CASE OF KONSTAS v. GREECE [Extracts]
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- No violation of Art. 6-2;Violation of Art. 6-2;Violation of Art. 13;Remainder inadmissible;Non-pecuniary damage - award
CASE OF KONSTAS v. GREECE [Extracts] (CtEDO, 2011)
Reclamantul s-a născut în 1946 și trăiește în Atena. Din 1985 a fost profesor de relații internaționale la Universitatea Panteion din Atena. Din 1990 până în 1995 a fost Președinte al Universității. La alegerile generale din 1996 reclamantul a fost numit Ministrul Press ad interior. Din 1997 până în 1999 a fost Ministru Plenipotentiar al Consiliului Europei. În septembrie 1998, o anchetă administrativă privind gestionarea financiară pre-1997 a Universității Panteion a fost ordonată de autoritățile universitare. Raportul rezultat a fost prezentat procurorului public de la Curtea de Apel din Atena, care a introdus proceduri penale împotriva a cincizeci și patru de membri ai personalului de predare al Universității care au fost președinte sau vicepreședinte în perioada 1992-1998, inclusiv dl Konstas. Reclamantul a fost acuzat de a fi complice al falsificației, înșelat statul de mai mult de cincizeci de milioane de dracme (aproximativ 146.000 euro (EUR), deformare și apropiere greșită a fondurilor publice. Prin decizia procurorului public de la Curtea de Apel din Atena, el și alți 18 acuzați au fost imediat angajați să fie judecați (semnele nr. 2284/2005). La 7 septembrie 2005, Divizia de inculpare a Curții de Apel din Atena a aprobat decizia procurorului public și a hotărât să renunțe la acuzațiile penale împotriva unora dintre acuzați. În ceea ce privește reclamantul, a considerat că el „a jucat un rol important în comisia infracțiunilor” (decizie nr. 1969/2005). ... 12. La 6 iunie 2007, Curtea Atenei Assize a condamnat reclamantul și alte nouă la 14 ani de închisoare pentru apropiere greșită de fonduri publice, fraudă împotriva statului și deformare (decizia nr. 2444/2007). Dl. Konstas a recurs imediat și Curtea Atenei Assize a ordonat o suspendare a executării condamnării sale în așteptarea hotărârii privind recursul. ... 14. La 11 iunie 2007, în timpul unei dezbateri plenare în Parlamentul Grec, ministrul Adjunct al Finanțelor s-a referit la procedurile în cauză, declarând că anumite diputați de opoziție au fost auziți de Curtea Atena Assize ca martori pentru apărare. În special, el a declarat: „Cine sunt aceste popor incorporabili? Denigratorii, renumitii deputați ai Partidului Socialist (PASOK) și foștii miniștri PASOK care s-au grăbit la apărarea grupului de criminali Panteion? Au fost ei sau nu au fost prietenii tăi personali și politici? Nu le-ai numit miniștri de acțiune pentru Presa, miniștri Plenipotențiar la Consiliul Europei, atunci când scandalii Panteion au venit la lumină? Ei erau prietenii voștri, dragi colegi, și v-ați grăbit să-i apărați înaintea Parlamentului. Chiar vă furați unul de celălalt. Potrivit ziarului „Pentru Vima”, prietenii voștri chiar au furat bani de la dl Simitis [un fost prim-ministru]!” 15. La 2 iulie 2007, în timpul unei dezbateri plenare în Parlament, prim-ministrul a făcut referire la cazul în care a afirmat că acesta a fost „un scandal fără precedent de deliberat și planificat de dezbarasare de opt milioane de euro în beneficiul celor implicați, în detrimentul Universității Panteion”. 16. La 12 februarie 2008, adresându-se opoziției în Parlament, ministrul Justiției a declarat: „Amintește-ți scandalul Panteionului. Curtea greacă a condamnat cu îndrăzneală și cu fermitate toate cele pe care le-ai protejat tot acest timp.” 17. Potrivit dosarului, cazul este încă în așteptare în fața Curții de Apel din Atena. Hotărârea nr. 2444/2007 a Curții Atene Assize a fost finalizată la 4 noiembrie 2009. ... 18. Articolele relevante ale Codului Civil se citesc după cum urmează: „Ce persoană a cărei drepturi personale sunt încălcate ilegal are dreptul de a pune în aplicare procedurile de punere în aplicare a încetării încălcării și a moderării oricărei încălcări viitoare. În cazul în care drepturile personale încălcate sunt cele ale unei persoane decedate, dreptul de a face proceduri este conferit soțului său, descendenților, ascendenților, fraților, surorilor și beneficiarilor testamentari. În plus, cererile de daune în conformitate cu dispozițiile referitoare la actele ilegale nu sunt excluse.” „În cazurile prevăzute în cele două articole anterioare, instanța poate, în hotărârea pe care o conferă în aplicarea persoanei ale căror drept a fost încălcat și având în vedere natura încălcării, ordona, de asemenea, că infractorul face reparații pentru prejudiciile morale ale reclamantului. Această reparație constă în plata unei sume de bani, publicarea instanței” 19. Secțiunile 104 și 105 din Legea introductivă a Codului Civil se citesc după cum urmează: „Statul este responsabil, în conformitate cu dispozițiile Codului Civil privind persoanele juridice, pentru acte sau omisiuni ale organelor sale referitoare la relațiile cu dreptul privat sau la activele de stat.” „Statul este obligat să efectueze orice prejudiciu cauzat de actele ilegale sau omisiunile organelor sale în exercitarea autorității publice, cu excepția cazului în care actul ilegal sau omisiunile sale încalcă o dispoziție existentă, dar este destinat să servească interesul public. Persoana responsabilă este responsabilă în comun și în mai multe rânduri, fără a aduce atingere dispozițiilor speciale privind responsabilitatea ministerială.” 20. Secțiunea de mai sus stabilește conceptul de act judiciar special în dreptul public, creând răspundere de stat în ceea ce privește tort. Această răspundere rezultă din acte ilegale sau omisiuni. Actele în cauză pot fi nu numai acte juridice, ci și acte fizice de către autoritățile administrative, inclusiv acte care nu sunt în principiu aplicabile prin intermediul instanțelor (Kyriakopoulos, Interpretarea Codului Civil, secțiunea 105 din Legea introductivă a Codului Civil, nr. 23; Filios, Legea contractuală, Partea Specială, volum 6, Tort, 1977, par. 48 B 112; E. Spiliotopoulos, Legea Administrativă, a treia ediție, par. 217; Hotărârea Curții de Casație nr. 535/1971, Nomiko Vima, a 19-a an, p. 1414; Hotărârea Curții de Casație nr. 492/1967, Nomiko Vima, a 16-a an, p. 75). Admisibilitatea unei acțiuni pentru daune este supusă unei condiții, și anume ilegalitatea actului sau omisiei.