Georgel și Georgeta Stoicescu împotriva României

Reclamantul s-a născut în 1929. S-a pensionat și a locuit în București înainte de moartea sa la 29 decembrie 2007. Pe 24 octombrie 2000, reclamantul, în vârstă de 71 de ani, a fost atacat, mușcat și lovit la sol de un pachet de aproximativ șapte câini rătăciți în fața casei sale, în cartierul Pajura, o zonă rezidențială din București. Ca urmare a căderii, reclamantul a suferit o leziune la cap și a fracturat osul coapsei stânge care a necesitat o spitalizare de patru zile în spitalul CFR din București. După ce a fost externată din spital, a fost prescris tratamentul medical care s-a dovedit a fi prea scump pentru ea. După incident, reclamantul a început să sufere de amnezie și dureri de umăr și coapsă și a avut dificultăți de mers pe jos.

În plus, ea a trăit într-o stare constantă de anxietate și nu a părăsit casa pentru teamă de un alt atac. Până în 2003 ea a devenit complet imobile. La momentul incidentului, reclamantul și soțul ei au fost pensionate și întreaga lor venit lunar a constituit echivalentul în lei români (ROL) de 80 de euro. Ei susțin că această sumă este în totalitate insuficientă pentru tratamentul medical, și că a trebuit să trăiască la nivel de sustenabilitate. Prin urmare, reclamantul a pierdut greutatea. 10. Statul de sănătate al reclamantului a continuat să se deterioreze cu rezultatul că, la 4 iunie 2003, la doi ani și jumătate de la incident, ea a fost declarată dezactivată de un comitet medical al Consiliului Local din București și a fost oferită ajutor financiar și acces liber la asistența medicală și medicamente.

11. La 10 ianuarie 2001, reclamantul, reprezentat de soțul ei, a depus o acțiune civilă la Curtea de District din București (Judecătoria Sectorului 1) cerând daune ale ROL 100.000.000 EUR (4.000 EUR) în temeiul dispozițiilor Codului Civil privind răspunderea civilă pentru torturi și susținând că, ca urmare a atacului, a devenit invalidă. Reclamantul a depus acțiunea împotriva Oficiului Primarului București deoarece, potrivit cuvintelor înscrise pe ștampila folosită pe scrisoarea Agenției de Control al Animalelor (Administrația pentru Supravegherea Animalelor - ACA), acesta a fost un organism sub autoritatea Biroului Primarului. 12. La prima audiere, instanța a remarcat faptul că reclamantul nu a plătit taxa legală a instanței și a ordonat plata ROL 6.145.000 (250 EUR).

Având în vedere faptul că nu a putut plăti această sumă, care a constituit tot venitul familiei sale timp de patru luni, reclamantul a plătit doar ROL 500.000 EUR (20 EUR), pe care a împrumutat-o de la diferite cunoștințe. 13. Prin hotărârea din 6 martie 2001, Curtea a declarat că acțiunile civile ale reclamantului nu au fost valabile pentru nepagarea taxei de judecată complete. 14. La 19 iunie 2001, Curtea de judecată din București (Tribunalul Bucuresti) a permis recursul reclamantului împotriva hotărârii din 6 martie 2001. Curtea județului a susținut că instanța de primă instanță ar fi trebuit să hotărească cazul în limitele taxei plătite de instanță și că, în orice caz, reclamantul a fost scutit de lege de a plăti o taxă judecătorească pentru acest tip de acțiune.

Curtea a susținut, de asemenea, că suma deja plătită ar fi trebuit să fie tratată ca un depozit, care urmează să fie returnată la sfârșitul procedurii. În ceea ce privește fondurile cazului, instanța a susținut că ACA, un organism public sub autoritatea Oficiului primarului București, nu a luat, într-adevăr, toate măsurile necesare pentru a evita punerea în pericol vieții populației și pentru a-și păstra sănătatea și integritatea fizică și, prin urmare, a încălcat dispozițiile hotărârii Consiliului Municipal București nr. 38/1996. În conformitate cu această decizie, ACA a avut datoria de a captura, controla și steriliza toate câinii rătăciți pentru a preveni orice pericol pe care le pot pune la viață, sănătate și integritate fizică a populației.

