LIDAKS v. LATVIA

Decizia nr. 45396/04 a Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), în calitate de comitet compus din: Ján Šikuta, președinte, Ineta Ziemele, Kristina Pardalos, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 15 septembrie 2004, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Cererea a fost depusă de dl Mairis Līdaks, un cetățean leton care s-a născut în 1978 și trăiește în Cēsis. Guvernul leton (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna I. Reine. Plângerile reclamantului cu privire la condițiile de detenție în centrul de detenție de scurtă durată al poliției din districtul Cēsis și în închisoarea Valmiera au fost comunicate guvernului. Reclamantul a fost solicitat să desemneze un reprezentant în temeiul articolului 36 § 2 din Regulamentul Curții. Nu a fost primit niciun răspuns la această cerere. Prin scrisorile din 16 august și 21 septembrie 2010, trimise prin post înregistrat și primite de mama reclamantului, respectiv, la 19 august și 25 august. În septembrie 2010, reclamantul a fost reamintit de necesitatea de a desemna un reprezentant. Atenția sa a fost atrasă la art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmeze cererea. Guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și fondurile. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să își prezinte propriile observații. Niciun răspuns nu a fost primit la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 12 ianuarie 2011, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada permisă de prezentare a observațiilor sale s-a expirat la 15 decembrie 2010 și că nu s-a solicitat prelungirea timpului. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Marialena Tsirli Ján Šikuta Registratorul adjunct Președintele

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 45396/04

by Mairis LĪDAKS

against Latvia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 22

March 2011 as a Committee composed of:

Ján Šikuta,

President,

Ineta Ziemele,

Kristina Pardalos,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 15 September 2004,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The application was lodged by Mr Mairis Līdaks, a Latvian national who was born in 1978 and lives in Cēsis. The Latvian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs I. Reine.

The applicant’s complaints concerning the conditions of detention in the Cēsis District Police short-term detention facility and in Valmiera prison were communicated to the Government.

The applicant was requested to designate a representative pursuant to Rule 36 § 2 of the Rules of the Court. No reply was received to that request. By letters dated 16 August and 21 September 2010, sent by registered post and received by the applicant’s mother on, respectively, 19

August and 25

September 2010, the applicant was reminded of the need to designate a representative. His attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. No response followed.

The Government submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 12 January 2011, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 15 December 2010 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was once again drawn to Article

37

§

1

(a) of the Convention. However, no response was received.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article

37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Marialena Tsirli

Ján Šikuta

Deputy Registrar

President