GAMREKELASHVILI v. GEORGIA

DECIZIA nr. 6439/10 de către Giorgi GAMREKELASHVILI împotriva Georgia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 6 septembrie 2011 în calitate de comitet compus din: Alvina Gyulumyan, președinte, Luis López Guerra, Nona Tsotsoria, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 18 ianuarie 2010, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat la 9 septembrie 2010, având în vedere scrisorile reclamantului din 9 noiembrie 2010 și 10 martie 2011, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Giorgi Gamrekelashvili, a fost un cetățean georgian care s-a născut în 1981 și a murit la 25 iunie 2010, în așteptarea procedurii în fața Curții. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Mirian Nikoladze, avocat care practică în Tbilisi. Guvernul georgian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Levan Meskhoradze al Ministerului Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost depuse de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. A. Procedura internă Reclamantul a încheiat o condamnare de zece ani de închisoare începând cu 19 februarie 2007, data condamnării sale pentru jaf armat de către Tribunalul Tbilisi. La 26 octombrie 2007, reclamantul, diagnosticat pentru prima dată cu o formă deschisă de tuberculoză, a început să primească medicamente convenționale antituberculoză în cadrul programului DOTS în închisoare (Tratment direct observat, curs scurt – strategia de tratament pentru detectarea și vindecarea tuberculozei recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Cu toate acestea, potrivit unui aviz al medicului penitenciar din 21 septembrie 2008, acest tratament s-a dovedit a fi eșuat, în măsura în care tuberculoza reclamantului părea rezistentă la medicamente. Un raport privind examinarea medicală efectuată de Biroul Național Forensic între 29 iulie și 13 august 2009 a arătat că starea sa de sănătate a rămas constant critică, în ciuda faptului că a început să primească medicamente antituberculoză de linie a doua (DLD), administrate în mod normal în ceea ce privește tuberculoza multirezistentă, începând cu 24 aprilie 2009. Raportul a recomandat ca tratamentul reclamantului cu SLD să continue în cadrul pacienților. La 31 august 2009, reclamantul a solicitat suspendarea părții remarcabile ale sentinței sale, având în vedere starea sa critică de sănătate, în așteptarea recuperării sale de la tuberculoză. Această cerere a fost respinsă de Curtea Municipală Tbilisi și Curtea de Apel Tbilisi la 23 septembrie și 9 Decembrie 2009 respectiv. Instanțele interne au raționat că, deși reclamantul era o persoană grav bolnavă, starea sa de sănătate nu ar putea afecta capacitatea sa de a îndeplini sentința. De asemenea, au declarat că reclamantul a fost deja furnizat cu DLD-urile necesare în închisoare. În noiembrie-decembrie 2009, autoritatea penitenciară a plasat reclamantul într-un spital de tuberculoză civilă. – Centrul Național de Tuberculoză și Boli Lung – pentru o scurtă perioadă de tratament medical. B. Procedura în fața Curții La 12 mai 2010, Curtea a anunțat guvernului plângerilor reclamantului în temeiul articolelor 2 și 3 din Convenție privind lipsa unui tratament medical adecvat pentru tuberculoza sa în închisoare. La 6 august 2010, reprezentantul reclamantului („reprezentantul”) a informat Curtea că clientul său a murit la 25 iunie 2010 în închisoare ca urmare a complicațiilor respiratorii cauzate de tuberculoza. În răspuns, Curtea a întrebat dacă există un moștenitor sau o rudă apropiată a reclamantului întârziat care dorește să mențină cererea (cf. Leger France (dec.) [GC], nr. 19324/02, §§ 43-51, 30 martie 2009). La 9 septembrie 2010, Guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul cererii, care au inclus informații detaliate privind tratamentul medical furnizat reclamantului de către autoritatea de închisoare; Guvernul nu a formulat comentarii cu privire la moartea reclamantului. Curtea a transmis aceste observații reprezentantului, invitându-l să facă observații în răspuns până la 9 noiembrie 2010. La 9 noiembrie 2010, reprezentantul, în loc de a prezenta observații cu privire la observațiile guvernului, a informat Curtea că familia reclamantului a fost abordată de Guvern cu anumite propuneri de soluționare prietenoase. La 10 martie 2011, reprezentantul a informat Curtea prin fax că, în temeiul hotărârii Tribunalului Tbilisi din 17 ianuarie 2011, mama reclamantului a primit 10 000 de lari georgieni (aproximativ 4.300) Euros) în pagubele morale pentru lipsa unui tratament adecvat al fiului ei întârziat în închisoare. În consecință, reprezentantul a continuat, problema ar putea fi considerată a fi fost rezolvată la nivel intern și, prin urmare, ar trebui întreruptă procedura dinaintea Curții. La 20 mai 2011, reprezentantul a prezentat inițialul cererii de retragere Curții prin post. Curtea remarcă în primul rând că mama reclamantului poate pretinde că este o victimă, în sensul articolului 34 din Convenție, a încălcărilor presupuse de către fiul său îndepărtat în temeiul articolelor 2 și 3 din Convenție (a se vedea, printre altele, Renolde c. Franța, nr. 5608/05, § 69, 16 octombrie 2008). Cu toate acestea, având în vedere circumstanțele factuale de mai sus și, în special, informațiile conținute în scrisorile reprezentantului din 9 Noiembrie 2010 și 10 martie 2011, Curtea consideră că mama reclamantului poate fi considerată nu mai doresc să urmărească prezenta cerere, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cererii (cf. Archaia c. Georgia (dec.), nr. 6643/10, 14 decembrie 2010; Murad Toutua c. Georgia (dec.), nr. 6024/10, 9 noiembrie 2010). Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 6439/10

