ZELCA AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
ZELCA AND OTHERS v. ROMANIA - [Romanian Translation] by the SCM Romania and IER (CtEDO, 2011)
©Documentul a fost pus la dispoziție cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România (
www.csm1909.ro
) și al Institutului European din România (
www.ier.ro
). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document
was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania (
www.csm1909.ro
) and the European Institute of Romania (
www.ier.ro
). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
Secția a treia
DECIZIE
cu privire la admisibilitatea cererii nr. 65161/10 formulată de Zelca și alții împotriva României
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită la 6 septembrie 2011 într-o cameră compusă din Josep Casadevall,
președinte,
Corneliu Bîrsan, Egbert Myjer, Ján Šikuta, Ineta Ziemele, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judecători, și Santiago Quesada,
grefier de secție
,
având în vedere cererea menționată anterior, introdusă la 22 iulie 2010,
după ce a deliberat în acest sens, pronunță următoarea decizie:
În fapt
Toți reclamanții sunt cetățeni români. Detaliile privind numele acestora sunt precizate în tabelul din anexă. Toți sunt reprezentați în fața Curții de Sindicatul de Finanțe Sed Lex Constanța („sindicatul”), cu sediul în Constanța.
A. Circumstanțele cauzei
Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de către reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează.
La 19 noiembrie 2008, sindicatul, în numele membrilor săi (reclamanții), au depus o plângere împotriva angajatorului acestora, o instituție publică, și anume Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța, solicitând recunoașterea anumitor drepturi salariale. Mai exact, în temeiul art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Statutul funcționarilor publici (Legea nr. 188/1999), aceștia au solicitat adăugarea a două sporuri la salariul lor de bază, și anume suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Reclamanții au cuantificat fiecare din aceste suplimente la 25% din salariul de bază.
Sporurile menționate anterior urmau să fie plătite retroactiv, începând cu 1 aprilie 2004, și actualizate în mod corespunzător conform indicelui de inflație. Sumele urmau să fie plătite pentru întreaga durată a contractului de muncă.
Angajatorul a respins plângerea ca nefondată, susținând că legislația nu permitea plata sporurilor în cauză; în plus, bugetul alocat pentru plata drepturilor salariale nu includea sporurile și, în orice caz, o direcție locală a finanțelor publice nu avea competența de a decide cu privire la chestiuni bugetare.
La 20 noiembrie 2008, reclamanții au contestat această decizie în fața Tribunalului Constanța. Aceștia au susținut că, deși, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004, aplicarea prevederilor care le acordau drepturile în cauză fusese suspendată până la 31 decembrie 2006, suspendarea nu însemna stingerea drepturilor și, în orice caz, suspendarea încălca art. 41 și art. 53 din Constituție; prin urmare, sporurile pretinse urmau să fie plătite retroactiv, începând cu 2004.
Reclamanții au invocat, de asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, susținând că dreptul acestora de a obține sporurile în cauză era un „bun” în sensul articolului respectiv.
În sprijinul pretențiilor lor și făcând trimitere și la art. 6 și art. 14 din convenție și la cauza
Beian împotriva României (nr. 1)
(nr.
30658/05, CEDO
2007
‑
V), reclamanții au invocat jurisprudența altor instanțe din România, care acordaseră sporurile solicitate colegilor lor funcționari din țară. Reclamanții au făcut referire în mod expres la hotărârile judecătorești pronunțate în 2008 de Tribunalul Botoșani, Tribunalul Suceava și Tribunalul Caraș-Severin, care au rămas toate definitive după confirmarea în recurs de către curțile de apel corespunzătoare.
La 14 aprilie 2009, Tribunalul Constanța a respins cererea reclamanților. Tribunalul a recunoscut că cele două sporuri pretinse erau prevăzute de lege, însă fără nicio precizare privind cuantumul acestora. De fapt, niciunul din textele juridice ulterioare, care reglementau drepturile salariale ale funcționarilor publici, nu făcea nicio referire la vreo metodă sau anumite criterii pentru stabilirea cuantumului fiecărui spor.