Curtea a susținut, de asemenea, că atacul a pus în pericol viața și sănătatea reclamantului, provocând suferințe fizice și psihologice și privand-o de o viață normală pentru că a fost atât de traumatizată încât ea nu a îndrăznit să părăsească apartamentul ei pentru teamă de un alt atac. În sfârșit, Tribunalul județului a ordonat Oficiului primarului București să plătească prejudiciu moral reclamantului, în limitele depozitului plătit, și anume ROL 10 000 000 (aproximativ 400 EUR), care era 10% din daunele solicitate de solicitant. 15. Primăria București a interzis un recurs asupra punctelor de drept (recurs) împotriva hotărârii din 19 iunie 2001, susținând că nu are capacitate juridică ca acuzată pentru că ACA a fost plasată sub autoritatea Consiliului Municipal București, nu a Biroului Primarului București.

16. Prin o hotărâre finală din 17 decembrie 2001, Curtea de Apel din București a permis recursul asupra punctelor de drept și a respins acțiunea reclamantului din cauza faptului că a fost depusă împotriva unei părți care nu avea capacitate juridică în calitate de acuzată. Curtea a constatat că ACA a fost creată prin hotărâre nr. 38/1996 al Consiliului Municipal de la București și, prin urmare, ultima instituție a fost cea împotriva căreia reclamantul ar fi trebuit să-și fi înaintat acțiunile judiciare. 17. La 28 iunie 2002, reclamantul, reprezentat de soțul ei, a depus o acțiune civilă la Curtea de District de la București, cerând daune ale ROL 500.000 000 000 (2000 EUR) de la ACA și de la Consiliul Municipal de la București.

La 3 decembrie 2002, Curtea de District din București a respins acțiunea, declarând că Consiliul Municipal din București nu are drept acuzat. În ceea ce privește ACA, instanța a constatat că, la 31 octombrie 2001, Consiliul Municipal a adoptat hotărârea nr. 287 prin care ACA a fost închisă și controlul câinilor rătăciți a fost transferat în birourile primarului din șase districte București. 19. Prin o hotărâre finală din 13 martie 2003, Curtea de Apel a respins un recurs asupra punctelor de drept depuse de reclamant și a susținut hotărârea instanței de primă instanță. 20. În temeiul articolului 5 din Legea privind administrația publică locală din 1991 (Legea nr. 69/1991), autogovernarea locală a fost conferită consiliilor locale în calitate de autorități legislative și birourile primarului în calitate de autorități executive.

21. Acea Lege a fost înlocuită la 23 aprilie 2001 cu o nouă Lege a Administrației Publice Locale (Legea nr. 215/2001). Secțiunea 21 din această lege prevede: „Autoritățile administrației publice locale care asigură autonomia locală în municipalități și orașe sunt autoritățile municipale și consiliile municipale locale în calitate de autoritățile legislative și sediile primarilor în calitate de autoritățile executive.” 22. Secțiunea 39 din Legea nr. 60 din 29 octombrie 1974 prevedea că autoritățile locale ale fiecărei departamente sunt responsabile de asigurarea unei activități veterinare adecvate și, prin urmare, au dreptul, printre altele, să „organizeze capturarea și distrugerea câinilor rătăciți”.

23. Secțiunea 39 din Legea nr. 60/1974 a fost modificată la 28 august 1998 pentru a prevedea că autoritățile locale se ocupă de „organizarea captării câinilor rătăciți și de utilizarea, în acest scop, a tehnicilor specifice autorizate prin normele veterinare internaționale”. 24. La 13 decembrie 2001, decretul de urgență nr.155/2001 privind programul de gestionare a câinilor rătăciți a intrat în vigoare. Dispozițiile sale relevante prevăd: „1. Consiliile locale trebuie să creeze, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, servicii specializate pentru a gestiona situația câinilor rătăciți. [...] 4. Câinii stray trebuie capturați și transportați la adăposturile de servicii specializate înființate [în acest scop], unde vor fi păstrați până la șapte zile [...].

