CASE OF VADIM KOVALEV v. RUSSIA

RESPONDENT

RUS

HOTĂRÂRE

10.05.2011

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Art. 3;Violation of Art. 5-3

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF VADIM KOVALEV v. RUSSIA (CtEDO, 2011)

HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1975 și trăiește în Rostov-on-Don. La 12 februarie 2004 au fost instituite proceduri penale împotriva reclamantului, la timpul material șef adjunct al Departamentului de Siguranță a Transporturilor, și a fost arestat pe suspect de împrumuturi. Arestarea a avut loc în absența avocatului. O căutare a fost efectuată la apartamentul unde stătea. Reclamantul a fost eliberat în aceeași zi. Reclamantul a contestat legalitatea instituției procedurii penale împotriva lui și a arestării sale. Cu toate acestea, la 3 august 2004 și, respectiv, 8 februarie 2005, Curtea Regională Rostov a respins în ultima instanță cererile sale. Reclamantul a contestat în continuare legalitatea căutării efectuate la apartamentul său. La 14 februarie 2004, Curtea de district Leninskiy din Rostov-on-Don a afirmat că căutarea a fost efectuată în conformitate cu legislația internă. Reclamantul a afirmat că nu a fost informat cu privire la decizia de mai sus până la 18 mai 2004. Astfel, el a fost împiedicat să depună un recurs obișnuit împotriva acesteia. Mai târziu, reclamantul a încercat să inițieze o revizuire de supraveghere a hotărârii din 14 februarie 2004. Cu toate acestea, la 31 mai 2004, Curtea Regională Rostov a constatat că nu există motive pentru a anula hotărârea din 14 februarie 2004. La 10 martie 2004, Curtea de district Leninskiy din Rostov-on-Don a retras reclamantul în custodie. Decizia a citit după cum urmează: „... Din materialele depuse de procuror, se rezultă că [reclamantul] a fost acuzat de mai multe infracțiuni deosebit de grave și există motive să-l suspecteze că a comis alte infracțiuni similare ... În plus, după cum rezultă din materialul prezentat, în timpul căutării efectuate la apartamentul reclamantului la 12 februarie 2004, [soția reclamantului] a mers la balcon și a aruncat [documente], sugerând că, prin urmare, încearcă să ascundă dovezi materiale de la anchetă ... Acest lucru dă motive să creadă că, dacă nu este reținut, [reclamantul] poate interfera cu administrarea corectă a justiției, distrugând sau ascundend dovezi, împiedicând autoritățile de investigare să descopere alte cazuri ale activităților sale ilegale, precum și să pună presiuni asupra martorilor care nu au fost încă identificați sau interogați. [Reclamantul] nu a furnizat documente medicale care să certifice că starea sa de sănătate l-a împiedicat să fie reținută în detenție ...” 10. Detenția reclamantului a întrerupt tratamentul pacient pe care îl supuse între timp pentru o afecțiune cronică agrementată a rinichilor (pielonefrite acută). 11. La 22 martie 2004, la recurs, Curtea Regională Rostov a susținut ordinul de detenție din 10 martie 2004, constatând că aceaceasta a fost legală și justificată. 12. La 7 mai 2004, Curtea de District Leninskiy, citand gravitatea acuzațiilor împotriva reclamantului, și-a prelungit detenția până la 12 iunie 2004. La 19 mai 2004, în apel, Curtea Regională Rostov a susținut decizia de mai sus. 13. La 9 iunie 2004, Curtea de district Leninskiy a prelungit detenția reclamantului până la 12 august 2004. Curtea a stat după cum urmează: „... [Reclamantul] este acuzat de mai multe infracțiuni deosebit de grave comise de un grup organizat; până acum, autoritățile de investigare nu au identificat toate persoanele implicate în activitățile criminale pentru care [reclamantul] a fost acuzat; [reclamantul] cunoaște persoanele în cauză. Având în vedere cele de mai sus, instanța consideră că, dacă nu sunt reținute, reclamantul ar putea amenința martorii și distruge dovezile, obstrucționând astfel justiția ...” 14. În special, reclamantul nu știa niciun martor, toate documentele relevante au fost confiscate de autoritățile de investigare, reclamantul a fost suspendat de la muncă, accesul la documente a fost restricționat și cheia biroului său a fost confiscată. În plus, reclamantul a afirmat că nu are antecedente penale, că are un loc permanent de reședință și o familie, că, înainte de detenție, a fost supus tratamentului medical pentru pielonefrită, dar că tratamentul a fost întrerupt și, prin urmare, s-a agravat condiția și că alții implicați în acest caz au primit măsuri preventive mai leniste. 