Prin urmare, deși Legea nr. 188/1999 prevedea în mod expres că salariul unui funcționar public include un supliment al postului și un supliment corespunzător treptei de salarizare, nu era posibilă stabilirea cuantumului corespunzător acestora. În consecință, instanța a reținut că:
„Pentru calcularea celor două sporuri, drept componente ale salariilor funcționarilor, sunt necesare norme legale explicite pentru aplicarea art. 3 alin (1) lit. c) și d), iar această obligație aparține fie puterii legislative, în cazul în care este aprobată o lege, fie puterii executive, în cazul în care este emisă o decizie pentru aplicarea legii”.
În continuare, tribunalul a considerat că acordarea sporurilor în absența unor criterii precise pentru calcularea acestora ar însemna să oblige angajatorul să plătească sume imposibil de calculat și astfel să pronunțe o hotărâre imposibil de executat; pe de altă parte, calcularea potențială a sporurilor în cauză de către tribunal ar însemna ca acesta să încalce competențele autorităților administrative și să nu țină seama deloc de jurisprudența Curții Constituționale, conform căreia:
„instanțele nu au competența să respingă sau să refuze să aplice anumite acte normative pe care le consideră discriminatorii și astfel să le înlocuiască cu norme create prin intervenție juridică sau cu prevederi incluse în alte acte normative.”
În ceea ce privește alegațiile bazate pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, tribunalul a considerat că reclamanții nu puteau pretinde să aibă un bun, în măsura în care cererile acestora nu fuseseră niciodată admise sau confirmate de o instanță judecătorească printr-o hotărâre definitivă.
Reclamanții au introdus recurs împotriva acestei hotărâri în fața Curții de Apel Constanța, reiterând argumentele prezentate în fața primei instanțe. Aceștia au făcut referire din nou la faptul că alte câteva instanțe de pe întreg teritoriul țării acordaseră deja sporurile în cauză unor colegi de-ai lor, ceea ce înseamnă că, refuzând dreptul acestora de a primi, de asemenea, sporurile respective, tribunalul i-a discriminase în raport cu alți funcționari, încălcând art. 6 și art. 14 din convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1.
În plus, aceștia au declarat că sporurile erau prevăzute de lege și că dreptul lor de a le primi fusese confirmat de prima instanță, care a hotărât totuși să nu le acorde sporurile în lipsa unor criterii pentru calcularea acestora.
În continuare, reclamanții au menționat că nu puteau fi învinovățiți pentru lipsa de resurse financiare și pentru omisiunea pârâtului de a include în buget costurile în cauză, cu scopul de a-i priva de cele două sporuri, la care aveau dreptul prin lege.
Când i s-a cerut să comenteze cu privire la hotărârea pronunțată la 21 septembrie 2009 de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui recurs în interesul legii, în care a considerat că cele două sporuri în cauză nu puteau fi acordate de către instanță, reprezentantul reclamanților a declarat că nu putea prezenta nicio opinie privind această chestiune.
La 27 ianuarie 2010, Curtea de Apel Constanța a respins recursul reclamanților.
Curtea de apel a precizat că, în conformitate cu hotărârea menționată anterior, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în absența unei stabiliri legale a cuantumului acestora, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu puteau fi acordate de instanță.
În măsura în care interpretarea legii de către Înalta Curte, astfel cum este prezentată în hotărârea pronunțată în cadrul recursului în interesul legii, era obligatorie, curtea de apel trebuia să respecte hotărârea Înaltei Curți și astfel să respingă capetele de cerere ale reclamanților ca nefondate.
B. Dreptul și practica interne relevante
Statutul funcționarilor publici
Statutul funcționarilor publici a intrat în vigoare la 7 ianuarie 2000, după adoptarea Legii nr. 188/1999. La 1 ianuarie 2004, art. 29 din statut a fost modificat pentru a prevedea că, începând de la această dată, anumite sporuri urmau să fie incluse în salariul funcționarilor publici:
Art. 29
„(1) Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului.
