CASE OF DEDIĆ AND OTHERS v. MONTENEGRO

PRIMEA SECȚIUNE CAUZĂ DE DIDI ȘI ALȚII c. MONTENEGRO (Dociunea nr. 4847/20) HOTĂRÂREA Strasburg 11 aprilie 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Dedić și alții c. Muntenegru, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Péter Paczolay , Președintele Gilberto Felici, Raffaele Sabato , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având deliberat în privat la 21 martie 2024, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Muntenegruului depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 30 decembrie 2019. Reclamanții au fost reprezentați de dl D. Prelević, avocat care practică în Podgorica. Guvernul Montenegren (“Guvernul”) a primit notificarea cererii. FACTE Detaliile reclamanților și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau de neexecutarea deciziilor interne luate împotriva companiilor sociale/statale. La 25 iulie 2019, Curtea Constituțională a constatat o încălcare a drepturilor reclamanților în temeiul art. 6 § 1 din Convenție și al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza neexecuției. Reclamanții au fost acordate 2.000 de euro fiecare în prejudiciu moral. Cu toate acestea, deciziile interne luate în considerare în acest caz rămân neexecute până în prezent. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 AL CONVENȚIEI ȘI A ARTICOLUL 1 AL PROTOCOLULUI NR. Reclamanții s-au plâns în principal de neexecutarea deciziilor interne în favoarea lor. Ei au invocat, în mod expres sau în substanță, la art. 6 § 1 din Convenție și la art. 1 din Protocolul Nr. Curtea reiterează că executarea unei hotărâri din partea oricărei instanțe trebuie considerată o parte integrantă a unei „audieri” în sensul articolului 6. Se referă, de asemenea, la jurisprudența sa privind neexecuția sau întârziarea executării hotărârilor interne finale (a se vedea Hornsby c. Grecia , nr. 18357/91, § 40, Raporturi de hotărâri și hotărâri 1997 II). Prin urmare, Curtea consideră că hotărârile din prezentul caz au ordonat adoptarea unor măsuri specifice, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 10. În principalele cazuri de R. Kačapor și alții c. Serbia (n. 2269/06 și altele 5 §§ 97-99, 106-16 și 119-20, 15 ianuarie 2008) și Mijanović c. Muntenegru (n. 19580/06, §§ 81-91, 17 septembrie 2013), Curtea a constatat deja o încălcare a unor chestiuni similare cu cele din acest caz. 11. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument care să-i convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, autoritățile nu au desfășurat toate eforturile necesare pentru aplicarea integrală și în timp util a deciziilor în favoarea reclamanților. 12. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIUNII 13. În ceea ce privește documentele în posesia sa și jurisprudența sa (a se vedea, în special, R. Kačapor și alții , citate mai sus §§ 123-26; Stošić c. Serbia, nr. 64931/10 , § 66-68, 1 octombrie 2013 și Mastilović și alții c. Montenegr , nr. 28754/10 , § 52, 24 februarie 2022), Curtea consideră că este rezonabil să nu atribuie reclamanților compensații în ceea ce privește nereferința prejudiciu material deoarece a fost deja acordată la nivel intern (a se vedea punctul 6 de mai sus), dar pentru a acorda suma pentru costurile și cheltuielile indicate în tabelul adăugat. 14. Curtea constată în continuare că Statul pârât are obligația de a respecta deciziile interne care rămân executibile. Pentru aceste motive, CURTE, UNANIMOUS, declară cererea admisibilă; că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind neexecuția deciziilor interne adoptate împotriva societăților social/de stat; deține că Statul pârât asigură, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni, aplicarea deciziilor interne în curs de aplicare menționate în tabelul anexat; deține (a) că statul pârât trebuie să plătească împreună reclamanților, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 11 aprilie 2024, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Solicitarea depunere de plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 (neefectuare sau întârziere de aplicare a deciziilor interne luate împotriva societăților sociale/de stat) Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Denumirea reprezentantului și locația Reprezentantului Data de începere a perioadei de neexecuție Data de încheiere a perioadei de neexecuție Durata procedurii de executare Suportul acordat pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [1] 4847/20 30/12/2019 (4 solicitanți) Radojica DEDI Tribunalul superior Podgorica (toți reclamanții) 13/05/2010 Curtea comercială a Muntenegrului (toți reclamanții) 16/10/2017 17/04/2006 12/06/2011 28/11/2017 în așteptare mai mult de 17 ani și 10 luni în așteptare mai mult de 12 ani, 8 luni și 5 zile în așteptare mai mult de 6 ani, 2 luni și 20 zile 250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamanților.