15. La 30 iunie 2004, la apel, Curtea Regională Rostov a susținut licența deciziei din 9 iunie 2004 fără a lua în considerare argumentele prezentate de reclamant. 16. La 10 august, 8 septembrie și 9 noiembrie 2004, Curtea de District Leninskiy a prelungit deținerea reclamantului până la 12 septembrie, 12 noiembrie și, respectiv, 12 decembrie 2004. La 25 august, 20 septembrie și, respectiv, 19 noiembrie 2004, Curtea Regională Rostov a susținut hotărârile de mai sus privind recursul. 18. La 10 decembrie 2004, ancheta preliminară a fost încheiată și procesul penal împotriva reclamantului și alți patru co-apărători a fost depus în judecată Curții Regionale Rostov. Reclamantul a rămas în detenție 19. La 21 decembrie 2004, Curtea Regională Rostov a anunțat o audiere preliminară pentru 29 decembrie 2004. La 29 decembrie 2004, Curtea Regională Rostov a suspendat audierea preliminară până la 12 ianuarie 2005, problema detenției reclamantului a fost din nou neexaminată. 21. La 12 ianuarie 2005, Curtea Regională Rostov a organizat audierea preliminară, iar la 13 ianuarie 2005, Curtea a ordonat ca măsura preventivă aplicată reclamantului să rămână neschimbată. 22. La 1 martie 2005, reclamantul a depus o cerere de eliberare, care la 2 martie 2005 a fost respinsă de Curtea Regională Rostov cu privire la absența unor motive suficiente pentru modificarea măsurii preventive. 23. La 7 iunie 2005, Curtea Regională Rostov a menținut măsura de custodie a reclamantului și a prelungit-o până la 11 septembrie 2005. Curtea și-a motivat hotărârea prin faptul că cauza penală împotriva reclamantului a fost examinată în etapa finală a anchetei judiciare, că reclamantul a fost acuzat de mai multe infracțiuni deosebit de grave și că, în cazul în care ar fi eliberat, el ar putea abscinde sau ar putea obstrucționa administrarea justiției. 24. La 11 august 2005, la apel, Curtea Supremă a Rusiei a susținut legalitatea ordinului de prelungire de mai sus. 25. Înainte de procesul reclamantului, unele detalii ale cazului penal al reclamantului au fost dezvăluite de către media locală. 26. La 8 septembrie 2005, Curtea Regională Rostov a condamnat reclamantul de abuz de funcție, de împrumut și de falsificare și l-a condamnat la opt ani de închisoare. 27. La 22 decembrie 2005, Curtea Supremă a Rusiei a modificat calificarea infracțiunilor comise de către reclamant și a redus condamnarea la patru ani de închisoare. 28. De la 15 martie 2004 la 21 aprilie 2006, reclamantul a fost reținut în închisoarea rezidențială IZ-61/1 de Rostov-on-Don (Čледственнйй פолтор δδ-61/1 Pe parcursul acestei perioade, reclamantul a fost deținut în celule nr. 50, 55, 116, 120, 121, 122, 126, 179 și unități de serviciu de gospodărie ([n. 156 și 159. 29. În ceea ce privește măsurarea celulelor și numărul de deținuți în cadrul acesteia împreună cu reclamantul, Guvernul a prezentat următoarele: (a) celulă nr. 50 de metri pătrați de până la 152 de metri pătrați erau găzduiți până la 4 deținuți; b) celula nr. 55 de metri pătrați de până la 4 deținuți; c) celula nr. 116 de 56,2 metri pătrați era găzduită până la 14 deținuți; d) celula nr. 120 de 15,9 metri pătrați era găzduită până la 4 deținuți; e) celula nr. 121 de 16 metri pătrați era găzduită până la 4 deținuți; f) celula nr. 122 măsurarea de 15,9 metri pătrați acoperă până la 4 deținuți; (g) celula nr. 126 măsurarea de 44,5 metri pătrați acoperă până la 12 deținuți; (h) celula nr. 179 măsurarea de 32,8 metri pătrați acoperă până la 8 deținuți; (i) unitatea gospodării nr. 156 măsurarea de 44,2 metri pătrați acoperă până la 18 deținuți; și (j) unitatea gospodării nr. 30. În fiecare celulă reclamantul avea un pat individual și aveam bucăți de lenjerie (o saltea, o pernă, o pătură, două foi de pat, o pernă și un prosoape) și articole de masă (o lingură, o cană și o plăcuță). 31. Fiecare celulă avea ferestre cu cel puțin 1,2 până la 0,9 metri. Ferestrele au fost interzise atât din interior, cât și din exterior. Accesul la lumina aerului proaspăt și a lumii nu a fost restricționat. Nivelul de iluminare naturală a fost corespunzător normelor sanitare stabilite și a permis deținuților să citească și să scrie. 