(2) Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
(3) Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.”
La 19 iulie 2006, litera d) a fost modificată astfel: „suplimentul corespunzător treptei de salarizare". Cu efect de la 1 iunie 2007, art. 29 a devenit art. 31, dar conținutul acestuia nu a fost modificat.
Aplicarea acestor dispoziții a fost suspendată din 2004 până în 2006, prima dată de Legea nr. 164/2004 din 15 mai 2004, apoi de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004, aprobată prin Legea nr. 76/2005, și ulterior de Ordonanța Guvernului nr. 2/2006, aprobată prin Legea nr. 417/2006.
Cu efect din 12 noiembrie 2009, cele două sporuri, și anume suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, au fost eliminate de Legea nr. 330/2009, care a fost, la rândul său, abrogată la 1 ianuarie 2011.
Recursul în interesul legii din 21 septembrie 2009
În 2008, nu exista o jurisprudență uniformă în ceea ce privește acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Din acest motiv, la 13 mai 2009, pentru a asigura uniformitatea interpretării și aplicării legii, Procurorul general s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 329 C. proc. civ.
În hotărârea pronunțată la 21 septembrie 2009, Înalta Curte a confirmat existența unei jurisprudențe divergente în ceea ce privește interpretarea art. 31 alin (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, referitor la acordarea de sporuri funcționarilor publici. Înalta Curte a hotărât că drepturile pretinse nu constituiau un „bun” în sensul convenției europene, fiind doar „drepturi virtuale”, în absența unor criterii pentru calcularea lor; în consecință, aceasta a hotărât că:
„pentru uniformitatea interpretării și aplicării art. 31 alin (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, Înalta Curte hotărăște că, în absența unei stabiliri legale a cuantumului acestora, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu pot fi acordate de judecători.”
Interpretarea Înaltei Curți privind dispozițiile în cauză este obligatorie pentru toate instanțele interne. O hotărâre pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii nu poate influența rezultatul unor cauze soluționate deja.
Capete de cerere
Reclamanții s-a plâns, în esență, în temeiul art. 6 și art. 14 din convenție și al art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, că procedura, încheiată prin hotărârea din 27 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, fusese inechitabilă, în măsura în care instanțele interne au respins în mod eronat capetele lor de cerere privind suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare și nu a luat în considerare existența unei jurisprudențe divergente referitoare la această problemă, în cadrul căreia sporurile în cauză fuseseră acordate multora dintre colegii lor funcționari publici din întreaga țară. Aceștia pretindeau că au fost privați ilegal de dreptul la sporurile în cauză și că au fost discriminați în raport cu colegii lor cărora li se acordaseră aceste sporuri.
În drept
A. Art. 6 § 1 din convenție, luat în considerare separat și coroborat cu art. 14
Reclamanții au pretins că dreptul lor la un proces echitabil fusese încălcat de instanțele interne, care au interpretat greșit legea aplicabilă și le-au respins cererile, discriminându-i astfel în raport cu alți funcționari publici, ale căror pretenții similare fuseseră admise de alte instanțe din țară. Dispozițiile relevante ale art.
6 și art. 14 din convenție sunt următoarele:
„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale de către o instanță [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil [...]”
„Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.”
Curtea reiterează de la început că nu are sarcina de a cerceta erori de fapt sau de drept prezumtiv comise de o instanță națională, decât dacă și în măsura în care acestea ar fi putut încălca drepturi și libertăți protejate prin convenție [a se vedea
García Ruiz împotriva Spaniei
(MC), nr.
30544/96, pct. 28, CEDO 1999-I]. Este în primul rând de competența autorităților naționale, în special a instanțelor, să interpreteze legislația internă (a se vedea
Tejedor García împotriva Spaniei
, 16
decembrie
1997, pct.