(1) După examinarea medicului veterinar, orice câini rătăciți care sunt agresivi sau suferă de boli cronice sau incurabile trebuie eutanasiați imediat [...]. (1) Câinii care nu au fost reclamați sau adoptati după expirarea termenului de șapte zile menționat la art. 4 de mai sus sunt eutanasiați. [...]. 25. Secțiunea 1 alineatul (2) din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, care a intrat în vigoare la 24 iunie 2004, cu condiția ca normele care reglementează câinii rătăciți pe teritoriul României să fie adoptate prin intermediul unei legi specifice. 26. La 15 ianuarie 2008, Legea nr. 9/2008, de modificare a Legii nr. 205/2004, să intre în vigoare. În noiembrie 2009, un proiect de lege privind câinii rătăciți a fost introdus în agenda Parlamentului.

Proiectul, care prevedea, printre altele, o obligație pentru autoritățile de a captura și eutaniza toți câinii rătăciți pentru a păstra siguranța și sănătatea populației, a fost respins de Senat la 25 noiembrie 2009. În prezent, aceasta este în așteptare în fața Camerei Deputaților, fără nici o dată stabilită pentru discuția sa până în prezent, în conformitate cu pagina web a Camerei de Deputați din România.

28. art. 1 din Decizia nr. 38 din 2 ianuarie 1996 al Consiliului Municipal de la București privind reproducerea, întreținerea și circulația animalelor din București prevede următoarele: „Cu efect de la data prezentei decizii, Serviciul Municipal de Knackers se numește Agenția de Control al Animalelor, un organism public cu statut juridic care funcționează sub autoritatea Consiliului Municipal de la București și cu personalul de 33 până la 50 de angajați.” 29. Anexa nr. 1, capitolul 1 din Decizia nr. 75 din 16 mai 1996 a Consiliului Municipal din București privind reproducerea, întreținerea și circulația animalelor din București prevede, în părțile sale relevante, după cum urmează: „a) furnizorul de servicii din cadrul Agenției de Control al Animalelor are obligația de a captura câinii rătăciți pe baza plângerilor scrise primite de persoane private sau juridice…

c) Animalele capturate trebuie sterilizate, vaccinate, disinfestate și identificate într-o bază de date integrată, cu excepția celor care urmează să fie eutanizate. d) Câinii se returnează în zona în cauză la cerere de către comunitate (persoanele private sau juridice); acești câini au statutul protejat al câinilor comunitari (câini comunitari).

e) Responsabilitatea pentru câinii comunitari este asumată de comunitatea care solicită returnarea câinilor.” 30. art. 2 din Decizia nr. 82 din 19 aprilie 2001, eliberat de Consiliul General de la București în ceea ce privește programul de sterilizare a câinilor rătăciți din București, prevede: „În vederea faptului că Agenția de Control al Animalelor este plasată sub autoritatea Consiliului General de la București, analiza, supravegherea și monitorizarea respectării programului de sterilizare a câinilor rătăciți din București este acum încredințată comisiei create în acest scop prin Decizia nr.149/2000 … ” 31. art. 1 din Decizia nr. 287 din 31 octombrie 2001 a Consiliului Municipal de la București privind îmbunătățirea activităților ACA prevede: „Agenția de Control al Animalelor își încetează activitatea începând cu 15 noiembrie 2001. De la această dată, organizarea, controlul și monitorizarea animalelor se desfășoară de către birourile primare ale districtelor de la București nr. 32. art. 1 din Decizia nr. 105 din 10 aprilie 2003 a Consiliului Municipal din București privind funcționarea ACA prevede următoarele: „Cu efect de la 15 aprilie 2003, Agenția de Control al Animalelor, în calitate de persoană juridică cu scopul menționat anterior,

este plasată sub autoritatea Consiliului Municipal din București.” 33. art. 12 din Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie, ratificată de România la 6 august 2004 (ETS nr.125 – Strasbourg, 13 noiembrie 1987), prevede: „Când o parte consideră că numărul animalelor rătăcite prezintă o problemă, ia măsurile legislative și/sau administrative adecvate necesare pentru a reduce numărul acestora într-un mod care nu provoacă durere, suferință sau suferință evitabile.