FIRST SECTION

CASE OF

DEDIĆ AND OTHERS v. MONTENEGRO

(Application no. 4847/20)

JUDGMENT

STRASBOURG

11 April 2024

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Dedić and Others v. Montenegro,

The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Committee composed of:

Péter Paczolay

, President

,

Gilberto Felici,

Raffaele Sabato

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 21 March 2024,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Montenegro lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 30 December 2019.

2.

The applicants were represented by Mr D. Prelević, a lawyer practising in Podgorica.

3.

The Montenegrin Government (“the

Government”) were given notice of the application.

THE FACTS

4.

The applicants’ details and information relevant to the application are set out in the appended table.

5.

The applicants complained of the non-enforcement of domestic decisions given against socially/State-owned companies.

6

.

On 25 July 2019 the Constitutional Court found a violation of the applicants’ rights under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention on account of non-enforcement. The applicants were awarded 2,000 euros each in non-pecuniary damage. However, the domestic decisions under consideration in this case remain unenforced until the present day.

THE LAW

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

6 § 1 OF THE CONVENTION AND OF ARTICLE

1 OF PROTOCOL No.

1

7.

The applicants complained principally of the non-enforcement of domestic decisions given in their favour. They relied, expressly or in substance, on Article 6 § 1 of the Convention and on Article

1 of Protocol

No.

1.

8.

The Court reiterates that the execution of a judgment given by any court must be regarded as an integral part of a “hearing” for the purposes of Article

Hornsby v.

Greece

, no.

18357/91, §

40,

Reports of Judgments and Decisions

1997

‑

II).

9.

The Court further notes that the decisions in the present case ordered specific action to be taken. The Court therefore considers that the decisions in question constitute “possessions” within the meaning of Article

1 of Protocol No.

1

10.

In the leading cases of

R. Kačapor and Others v. Serbia

(nos. 2269/06 and 5 others, §§ 97-99, 106-16 and 119-20, 15 January 2008), and

Mijanović v. Montenegro

(no. 19580/06, §§ 81-91, 17 September 2013), the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.

11.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the authorities did not deploy all necessary efforts to enforce fully and in due time the decisions in the applicants’ favour.

12.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No.

1.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

13.

Regard being had to the documents in its possession and its own case-law (see, in particular,

R. Kačapor and Others

, cited above

,

§§ 123-26;

Stošić v. Serbia,

no. 64931/10, §§ 66-68, 1 October 2013

;

and

Mastilović and Others v. Montenegr

o

, no. 28754/10, § 52, 24 February 2022), the Court considers it reasonable not to award the applicants compensation in respect of non

‑

pecuniary damage because it has already been awarded domestically (see paragraph 6 above), but to award the sum for costs and expenses indicated in the appended table.

14.

The Court further notes that the respondent State has an outstanding obligation to enforce the domestic decisions which remain enforceable.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Declares

the application admissible;

Holds

that this application discloses a breach of Article

6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No.

1 concerning the non-enforcement of domestic decisions given against socially/State-owned companies;

Holds

that the respondent State shall ensure, by appropriate means, within three months, the enforcement of the pending domestic decisions referred to in the appended table;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants jointly, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 11 April 2024, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Péter Paczolay

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1

(non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions given against socially/State-owned companies)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Representative’s name and location

Relevant domestic decision

Start date of non-enforcement period

End date of non-enforcement period

Length of enforcement proceedings

Amount awarded for costs and expenses per application

(in euros)

[1]

4847/20

30/12/2019

(4 applicants)

Radojica DEDIĆ

1952

Veselinka ASANOVIĆ

1965

Darka DOBRAŠINOVIĆ

1952

Olga PEJOVIĆ

1953

Prelević Dragan

Podgorica

Court of First Instance Podgorica (all the applicants)

16/02/2006

High Court Podgorica

(all the applicants)

13/05/2010

Commercial Court of Montenegro

(all the applicants)

16/10/2017

17/04/2006

12/06/2011

28/11/2017

pending

more than 17 years and 10 months

pending

more than 12 years, 8

months and 5 days

pending

more than 6 years,

2 months and 20 days

250

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.