31,
Culegere de hotărâri și decizii
1997-VIII, și
Pérez Arias împotriva Spaniei
nr. 32978/03
,
pct. 23, 28 iunie 2007).
În continuare, Curtea reiterează faptul că existența unui conflict profund și de durată în jurisprudența instanțelor interne în ceea ce privește interpretarea legislației interne poate priva reclamanții de un proces echitabil în privința certitudinii juridice (a se vedea, printre altele,
Tudor Tudor împotriva României,
nr. 21911/03, pct. 29-32, 24 martie 2009). Curtea trebuie să analizeze dacă sistemul național prevede un mecanism capabil să asigure consecvența practicii instanțelor interne, în ciuda faptului că procesul de unificare și asigurare a consecvenței jurisprudenței poate necesita o anumită perioadă de timp [a se vedea
Schwarzkopf și Taussik împotriva Republicii Cehe
(dec.), nr. 42162/02, 2
decembrie 2008].
Referindu-se la prezenta cauză, Curtea observă că reclamanții au beneficiat de o procedură în contradictoriu, în cadrul căreia au avut posibilitatea de a prezenta probe și de a-și formula apărarea în mod liber, argumentele lor fiind examinate corespunzător de instanțe. În același timp, concluziile instanțelor și interpretarea acestora a legislației relevante nu pot fi considerate în mod vădit arbitrare sau nerezonabile.
În ceea ce privește problema jurisprudenței divergente, Curtea observă că, începând din 2008, au existat în țară abordări contradictorii în ceea ce privește interpretarea și punerea în aplicare a dispozițiilor legale care acordă tuturor funcționarilor publici anumite sporuri, în lipsa unor criterii specifice pentru calcularea acestor sporuri (a se vedea, de asemenea, supra, pct. 8)
Cu toate acestea, la 21 septembrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat printr-un recurs în interesul legii, stabilindu-se orientările obligatorii pentru o interpretare uniformă a dispozițiilor legale contestate.
Soluția aplicată de Curtea de Apel Constanța în cauza reclamanților a urmat interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție; în același timp, reclamanții nu au menționat sau invocat, nici în fața instanțelor interne, nici în fața Curții, nicio hotărâre pronunțată după 21 septembrie 2009 care a plecat tot de la soluția adoptată în hotărârea Înaltei Curți privind recursul în interesul legii.
Având în vedere toate elementele menționate anterior, Curtea consideră că mecanismul prevăzut la art. 329 C. proc. civ., ca mecanism destinat să soluționeze, nu să împiedice, hotărâri judecătorești contradictorii s-a dovedit a fi eficient, deoarece, într-o perioadă rezonabil de scurtă, a pus capăt divergențelor de jurisprudență privind problema acordării suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare funcționarilor publici.
Rezultă că capetele de cerere ale reclamanților întemeiate pe art. 6 sunt în mod vădit nefondate și, prin urmare, inadmisibile în temeiul art. 35 § 3 și 4 din convenție.
Din motivele menționate anterior, Curtea consideră că capătul de cerere al reclamanților întemeiat pe art.14 este, de asemenea, în mod vădit nefondat și trebuie respins în conformitate cu art. 35 § 3 și 4 din convenție.
B. Art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție
În temeiul art. 1. din Protocolul nr. 1, reclamanții s-au plâns, în esență, că, din cauza interpretării eronate a legii, curtea de apel i-a privat de dreptul de a li se acorda suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Articolul respectiv prevede următoarele:
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.”
Curtea observă de la început că art. 1 din Protocolul nr. 1 se aplică doar proprietăților existente ale unei persoane. Astfel, venitul viitor nu poate fi considerat drept „bun” decât în cazul în care a fost deja câștigat sau plata va fi efectuată cu certitudine [a se vedea, de exemplu,
Koivusaari și alții împotriva Finlandei
(dec.), nr. 20690/06, 23 februarie 2010]. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, „speranța legitimă” de a obține un „bun” poate beneficia, de asemenea, de protecția prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 1. Astfel, în cazul în care un drept de proprietate face obiectul unei cereri, se poate considera că persoana care îl reclamă are o „speranță legitimă” de a-l obține dacă există un temei suficient pentru acest drept în legislația națională, de exemplu, în cazul în care există o jurisprudență a instanțelor interne care confirmă existența acestuia [a se vedea
Kopecký împotriva Slovaciei
(MC), nr.