un astfel de măsuri trebuie să includă cerințele care: i dacă aceste animale trebuie capturate, acest lucru se face cu minimul suferințelor fizice și mentale adecvate pentru animal; ii dacă animalele capturate sunt păstrate sau ucise, acest lucru se face în conformitate cu principiile prevăzute în prezenta convenție; b părțile se angajează să ia în considerare: i prevederea identificării permanente a câinilor și pisicilor prin unele mijloace adecvate care provoacă durere, suferință sau de nedurare, precum tatuajul, precum și înregistrarea numelor într-un registr împreună cu numele și a adresele proprietăților lor; ii reducând reproducția neplanificată a câinilor și pisicilor prin promovarea neuterizării acestor animale; iii încurajarea găsirii unui câine sau a unei pisici rătări să-l raporteze autorității competente.” 34. De la mijlocul anilor 1990, media română și străină tipărită, on-line și audiovizuală au raportat în mod regulat numărul mare de câini rătăciți pe stradă și problemele care au urmat: atacurile de câini răniți care au determinat leziuni grave pentru mulți oameni sau chiar moartea în unele cazuri; indignație imensă cauzată în România și în străinătate de o serie de acțiuni luate de autoritățile și cu scopul de a eutaniza unele dintre câinii răniți; organizarea campaniilor de donație în favoarea sterilizării câinilor răniți, și așa mai departe.

Până în anul 2000, populația de câini rătăciți din orașul București a numărat doar aproximativ 200.000. În martie 2001, primarul București a decis să recurgă la eutanasia, având în vedere statisticile pentru orașul București, indicând că populația de câini rătăciți s-a dublat între 1996 și 2001; că în 2000 aproximativ 22.000 de persoane au primit asistență medicală după atacurile de câini răniți; că de la începutul anului 2001, peste 6.000 de persoane au fost morți de câini răniți; și că persoanele cele mai vulnerabile la astfel de atacuri și grave rănite sunt copii și persoane în vârstă.

Media internațională a raportat în mare măsură asupra încercării primarului de a aborda această problemă, precum și a celorlalte soluții prevăzute de candidați în alegerile locale din toată țara, și a criticilor la măsurile de eutanasia de către anumite cifre publice internaționale, cum ar fi actrița Brigitte Bardot, care în 2001 a donat vreo 100.000 de euro orașului București în scopul sterilizării câinilor rătăciți în loc de a-i ucide. Campania de eutanasia din București s-a oprit în 2003, după eutanasiarea a aproximativ 80.000 de câini. În 2005, media a raportat că populația de câini rătăciți au crescut din nou în mod alarmant, iar între 40 și 50 de plângeri de atacuri de câine au fost înregistrate zilnic de serviciul de control al animalelor din Primăria Bucureștilor.

Cu privire la situația câinilor rătăciți din România, în calitate de problemă de sănătate publică, precum și la modalitățile propuse de abordare a acesteia prin măsuri legislative, au fost susținute de diferite politicieni români cu organisme ale Uniunii Europene. 35. incidente specifice au fost, de asemenea, acoperite în mod larg și regulat de mass-media din anul 2000. Astfel, ziarele naționale cum ar fi Evenimentul Zilei, Ziua și Adevărul au raportat pe paginile lor internet moartea unui om de afaceri japonez de șaizeci și opt de ani după ce a fost mușcat de un câine rătăcit în centrul București și moartea unui băiețel de doi ani și a unui schizofrenic de patruzeci de ani, amândoi morți de câini rătăciți din Craiova.

Mai multe agenții de știri, cum ar fi Mediafax și Ziare.com, și majoritatea ziarelor au raportat moartea într-o situație similară a unei fete de șase ani și a altor două persoane în vârstă din diferite orașe majore din România. În ianuarie 2011, o femeie în vârstă a fost moartă la moarte de câini rătăciți în centrul București. 36. Potrivit agenției de știri Hotnews, numărul de persoane morți de câini rătăciți din București a continuat să crească în fiecare an; de exemplu, se raportează că între noiembrie 2009 și februarie 2010, aproximativ 10.000 de persoane au fost morți de câini rătăciți numai în București. 37. Guvernul nu a prezentat nici o statistică oficială sau rapoarte privind problema câinilor rătăciți din România.

