VASILJEVS v. LATVIA

Decizia nr. 5433/05 a Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așeză la 31 mai 2011 în calitate de comitet compus din: Ján Šikuta, președinte, Ineta Ziemele, Kristina Pardalos, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 28 ianuarie 2005, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Valērijs Vasi văjjevs, este un cetățean leton care s-a născut în 1963 și a fost eliberat din închisoarea Brasa la 15 ianuarie 2010. Guvernul leton (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna I. Reine. Reclamantul s-a plâns, printre altele, sub aspectul procesual al articolului 3 din Convenție, că procedura penală împotriva ofițerilor de poliție care l-au arestat nu a fost eficace. Plaga reclamantului a fost comunicată Guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Niciun răspuns nu a fost primit la scrisoarea Registrului. Prin scrisorile din 16 decembrie 2010, trimise prin post înregistrat la ultimele două adrese civile cunoscute, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale a expirat la 8 septembrie 2010 și că nu a fost solicitată prelungirea termenului. Reclamantul a fost atrasă atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate examina o procedură din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. Reclamantul nu a solicitat aceste scrisori în biroul poștal local; amândoi au fost restituite pentru că au fost „neclasificate” (limitul de timp pentru depozitarea lor a expirat). Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Marialena Tsirli Ján Šikuta Registratorul adjunct Președintele

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 5433/05

by Valērijs VASIĻJEVS

against Latvia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 31

May

2011 as a Committee composed of:

Ján Šikuta,

President,

Ineta Ziemele,

Kristina Pardalos,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 28 January 2005,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Valērijs Vasiļjevs, is a Latvian national who was born in 1963 and was released from Brasa prison on 15 January 2010 having served his sentence. The Latvian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs I. Reine.

The applicant complained, among other things, under the procedural aspect of Article 3 of the Convention, that the criminal proceedings against the police officers who had arrested him were not effective.

The applicant’s complaint was communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letters dated 16 December 2010, sent by registered post to his last two known civil addresses, the applicant was notified that the period allowed for submission of the his observations had expired on 8 September 2010 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant did not claim these letters in the local post office; they were both therefore returned for having been “unclaimed” (the time-limit for their storage had expired).

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Marialena Tsirli

Ján Šikuta

Deputy Registrar

President