32. Celulele au fost iluminate cu lămpi de filament de 100 watt, care au fost de la 6 a.m. până la 10 p.m. în săptămâna zilei și de la 7 a.m. până la 11.m. în weekend-uri și sărbătoare. La timpul nopții celulele au fost aprinse de 75 de watt lumini de securitate cu nuanțe de sticlă colorate. lumini de securitate nu a tulburat somnul deținuților. 33. Toate celulele au fost echipate cu ventilatori de extractor și un sistem de încălzire, ambele funcționând în mod corespunzător la momentul relevant. Temperatura medie de iarnă în celule nu a mers mai jos de +18 grade Celsius, iar temperatura medie de vară nu a mers mai mare de +23 grade Celsius. 34. Reclamantul a primit alimente de calitate adecvată în conformitate cu normele legale stabilite. 35. Reclamantul nu a solicitat asistență medicală în timpul sejurului său în închisoare. 36. În sprijinul observațiilor lor, Guvernul a furnizat mai multe certificate emise de directorul IZ-61/1 la 21 iunie 2010, rezultatele unei examinări de laborator a microclimatului celulelor (iluminare, temperatura, umiditate relativă a aerului și circulație aerului) în 2004-2006 și ale declarațiilor de gardieni (deși nu datează). Guvernul a anexat în continuare la prezentarea lor copii ale documentelor care certifică că registrele de înregistrare ale instalației de detenție au fost distruse datorită expirării termenului de depozitare a acestora. 37. În ceea ce privește măsurarea celulelor și numărul de deținuți deținuți în acest loc reclamantul a prezentat următoarele: (a) celula nr. 50 în cazul în care reclamantul a fost deținut de la ianuarie până la jumătatea lunii iulie 2005 a măsurat aproximativ 7 metri pătrați și a locuit între 6 și 9 deținuți; (b) celula nr. 55 în cazul în care reclamantul a fost deținut din august 2004 până la ianuarie 2005 a măsurat aproximativ 7 metri pătrați și a locuit între 6 și 8 deținuți; (c) celula nr. 116 în cazul în care reclamantul a fost deținut de la mijlocul lunii iulie până la începutul lunii septembrie 2005 și de la mijlocul lunii septembrie până la mijlocul lunii decembrie 2005 a măsurat aproximativ 30 de metri pătrați și a locuit până la 24 de deținuți; (d) celulă nr. 120 în cazul în care reclamantul a fost deținut în două zile în ianuarie 2005 a măsurat aproximativ 7 metri pătrați și a locuit între 6 și 8 deținuți; (e) nu au fost prevăzute specificații pentru celula nr. 121 în care reclamantul a fost deținut într-o zi în ianuarie 2005; (f) celula nr. 122 în cazul în care reclamantul a fost deținut pe parcursul unei săptămâni la începutul lunii septembrie 2005 și de la mijlocul lunii decembrie 2005 la mijlocul lunii februarie 2006 a măsurat aproximativ 7 metri pătrați și a adăpostit 6 deținuți; (g) celula nr. 126 în care reclamantul a fost deținut din aprilie până în august 2004 a măsurat aproximativ 30 metri pătrați și a adăpostit peste 26 deținuți; (h) celula nr. 179 în cazul în care reclamantul a fost deținut din martie până în aprilie 2004 a măsurat aproximativ 22,5 metri pătrați și a adăpostit până la 16 deținuți; (i) nu au fost furnizate date specifice pentru unitățile gospodării nr. 156 și 159. 38. Condiția sanitară groaznică a celulelor a fost agravată de aranjamentul lavatorului, ridicat cu 0,7 metri deasupra nivelului etajului și separat pe o parte de o cărămidă de 1 metri înalți sau de oțel. Ca urmare, o persoană care utiliza toaleta a fost în vederea clară a colegilor de celulă. 39. În zilele în care reclamantul a fost luat pentru a participa la acțiuni de investigare sau la audiere în instanță, nu erau disponibile pline de 1 oră. De asemenea, în aceste zile reclamantul a fost privat de duș, disponibil în mod normal o dată pe săptămână. În perioada cuprinsă între ianuarie și septembrie 2005, când reclamantul a participat la audiere a cazului său, el a așteptat până la trei-patru săptămâni să facă duș. 40. În afară de două verificări medicale superficiale nu au fost furnizate alte asistențe medicale reclamantului. 41. Pentru un rezumat al legislației interne relevante și al documentelor Consiliului Europei, a se vedea Veliyev c. Rusia, nr. 24202/05, §§ 100-115, 24 iunie 2010.