38. La 13 octombrie 2009, organul consultativ al prefectului, Colegiul Prefectural, s-a întâlnit și a discutat, printre altele, despre problema câinilor rătăciți pe străzile București. Într-o declarație publicată pe site-ul Oficiului Prefectului București după această întâlnire, prefectul a declarat că problema câinilor rătăciți nu a fost încă rezolvată și a menționat că: „... Deși au fost sterilizate și au un microchip de identificare, ele pot încă mușca și, prin urmare, constituie o amenințare pentru sănătatea noastră, sănătatea copiilor noștri și pentru vizitatorii București.” Prefectul București a afirmat în continuare că datele primite de la Institutul de Boli Infective din București au fost îngrijoratoare și au arătat că un total de 9.178 de persoane au fost morți de câini rătăciți în București în primele șase luni din 2009, dintre care 1.678 au fost copii.

De asemenea, el a citat un raport al Agenției de Control al Animalelor, conform căruia 38% din câinii colectați de autoritatea respectivă din străzile București din prima jumătate a anului 2009 au fost infestați cu leptospiroză, o boală infecțioasă transmisibilă oamenilor și care poate provoca meningită, leziuni hepatice și insuficiență renală. 39. La 2 februarie 2010, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Oficiului Prefectului București, același prefect a declarat că în București existau aproape 100.000 de câini rătăciți și că peste 10.000 de oameni erau mușcați în fiecare an.

40. Într-un interviu din 27 aprilie 2010 prefectul București a indicat că, potrivit ultimelor statistici, numărul de câini rătăciți din străzile București a fost între 40 000, potrivit ONG-urilor și 100.000, conform administrației locale, că în 2009 aproximativ 7 000 de persoane au fost morți în București de câini rătăciți, că în primele patru luni ale anului 2010, numărul de persoane morbite de câini rătăciți a fost de peste 2.000, iar costurile pentru tratamentul acestor persoane erau de aproximativ 400.000 de euro pe an. Prefectul a mai indicat că a propus un proiect de lege care permite eutanasia câinii rătăciți în anumite circumstanțe.

6. The applicant was born in 1929. She was retired and living in Bucharest before her death on 29 December 2007. 7. On 24 October 2000 the applicant, aged 71 at the time, was attacked, bitten and knocked to the ground by a pack of around seven stray dogs in front of her home in the Pajura neighbourhood, a residential area in Bucharest. As a result of the fall, the applicant suffered a head injury and fractured her left thigh bone which required four days’ hospitalisation in the CFR Hospital in Bucharest. After being discharged from hospital she was prescribed medical treatment which proved to be too expensive for her. 8. Following the incident, the applicant started suffering from amnesia and shoulder and thigh pains and had difficulty walking.

In addition, she lived in a constant state of anxiety and never left the house for fear of another attack. By the year 2003 she had become totally immobile. 9. At the time of the incident the applicant and her husband were retired and their entire monthly income amounted to the equivalent in Romanian lei (ROL) of 80 euros. They claim that this amount was wholly insufficient for her medical treatment, and that they had to live at subsistence level. As a result, the applicant had lost weight. 10. The applicant’s state of health continued deteriorating with the result that two and a half years after the incident, on 4 June 2003, she was declared disabled by a medical panel of the Bucharest Local Council and was offered financial aid and free access to medical assistance and medicines.

11. On 10 January 2001 the applicant, represented by her husband, filed a civil action with the Bucharest District Court (Judecătoria Sectorului 1) requesting damages of ROL 100,000,000 (EUR 4,000) under the provisions of the Civil Code on civil liability for torts, and claiming that, as a result of the attack, she had become disabled. The applicant filed the action against the Bucharest Mayor’s Office because, according to the words embossed on the stamp used on a letter from the Animal Control Agency (Administratia pentru Supravegherea Animalelor - ACA), the latter was a body under the authority of the Mayor’s Office. 12. At the first hearing the court noted that the applicant had not paid the statutory court fee and ordered the payment of ROL 6,145,000 (EUR 250). Being unable to pay this sum, which amounted to her entire family income for four months, the applicant paid only ROL 500,000 (EUR 20), which she borrowed from various acquaintances.