44912/98, pct. 52, CEDO 2004-IX].
Totuși, nu se poate considera că există o speranță legitimă în cazul în care există divergențe cu privire la interpretarea și aplicarea corectă a legislației interne și pretențiile reclamantului sunt respinse ulterior de instanțele naționale (
ibidem
, pct. 50).
În prezenta cauză, nu se poate considera că pretinsele drepturi salariale ale reclamanților au un temei suficient în jurisprudența internă, având în vedere că interpretarea instanțelor în această privință a fost divergentă. În plus, hotărârea Înaltei Curți din 21 septembrie 2009 pronunțată în recursul în interesul legii, care a pus capăt divergențelor în această privință, a confirmat că funcționarii publici nu aveau dreptul la sporurile pretinse, interpretare care, ulterior, a determinat curtea de apel să respingă capetele de cerere ale reclamanților.
Rezultă că reclamanții nu aveau un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.
Capătul de cerere formulat în temeiul art.
1 din Protocolul nr.
1 este, prin urmare, inadmisibil, fiind incompatibil
rationae materiae
, în conformitate cu art.
35 §
3 și 4 din convenție.
Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Declară
cererea inadmisibilă.
Santiago Quesada
Josep Casadevall
Grefier
Președinte
Anexă
Lista reclamanților
1)
Abdul Cair Zita
2)
Agalopol Mioara
3)
Agop Liliana Eliza
4)
Albu Tatiana
5)
Anastasiade Cristian Virgiliu
6)
Andras Victorita
7)
Andrei Mariana
8)
Andreita Alexandrina
9)
Andries Α. Alin Daniel
10)
Anefi Eden
11)
Anghel Andrei
12)
Anghel Ion
13)
Anghel Romeo-Claudiu
14)
Anghel Tereza
15)
Anghel Virgil
16)
Antoche Elena
17)
Apetroaiei Elena
18)
Apopei Mihaela Daniela
19)
Arghir Gabriela
20)
Arginteanu Olga
21)
Arion Gelu
22)
Atanasiu Elena
23)
Azis Turchian
24)
Babu Aurelia
25)
Badaluta Nicuta
26)
Baescu Marilena
27)
Bafan Costel
28)
Balan Ionela Daniela
29)
Balu Mihai
30)
Baluta Nurdan
31)
Barascu Laurentiu
32)
Barascu Marinica
33)
Baroana Mihaela
34)
Batranu Verginia
35)
Baubec Sean
36)
Beclea Paula Nicoleta
37)
Bejinariu Carmen
38)
Belcin Petre
39)
Boboc Daniela
40)
Boboc Larisa
41)
Bogdan (Vana) Adriana
42)
Bonciu Merzie
43)
Botezatu Iulia Lucretia
44)
Branza Aurora Cristiana
45)
Bratosin Mircea Florian
46)
Brezae Daniela Stefania
47)
Brinza Domnica
48)
Bucovala G. Zoe Nicoleta
49)
Bucur Laurentiu
50)
Bumbac Georgeta
51)
Burcea Adrian
52)
Burghelea Mieta Florina
53)
Burtoi Cristian
54)
Butcaru Dumitru
55)
Butcaru Mihaela Virginia
56)
Butoi Georgeta
57)
Butuc Claudia
58)
Buzatu Gabriela Florina
59)
Cadir Sadan
60)
Campean Georgiana Camelia
61)
Caraiorgu Cleopatra
62)