The applicant was born in 1975 and lives in Rostov-on-Don. 6. On 12 February 2004 criminal proceedings were instituted against the applicant, at the material time Deputy Head of the Transport Safety Department, and he was arrested on suspicion of bribe-taking. The arrest took place in the absence of the lawyer. A search was carried out at the flat where he was staying. The applicant was released on the same day. 7. The applicant challenged the lawfulness of the institution of the criminal proceedings against him and of his arrest. However, on 3 August 2004 and 8 February 2005 respectively the Rostov Regional Court in the final instance dismissed his claims. 8. The applicant further challenged the lawfulness of the search carried out at his flat. On 14 February 2004 the Leninskiy District Court of Rostov-on-Don held that the search had been carried out in compliance with the domestic law. The applicant alleged that he had not been informed of the above decision until 18 May 2004. Thus, he had been prevented from lodging an ordinary appeal against it. Later, the applicant tried to initiate a supervisory review of the decision of 14 February 2004. However, on 31 May 2004 the Rostov Regional Court found that there were no grounds for quashing the decision of 14 February 2004. 9. On 10 March 2004 the Leninskiy District Court of Rostov-on-Don remanded the applicant in custody. The decision read as follows: “... From the material submitted by the prosecution, it follows that [the applicant] was charged with several particularly serious offences, and there are grounds to suspect him of having committed other similar crimes ... Besides, as it follows from the submitted material, during the search carried out at the applicant’s flat on 12 February 2004, [the applicant’s wife] went to the balcony and threw out [documents], suggesting that she was therefore trying to hide material evidence from the investigation ... This gives grounds to believe that, if not detained, [the applicant] may interfere with the proper administration of justice by destroying or hiding evidence, preventing the investigative authorities from uncovering other instances of his illegal activities, as well as putting pressure on those witnesses who had not yet been identified or questioned. [The applicant] did not provide any medical documents certifying that his state of health prevented him from being held in detention ...” 10. The applicant’s detention interrupted the inpatient treatment he had meanwhile been undergoing for an aggravated chronic kidney condition (acute pyelonephritis). 11. On 22 March 2004, on appeal, the Rostov Regional Court upheld the detention order of 10 March 2004, finding that it had been lawful and justified. 12. On 7 May 2004 the Leninskiy District Court, citing the gravity of the charges against the applicant, extended his detention until 12 June 2004. On 19 May 2004, on appeal, the Rostov Regional Court upheld the above decision. 13. On 9 June 2004 the Leninskiy District Court extended the applicant’s detention until 12 August 2004. The court held as follows: “... [The applicant] is charged with several particularly grave crimes committed by an organised group; until now, the investigating authorities have not identified all those involved in the criminal activities in respect of which [the applicant] has been charged; [the applicant] knows the persons in question. In view of the above, the court considers that, if not detained, the applicant might threaten witnesses and destroy the evidence, thereby obstructing justice ...” 14. The applicant appealed, claiming that the above decision was groundless. In particular, the applicant did not know any of the witnesses, all the relevant documents were seized by the investigating authorities, the applicant was suspended from work, his access to documents was restricted and the key to his office was confiscated. Furthermore, the applicant stated that he had no criminal record, that he had a permanent place of residence and a family, that, prior to his detention, he had been undergoing medical treatment for pyelonephritis but that the treatment had been interrupted and thus the condition had been aggravated and that others involved in the case had been given more lenient preventive measures. 