13. By a judgment of 6 March 2001 the court declared the applicant’s civil action invalid for non-payment of the full court fee. 14. On 19 June 2001 the Bucharest County Court (Tribunalul Bucuresti) allowed an appeal by the applicant against the judgment of 6 March 2001. The County Court held that the first-instance court should have decided the case within the limits of the court fee paid and that in any event, the applicant was exempted by law from paying a court fee for this type of action. The court further held that the amount already paid should have been treated as a deposit, to be returned at the end of the proceedings.

With respect to the merits of the case, the court held that the ACA, a public body under the authority of the Bucharest Mayor’s Office, had indeed not taken all necessary measures to avoid endangering the lives of the population and to preserve their health and physical integrity, and had thus violated the provisions of Bucharest Municipal Council decision no. 38/1996. According to that decision, the ACA had a duty to capture, control and sterilise all stray dogs in order to prevent any danger they may pose to the life, health and physical integrity of the population. The court further held that the attack had endangered the applicant’s life and health, causing her physical and psychological suffering and depriving her of a normal life because she was so traumatised that she did not dare leave her apartment for fear of another attack.

Lastly, the County Court ordered the Bucharest Mayor’s Office to pay the applicant non-pecuniary damages, within the limits of the deposit paid, namely, ROL 10,000,000 (approximately EUR 400), which was 10% of the damages claimed by the applicant. 15. The Bucharest City Hall lodged an appeal on points of law (recurs) against the judgment of 19 June 2001, claiming that it did not have legal capacity as defendant because the ACA was placed under the authority of the Bucharest Municipal Council, and not the Bucharest Mayor’s Office. 16. By a final judgment of 17 December 2001, the Bucharest Court of Appeal allowed the appeal on points of law and dismissed the applicant’s action on the grounds that it had been lodged against a party who did not have legal capacity as defendant.

The court found that the ACA had been created by decision no. 38/1996 of the Bucharest Municipal Council and that therefore the latter institution was the one against which the applicant should have brought her court action. 17. On 28 June 2002 the applicant, represented by her husband, filed a civil action with the Bucharest District Court requesting damages of ROL 50,000,000 (EUR 2,000) from the ACA and the Bucharest Municipal Council. The applicant did not pay the court fee. 18. On 3 December 2002 the Bucharest District Court dismissed the action, holding that the Bucharest Municipal Council did not have legal standing as defendant. With regard to the ACA, the court found that on 31 October 2001 the Municipal Council had adopted decision no. 287 by which the ACA was closed down and the control of stray dogs was transferred to the mayor’s offices of the six Bucharest districts.

19. By a final judgment of 13 March 2003, the Bucharest Court of Appeal dismissed an appeal on points of law lodged by the applicant and upheld the judgment of the first-instance court. 20. Under section 5 of the Local Public Administration Act of 1991 (Law no. 69/1991), local self-government was conferred on the local councils as legislative authorities and the mayor’s offices as executive authorities. 21. That Act was replaced on 23 April 2001 by a new Local Public Administration Act (Law no. 215/2001).

Section 21 of that Act provides: “The local public administration authorities which ensure local self-government in municipalities and towns are the municipal authorities and the local town councils as legislative authorities, and the mayors’ offices as executive authorities.” 22. Section 39 of Law no. 60 of 29 October 1974 provided that the local authorities of each department were in charge of ensuring proper veterinary activity and thus entitled, inter alia, to “organise the capture and destruction of stray dogs”. 23. Section 39 of Law no. 60/1974 was amended on 28 August 1998 to provide that the local authorities were in charge of “organising the capture of stray dogs and employing, for this purpose, specific techniques authorised by international veterinary norms”.

24. On 13 December 2001 Emergency Decree no.155/2001 on the stray dogs management programme entered into force. Its relevant provisions provide: “1. The local councils must create, within 30 days from the entry into force of this decree, specialised services in order to manage the stray dogs situation. [...] 4. Stray dogs shall be captured and transported to the shelters of specialised services set up for [this purpose], where they will be kept for up to seven days [...]. 5. (1) Following an examination by the veterinary doctor, any stray dogs that are aggressive or suffer from chronic or incurable illnesses shall be euthanised immediately [...]. [...]. 7. (1) Dogs which have not been claimed or adopted after the expiry of the seven-day time-limit referred to in Article 4 above shall be euthanised.