Carapcea Victor
63)
Casarica Sima
64)
Catana Adriana
65)
Cazacu Doina
66)
Chehaia Bocea Mirela
67)
Cheoafa Florica
68)
Chera Ana
69)
Chiparu Adriana
70)
Chiparu George
71)
Chirita Elena
72)
Chivu Elena
73)
Cioaca Mariana Gianina
74)
Cioaca Mihaela
75)
Ciobanu Mariana
76)
Ciorascu Florin
77)
Ciornea Livioara
78)
Cirneci Rodica
79)
Ciucuras Mihaela Daniela
80)
Cocu Mariana Simona
81)
Codreanu Mariana
82)
Cojocaru Elena
83)
Coman Nicoleta
84)
Constandache Anca
85)
Constantinescu Cristian Catalin
86)
Cosma Georgeta Mona
87)
Cosoreanu Gabriel
88)
Costache Lacramioara
89)
Covaci Valerica
90)
Craciun Gheorghe
91)
Cranga Elena Emona
92)
Cristea Doina
93)
Cristian Victorita Liliana
94)
Criveanu Dumitru
95)
Criveanu Valentin
96)
Cuciuc Elena
97)
Cucui Margareta
98)
Culica Iani
99)
Curca Maria
100)
Cusu Iancu
101)
Cuta Marinela
102)
Daicu Carmen Claudia Nicoleta
103)
Dalamitra Elena
104)
Damu Gospodin Lenti
105)
Datcu Annamaria
106)
Defta Rodica
107)
Deica Iuliana
108)
Diaconu Rodica
109)
Diciu Petrina
110)
Dima Voichita
111)
Dimcica Dan Corneliu
112)
Dobre Ileana
113)
Dobre Valeriu Cristian
114)
Dohar Carmen Adriana
115)
Done Ancuta Daciana
116)
Donici Alexandra Marcela
117)
Draghici Eugenia
118)
Draghici Vasilica
119)
Dragoi Cristian
120)
Dragoi Nicolae
121)
Dragomir Carmen Elena
122)
Dragomir Daniela
123)
Dragomir Elena
124)
Dragut Alexandru Catalin
125)
Dragut Mihaela
126)
Dragoi Daniela Maria
127)
Drob Camelia
128)
Duda Catalin Cezar
129)
Dumitrache Alina Estela
130)
Dumitrache Camelia
131)
Dumitrel Lidia
132)
Dumitrescu Dan
133)
Dumitrescu Razvan
134)
Dumitru Adriana Lumini^
135)
Dumitru Ana
136)
Dumitru George
137)
Dumitru Laura
138)
Dumitru Mihaela
139)
Elmi Tanure
140)
Emin Ghiulfer
141)
Enache Raluca Georgiana
142)
Εne Ofelia
143)
Enescu Cezar Mihail
144)
Enescu Manuela Antoanela
145)
Enescu Petre
146)
Fales Maria
147)
Farcas Dumitru Mitica
148)
Farcas Valerica Elena
149)
Feraru Maria Cristina
150)
Filip Dorinela
151)
Francu Cerasela
152)
Frangu Cristina Daniela
153)
Fronea Gabriela
154)
Fucea Mariana
155)
Furtuna Mendy
156)
Gachi Pepa
157)
Gafita Luiza
158)
Gavrila Elena
159)
Geambasu Radita
160)
Gemil Elmira
161)
Gheba Ancuta
162)
Gheorghita Tenzi
163)
Gherase Daniela
164)
Gherase Elena
165)
Gherghina Gina
166)
Ghetu Rozalina Sorina
167)
Ghita Vanghele
168)
Ghiza George Eugen
169)
Gigica Stela
170)
Giurgiu Marius Gelu
171)
Gomeaja Ioana
172)
Graur Georgeta
173)
Grecu Daniela
174)
Grecu Marcela
175)
Grigore Lucia Emanuela
176)
Grigorescu Rodica
177)
Grosu Dimitrian
178)
Gurgui Amalia
179)
Gusila Viorica
180)
Hadarean Fanilia
181)
Hagi Gheorghe