15. On 30 June 2004, on appeal, the Rostov Regional Court upheld the lawfulness of the decision of 9 June 2004 without considering the arguments put forward by the applicant. 16. On 10 August, 8 September and 9 November 2004 the Leninskiy District Court extended the applicant’s detention until 12 September, 12 November and 12 December 2004 respectively. The court again referred to the gravity of the charges against the applicant and the risk that he might put pressure on witnesses or otherwise obstruct justice. 17. On 25 August, 20 September and 19 November 2004 respectively, the Rostov Regional Court upheld the above decisions on appeal. 18. On 10 December 2004 the pre-trial investigation was completed and the criminal case against the applicant and four other co-defendants was referred for trial to the Rostov Regional Court. The applicant remained in detention. 19. On 21 December 2004 the Rostov Regional Court scheduled a preliminary hearing for 29 December 2004. The issue of the applicant’s detention was left unexamined. 20. On 29 December 2004 the Rostov Regional Court adjourned the preliminary hearing until 12 January 2005. The issue of the applicant’s detention was again left unexamined. 21. On 12 January 2005 the Rostov Regional Court held the preliminary hearing, and on 13 January 2005 the court ordered that the preventive measure applied to the applicant should remain unchanged. 22. On 1 March 2005 the applicant made an application for release, which on 2 March 2005 was dismissed by the Rostov Regional Court with reference to the absence of sufficient grounds for altering the preventive measure. 23. On 7 June 2005 the Rostov Regional Court maintained the applicant’s custodial measure and extended it until 11 September 2005. The court reasoned its decision by the fact that the criminal case against the applicant was being examined at the final stage of the judicial investigation, that the applicant was charged with several particularly serious offences and that, if released, he might abscond or otherwise obstruct the administration of justice. 24. On 11 August 2005, on appeal, the Supreme Court of Russia upheld the lawfulness of the above extension order. 25. Prior to the applicant’s trial, some details of the applicant’s criminal case were disclosed by the local media. 26. On 8 September 2005 the Rostov Regional Court convicted the applicant of abuse of office, bribe-taking and forgery and sentenced him to eight years’ imprisonment. 27. On 22 December 2005 the Supreme Court of Russia modified the qualification of the crimes committed by the applicant and reduced the sentence to four years’ imprisonment. 28. From 15 March 2004 to 21 April 2006 the applicant had been held in remand prison IZ-61/1 of Rostov-on-Don (Следственный Изолятор ИЗ-61/1 Главного управления Федеральной службы исполнения наказаний по Ростовской области). Throughout this period the applicant had been held in cells nos. 50, 55, 116, 120, 121, 122, 126, 179 and household service units (жилые секции отряда хозяйственного обслуживания) nos. 156 and 159. 29. As regards the cells’ measurements and the number of inmates detained therein together with the applicant, the Government submitted as follows. (a) cell no. 50 measuring 15.2 square metres accommodated up to 4 detainees; (b) cell no. 55 measuring 16.1 square metres accommodated up to 4 detainees; (c) cell no. 116 measuring 56.2 square metres accommodated up to 14 detainees; (d) cell no. 120 measuring 15.9 square metres accommodated up to 4 detainees; (e) cell no. 121 measuring 16 square metres accommodated up to 4 detainees; (f) cell no. 122 measuring 15.9 square metres accommodated up to 4 detainees; (g) cell no. 126 measuring 44.5 square metres accommodated up to 12 detainees; (h) cell no. 179 measuring 32.8 square metres accommodated up to 8 detainees; (i) household unit no. 156 measuring 44.2 square metres accommodated up to 18 detainees; and (j) household unit no. 159 measuring 31.3 square metres accommodated up to 10 detainees. 30. In each cell the applicant had an individual bed and had been provided with bedding (a mattress, a pillow, a blanket, two bed sheets, a pillowcase and a towel) and tableware (a spoon, a mug and a plate). 