éloignement vers Haïti prise à son encontre alors qu’il a formé un recours contre la décision de rejet de sa demande d’asile devant la Cour nationale du droit d’asile (CNDA). Invoquant l’article 5 de la Convention , le requérant se plaint d’avoir été maintenu arbitrairement en rétention jusqu’au 27 janvier 2024 alors que la mesure provisoire indiquée le 25 janvier 2024 par la Cour au Gouvernement visait à empêcher son éloignement et devait de ce fait entrainer sa libération de rétention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Eu égard aux griefs du requérant et aux documents qui ont été soumis, l’intéressé serait-il confronté au risque d’être soumis à des traitements contraires à l’article 3 de la Convention si la mesure d’éloignement vers Haïti était mise à exécution ? 2. Les autorités françaises ont-elles procédé à un contrôle attentif et rigoureux de ses griefs tirés de l’article 3 de la Convention ( F.G.

c. Suède [GC], n o 43611/11, § 119, 23 mars 2016) ? Plus particulièrement, y avait ‑ t ‑ il des éléments propres à la situation personnelle du requérant qui caractérisaient l’existence ou l’absence d’un risque, notamment eu égard à la situation sécuritaire en Haïti ? Le cas échéant, quels sont les différents rapports sur lesquels s’est fondé le Gouvernement pour conclure à l’absence de risque ? Les parties sont également invitées à produire toute nouvelle décision concernant le requérant rendue le cas échéant par les juridictions internes, en particulier l’arrêt de la cour administrative d’appel statuant sur l’appel interjeté par le requérant contre la décision du 5 décembre 2023 du tribunal administratif de Montreuil et sont priées d’informer la Cour sans délai de l’état d’avancement des procédures qui seraient pendantes.