Debruyker și Voinea împotriva României

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIE Cererea nr. 21114/04 prezentată de Gheorghe Anibal DEBRUYKER și Gabriela VOINEA împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 28 iunie 2011 într-un comitet compus din Egbert Myjer, președinte, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, judecători și Marialena Tsirli, membru adjunct al secțiunii, Având în vedere cererea formulată mai sus la 22 martie 2004, după ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Cererea a fost depusă de domnul Gheorghe Anibal Debruyker și de domnul Gabriela Voinea, resortisanți români, născuți în 1931 și 1933 și care își au reședința în București. Guvernul român ( I. Cambera de la Ministerul Afacerilor Externe.

Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 La Convenție, reclamanții se plângeau de faptul că, în ciuda recunoașterii unui drept de proprietate în favoarea lor, ei s-au aflat în dreptul de a se bucura de un apartament pe care statul l-a vândut unor terțe părți de bună credință. În plus, ei nu au fost despăgubiți pentru prejudiciul suferit din cauza privării proprietății lor. Plângerile reclamanților din art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție au fost comunicate guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate reclamanților care au fost invitați să le prezinte pe ale lor. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 18 iunie 2009, Curtea a atras atenția reclamanților asupra faptului că termenul care le-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor lor era mai mic și că nu au solicitat prelungirea.

În plus, Comisia a precizat că, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, ea poate șterge o cerere din rol atunci când, ca în cazul de față, circumstanțele dau de gândit că un reclamant nu intenționează să-și mențină cererea. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Cu toate acestea, la 14 februarie 2011, primul reclamant a trimis Curții o scrisoare … În iunie 2009, scrisoarea a ajuns bine la 14 martie 2011 reclamanților, care nu au răspuns. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție], în lipsa unor circumstanțe speciale care țin de respectarea drepturilor garantate de Convenție sau de protocoalele sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Marialena Tsirli Egbert Myjer modulière Președinte adjunct

TROISIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 21114/04 présentée par Gheorghe Anibal DEBRUYKER et Gabriela VOINEA contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 28 juin 2011 en un comité composé de : Egbert Myjer, président, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, juges, et de Marialena Tsirli, greffière adjointe de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 22 mars 2004, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requête a été introduite par M. Gheorghe Anibal Debruyker et M me Gabriela Voinea, des ressortissants roumains, nés respectivement en 1931 et 1933 et résidant à Bucarest. Le gouvernement roumain (« le Gouvernement ») est représenté par sa co-agente, M me I. Cambrea, du ministère des Affaires étrangères.

Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, les requérants se plaignaient de ce qu’en dépit de la reconnaissance d’un droit de propriété en leur faveur, ils se sont trouvés dans l’impossibilité de jouir d’un appartement puisque l’État l’avait vendu à des tiers de bonne foi. De surcroît, ils n’ont pas été dédommagés pour le préjudice subi en raison de la privation de leur bien. Les griefs des requérants tirés de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention ont été communiqués au Gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées aux requérants qui ont été invités à présenter les leurs. La lettre du greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 18 juin 2009, la Cour a attiré l’attention des requérants sur le fait que le délai qui leur était imparti pour la présentation de leurs observations était échu et qu’ils n’en avaient pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé que, aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir sa requête. La lettre du greffe est demeurée sans réponse. Toutefois, le 14 février 2011, le premier requérant a envoyé une lettre à la Cour mentionnant qu’il s’était vu restituter un appartement qui ne fait pas l’objet de la présente requête.

En réponse, le 4 mars 2011, la Cour a envoyé aux requérants une nouvelle lettre recommandée avec accusé de réception ayant le même contenu que celle du 18 juin 2009. La lettre est bien parvenue le 14 mars 2011 aux requérants, qui n’y ont pas répondu. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que les requérants n’entendent plus maintenir leur requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle.

Marialena Tsirli Egbert Myjer Greffière adjointe Président