31. Each cell had windows measuring at least 1.2 by 0.9 meters. The windows had been barred from both the inside and the outside. The access of fresh air and day light had not been restricted. The level of natural lighting had corresponded to the established sanitary norms and allowed the inmates to read and write. 32. The cells had been illuminated with 100 watt filament lamps, which had been on from 6 a.m. to 10 p.m. on weekdays and from 7 a.m. to 11 p.m. on weekends and holidays. At night-time the cells had been lit by 75 watt security lights with tinted glass shades. Security lights had not disturbed the inmates’ sleep. 33. All cells had been equipped with extractor fans and a heating system, both functioning properly at the relevant time. The average winter temperature in the cells did not go below +18 degrees Celsius, and the average summer temperature did not go above +23 degrees Celsius. 34. The applicant had received food of adequate quality in accordance with the established legal norms. 35. The applicant had not applied for medical assistance during his stay in the remand prison. 36. In support of their submissions the Government provided several certificates issued by the director of IZ-61/1 on 21 June 2010, the results of a laboratory examination of the microclimate of the cells (illumination, temperature, relative air humidity and air circulation) in 2004-2006 and statements by wardens (although not dated). The Government further annexed to their submissions copies of documents certifying that registration logs of the detention facility had been destroyed due to the expiry of the time-limit for their storage. 37. As regards the cells’ measurements and the number of inmates detained therein the applicant submitted as follows: (a) cell no. 50 where the applicant had been held from January to mid-July 2005 measured approximately 7 square metres and housed from 6 to 9 detainees; (b) cell no. 55 where the applicant had been held from August 2004 to January 2005 measured approximately 7 square metres and housed from 6 to 8 detainees; (c) cell no. 116 where the applicant had been held from mid-July to the beginning of September 2005 and from mid-September to mid-December 2005 measured approximately 30 square metres and housed up to 24 detainees; (d) cell no. 120 where the applicant had been held during two days in January 2005 measured approximately 7 square metres and housed from 6 to 8 detainees; (e) no specifics were provided for the cell no. 121 where the applicant had been held during one day in January 2005; (f) cell no. 122 where the applicant had been held during a week in the beginning of September 2005 and from mid-December 2005 to mid-February 2006 measured approximately 7 square metres and accommodated 6 detainees; (g) cell no. 126 where the applicant had been held from April to August 2004 measured approximately 30 square metres and accommodated over 26 detainees; (h) cell no. 179 where the applicant had been held from March to April 2004 measured approximately 22.5 square metres and accommodated up to 16 detainees; (i) no specifics were provided for household units nos. 156 and 159. 38. The appalling sanitary condition of the cells had been aggravated by the arrangement of the lavatory, elevated by 0.7 meters above the floor level and separated on one side by a 1-meter-high brick or steel partition. As a result a person using the toilet was in plain view of his cellmates. 39. The 1-hour outside walks had not been available on the days when the applicant had been taken to participate in investigative actions or court hearings. Likewise, on such days the applicant had been deprived of shower, normally available once a week. In the period from January to September 2005 when the applicant had been participating in the hearing of his case, he had waited up to three-four weeks to take a shower. 40. Besides two superficial medical checkups no other medical assistance had been provided to the applicant. 41. For a summary of the relevant domestic law and Council of Europe documents see Veliyev v. Russia, no. 24202/05, §§ 100-115, 24 June 2010.

§ Cauze similare