182)
Hamparian Brighite
183)
Hamza Anca
184)
Harsu Manuela Rodica
185)
Hogea Dan Nicolae
186)
Hreniuc Gherghina
187)
Idu Ileana
188)
Ignat Dan
189)
Ilie Veronica
190)
Iliescu Constantin
191)
Iliescu Nicolae
192)
Ionescu Marilena
193)
Ionita Florica
194)
Iordache Izabella-Elena
195)
Iorgache Angela
196)
Iorgulescu Liliana Cecilia
197)
Iosif (Chirileanu) Eugenia Adriana
198)
Irimia Eugenia
199)
Irimia Simona Andreea
200)
Ispas Daniela
201)
Ivascu Galina Gabriela
202)
Jarcalete Cristina
203)
Jiru Gheorghe
204)
Leonte Andrei
205)
Letu Cristina
Adriana
206)
Licuriceanu Cristinel
207)
Luca Bogdan
208)
Lungoci Adriana Daniela
209)
Lungu Elena Eliza
210)
Luntraru Tanta
211)
Lupu Florin Paul
212)
Luta Iulia Elvira
213)
Macovei Liviu
214)
Malaescu Elena Claudia
215)
Mambet Filiz
216)
Manciu Elena Mihaela
217)
Manea Marilena Claudia
218)
Mangiurea Ana-Maria
219)
Mardare Ioana
220)
Marleneanu Irina
221)
Mataca Marilena Beatrice
222)
Matei Ion
223)
Maulti Sevinci
224)
Maxut Alain
225)
Memet Bilgin
226)
Memet Sevinci
227)
Mihai Constantin
228)
Mihai Elena
229)
Mihai Mariana
230)
Mihailescu Emil
231)
Mihailescu Georgiana
232)
Minea Mihaela
233)
Mirea Cecilia
234)
Mirea Mioara
235)
Mirescu Mariana Anisoara
236)
Miron Viorica
237)
Misa Monica Roxana
238)
Mitea Vali Mihaela
239)
Mitrica Nicoleta
240)
Miu Cristina
241)
Mocanu Felicia Elena
242)
Modi Aura-Emilia
243)
Mogos Constanta Camelia
244)
Moise Horia
245)
Moldoveanu Cristina
246)
Moldoveanu Mariana
247)
Morosan Alexandru Ionut
248)
Morosan Bogdan
249)
Muceanu Elena-Andreea
250)
Muceanu George
251)
Munteanu loana
252)
Muresan Vasilica
253)
Musa Aifel
254)
Nasurla Evnar
255)
Neacsu Domnica
256)
Neagu Elena
257)
Neamtu Magdalena
258)
Nedelcu Daniela
259)
Nicofa Gheorghe
260)
Nicolae George
261)
Nicolae Manuela Iulia
262)
Nicolae Nicusor
263)
Nicolae Tatiana
264)
Niculescu Valentin
265)
Nirlu Nastasia
266)
Nuri Ana Daniela
267)
Oancea Mariana
268)
Olaru Carmen
269)
Olteanu Camelia
270)
Omer Dalida Asel
271)
Omer Sevdichiar
272)
Onea Alexandrina
273)
Oprea Ginel Eugen
274)
Orzu Luminita Viorica
275)
Otelea Alexandra Monica
276)
Oteleanu Olimpia
277)
Palosi Ionut Francise
278)
Panait Magdalena Andreea
279)
Pantea Ovidiu Adrian
280)
Papp Carla-Laura
281)
Paraschiv Laura
282)
Pascale Angela Milena
283)
Patrana Ica Cristina
284)
Patru Georgiana
285)
Pavel Ortansa Claudia
286)
Peltea Carmen Daiana
287)
Penu Gabriela
288)
Perifan Aura
289)
Perifan Mihai
290)
Pestereanu George
291)
Pestereanu Marinela
292)
Peteu Roxana Carmen
293)
Petre Cristina
294)
Petre Ion
295)
Petre Loredana
296)
Petre Maria
297)