[...]. ” 25. Section 1(2) of Law no. 205/2004 on the protection of animals, which entered into force on 24 June 2004, provided that the rules governing stray dogs on the territory of Romania would be adopted by means of a specific law. 26. On 15 January 2008 Law no. 9/2008, amending Law no. 205/2004, entered into force. It forbade, inter alia, the euthanasia of stray dogs. 27. In November 2009 a draft Law on stray dogs was put on the agenda of Parliament. The draft, which provided, inter alia, for a duty on the authorities to capture and euthanise all stray dogs in order to preserve the safety and health of the population, was rejected by the Senate on 25 November 2009. It is currently pending before the Chamber of Deputies, without any date set for its discussion so far, according to the web page of the Romanian Chamber of Deputies.

28. Article 1 of Decision no. 38 of 2 January 1996 of the Bucharest Municipal Council on the breeding, maintenance and circulation of animals in Bucharest provides as follows: “With effect from the date of the present decision, the Municipal Knackers Service shall be renamed the Animal Control Agency, a public body with legal status functioning under the authority of the Bucharest Municipal Council and staffed by 33 to 50 employees.” 29. Annex no.1, Chapter 1, of Decision no. 75 of 16 May 1996 of the Bucharest Municipal Council on the breeding, maintenance and circulation of animals in Bucharest provides, in its relevant parts, as follows: “a) The service provider within the Animal Control Agency has a duty to capture stray dogs on the basis of written complaints received from private or legal persons…

c) The captured animals shall be sterilised, vaccinated, disinfested and identified in an integrated database, with the exception of those that are to be euthanised. d) Dogs shall be returned to the area in question upon request by the community (private or legal persons); these dogs shall have the protected status of community dogs (câini comunitari).

e) Responsibility for community dogs shall be assumed by the community requesting the dogs’ return.” 30. Article 2 of Decision no. 82 of 19 April 2001, issued by the Bucharest General Council regarding the programme for the sterilisation of stray dogs in Bucharest, provides: “Bearing in mind that the Animal Control Agency is placed under the authority of the Bucharest General Council, the analysis, supervision and monitoring of compliance with the programme for the sterilisation of stray dogs in Bucharest shall henceforth be entrusted to the commission created for this purpose by Decision no.149/2000 … ” 31. Article 1 of Decision no. 287 of 31 October 2001 of the Bucharest Municipal Council on the improvement of the ACA’s activities provides: “The Animal Control Agency shall cease its activity with effect from 15 November 2001. From that date onwards, the organisation, control and monitoring of animals shall be undertaken by the mayor’s offices of Bucharest districts nos.

1 to 6, each within its own area of authority.” 32. Article 1 of Decision no. 105 of 10 April 2003 of the Bucharest Municipal Council on the functioning of the ACA provides as follows: “With effect from 15 April 2003, the Animal Control Agency, as a legal person having the aforesaid purpose, shall be placed under the authority of the Bucharest Municipal Council.” 33. Article 12 of the European Convention for the Protection of Pet Animals, ratified by Romania on 6 August 2004 (ETS no.125 – Strasbourg, 13 November 1987), provides: “When a Party considers that the numbers of stray animals present it with a problem, it shall take the appropriate legislative and/or administrative measures necessary to reduce their numbers in a way which does not cause avoidable pain, suffering or distress.

a Such measures shall include the requirements that: i if such animals are to be captured, this is done with the minimum of physical and mental suffering appropriate to the animal; ii whether captured animals are kept or killed, this is done in accordance with the principles laid down in this Convention; b Parties undertake to consider: i providing for dogs and cats to be permanently identified by some appropriate means which causes little or no enduring pain, suffering or distress, such as tattooing as well as recording the numbers in a register together with the names and addresses of their owners; ii reducing the unplanned breeding of dogs and cats by promoting the neutering of these animals; iii encouraging the finder of a stray dog or cat to report it to the competent authority.” 34. Since the mid-1990s the Romanian and foreign printed, on-line and audiovisual media have regularly reported on the large number of stray dogs on the streets and the problems that have ensued: attacks by stray dogs resulting in serious injuries to many people or even death in some cases; huge indignation caused in Romania and abroad by a number of actions taken by the authorities and with the purpose of euthanising some of the stray dogs; organisation of donation campaigns in favour of the sterilisation of stray dogs, and so on.