Petrescu Raul Cristian
298)
Petrov Veronica
299)
Piciorus Diana
300)
Pirvu Angela Carmen
301)
Piscanu Calin Nicolae
302)
Piscanu Nuti
303)
Piti Ion
304)
Ploscaru Bojeana
305)
Pocea Constantin
306)
Pocea Irina
307)
Popa Anca
308)
Popa Dumitru Adrian
309)
Popa Elena Daniela
310)
Popa Florentina
311)
Popa Florina
312)
Popa Georgeta
313)
Popa Gheorghe
314)
Popa Mihaela
315)
Popescu Alina
316)
Popescu Mihaela Dumitra
317)
Popescu Sorin
318)
Popovici Alexandru Cristinel
319)
Postole Maricica
320)
Predesel Maria Carmen
321)
Prisacaru Catalin
322)
Prosan Elena Adriana
323)
Radu Stefan
324)
Rafte Simona
325)
Raftu Daniela
326)
Raileanu Georgeta
327)
Regep Modin
328)
Roman Luoana
329)
Rosu Camelia
330)
Rosu Tania
331)
Rusu Simona Vasilica
332)
Salim Geavit
333)
Sandu Marinela
334)
Sandu Monica Claudia
335)
Sandu Neriman
336)
Sardaru Cerasela
337)
Saulea Marieta
338)
Sburlan Marinela
339)
Seidamet Carmen
340)
Simicsic Elena Laura
341)
Simion Mirela
342)
Sintion Daniela
343)
Slabu Corneliu
344)
Spatarelu Cristian
345)
Staicu Iordana
346)
Stamate Anita
347)
Stanescu Madalina Ana
348)
Stanimir Valeria
349)
State Ion Marcel
350)
Stavrache Mariana
351)
Stefan Alexandru
352)
Stefan Elena
353)
Stefan Valeria Eugenia
354)
Stercu Tanase
355)
Stilu Andreea Valentina
356)
Stoian Nicoleta Manuela
357)
Stoian Silvia Mioara
358)
Stoica Liliana Cristina
359)
Suceveanu Camelia
360)
Suhani Iulian Mihai
361)
Suhani Lucretia
362)
Suna Niculina
363)
Surugiu Mirela
364)
Suta Haida
365)
Szekely Carmen
366)
Stefan Elena
367)
Tanase Elena (CNP - 2540116133681)
368)
Tanase Elena (CNP - 2571117131586)
369)
Tanase Vasilchia Lucia
370)
Tasca Gheorghe
371)
Tasente Gheorghe
372)
Tataru Elisabeta
373)
Teodorescu Mariana
374)
Tihon Camelia
375)
Tinea Rodica
376)
Tiniuc Ionela
377)
Tomescu Florica
378)
Topor loana
379)
Topor Paraschiva
380)
Toropu Marius
381)
Traistaru Aurelia
382)
Trandafilidis Maria
383)
Trasca Nicoleta
384)
Trascu Maria
385)
Tudor Carmen Laura
386)
Tudor Cristina Izabela
387)
Tudor Monica
388)
Turcu Dorina
389)
Ulesanu Luiza Liliana
390)
Ungureanu Maria
391)
Ungureanu Mariana
392)
Unitu Cristina
393)
Uriasu Elena
394)
Ursea Magdalena
395)
Ursu Florin
396)
Valeanu Georgeta
397)
Valsan Camelia Cristina
398)
Vargalui Aurica Dorina
399)
Vargalui Razvan
400)
Varsami Dumitru
401)
Vasilache Adelin
402)
Veli Bilent
403)
Vina Simona (Furtuna)
404)
Vintila Mariana
405)
Vlad Elena
406)
Vlad Elena Liliana
407)
Vlad Gabriela
408)
Vlasceanu Tatiana
409)
Vlase Mirela
410)
Voicu Camelia
411)
Voicu Cristina Mihaela
412)
Voinea Mariana
413)
Zaharia Victor
414)
Zangor Cerasella
415)
Zelca Mihai