By the year 2000, the population of stray dogs in the city of Bucharest alone numbered some 200,000. In March 2001 the mayor of Bucharest decided to have recourse to euthanasia, in the light of statistics for the city of Bucharest indicating that the population of stray dogs had doubled between 1996 and 2001; that in 2000 some 22,000 persons had received medical care following attacks by stray dogs; that from the beginning of 2001 more than 6,000 persons had been bitten by stray dogs; and that the persons most vulnerable to such attacks and seriously injured were children and elderly people.

The international media widely reported on the mayor’s attempt to tackle this issue, as well as on the other solutions envisaged by candidates in local elections throughout the country, and on the criticism of euthanasia measures by certain international public figures, such as the actress Brigitte Bardot, who in 2001 had donated some 100,000 euros to the City of Bucharest for the purpose of sterilising stray dogs instead of killing them. The euthanasia campaign in Bucharest was stopped in 2003, after some 80,000 dogs had been euthanised. In 2005 the media reported that the population of stray dogs had again risen alarmingly, and that between 40 and 50 complaints of dog attacks were being registered daily by the animal control service in the Bucharest City Hall.

The issue of the situation of stray dogs in Romania, as a public health issue, and the proposed ways of tackling it by legislative measures, was reportedly raised by various Romanian politicians with European Union bodies. 35. Specific incidents were also widely and regularly covered by the media from 2000. Thus, national newspapers such as Evenimentul Zilei, Ziua and Adevărul reported on their internet pages the death of a sixty-eight-year-old Japanese businessman after being bitten by a stray dog in the centre of Bucharest and the death of a two-year-old boy and a forty-five year old schizophrenic, both bitten by stray dogs in Craiova. Several news agencies, such as Mediafax and Ziare.com, and most newspapers reported on the death in similar circumstances of a six-year-old girl and of two other elderly persons in various major cities throughout Romania.

In January 2011, an elderly woman was bitten to death by stray dogs in the centre of Bucharest. 36. According to the news agency Hotnews, the number of persons bitten by stray dogs in Bucharest has kept on increasing every year; for instance, it is reported that between November 2009 and February 2010, some 10,000 persons were bitten by stray dogs in Bucharest alone. 37. The Government have not submitted any official statistics or reports on the issue of stray dogs in Romania. 38. On 13 October 2009, the advisory body to the prefect, the Prefectural College, met and discussed, inter alia, the issue of stray dogs on the streets of Bucharest.

In a statement published on the website of the Bucharest Prefect’s Office following this meeting, the prefect stated that the problem of stray dogs was not yet solved and mentioned that: “... although they have been sterilised and have an identification microchip, they can still bite and therefore pose a threat to our health, our children’s health and to visitors to Bucharest.” The Prefect of Bucharest further stated that the data received from the Institute of Infectious Diseases of Bucharest were worrying and showed that a total of 9,178 persons had been bitten by stray dogs in Bucharest during the first six months of 2009, of which 1,678 were children. He also quoted a report by the Animal Control Agency, according to which 38% of the dogs collected by that authority from the streets of Bucharest in the first half of 2009 were infested with leptospirosis, an infectious disease transmissible to humans and which can cause meningitis, liver damage and renal failure.

39. On 2 February 2010, in a press release published on the website of the Bucharest Prefect’s Office, the same prefect stated that there were almost 100,000 stray dogs in Bucharest and that more than 10,000 people were bitten every year. 40. In an interview of 27 April 2010 the prefect of Bucharest indicated that, according to the latest statistics, the number of stray dogs in the streets of Bucharest was between 40, 000, according to the NGOs, and 100,000, according to the local administration, that in 2009 around 7, 000 persons had been bitten in Bucharest by stray dogs, that in the first four months of 2010 the number of persons bitten by stray dogs was more than 2,000, and the costs for the treatment of these persons was about 400,000 euros per year.

The prefect further indicated that he had proposed a draft law allowing the euthanasia of stray dogs in certain circumstances.