by Giorgi GAMREKELASHVILI

against Georgia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 6

September

2011 as a Committee composed of:

Alvina Gyulumyan,

President,

Luis López Guerra,

Nona Tsotsoria,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 18 January 2010,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government on 9 September 2010,

Having regard to the applicant’s letters of 9 November 2010

and 10

March 2011,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Giorgi Gamrekelashvili, was a Georgian national who was born in 1981 and died on 25 June 2010, pending the proceedings before the Court. He was represented before the Court by Mr Mirian Nikoladze, a lawyer practising in Tbilisi. The Georgian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Levan Meskhoradze of the Ministry of Justice.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

A. Domestic proceedings

The applicant was serving a ten year prison sentence since 19 February 2007, the date of his conviction for armed robbery by the Tbilisi City Court. Allegedly, he contracted pulmonary tuberculosis in detention.

On 26 October 2007 the applicant, diagnosed for the first time with an open form of tuberculosis, started receiving conventional anti-tuberculosis drugs under the DOTS programme in prison (

Directly Observed Treatment, Short-course

– the treatment strategy for the detection and cure of TB recommended by the World Health Organisation). However, according to an opinion of a prison doctor dated 21 September 2008, that treatment proved to be unsuccessful, in so far as the applicant’s tuberculosis appeared to be multidrug-resistant.

A report on the applicant’s medical examination conducted by the National Forensic Bureau between 29 July and 13 August 2009 showed that his state of health remained steadily critical despite the fact that he had started receiving second-line anti-tuberculosis drugs (SLDs), which were normally administered with respect to multidrug-resistant tuberculosis, since 24 April 2009. The report recommended that the applicant’s treatment with SLDs should continue on an in-patient basis.

On 31 August 2009 the applicant requested that the outstanding part of his sentence be suspended in view of his critical state of health, pending his recovery from tuberculosis. That request was dismissed by the Tbilisi City Court and the Tbilisi Court of Appeal on 23 September and 9

December 2009 respectively. The domestic courts reasoned that, whilst the applicant was a gravely ill person, his state of health could not impair his ability to serve the sentence. They further stated that the applicant had already been provided with the necessary SLDs in prison.

In November-December 2009, the prison authority placed the applicant in a civil TB hospital

– the National Centre of Tuberculosis and Lung Diseases – for a short course of in-patient treatment.

B. The proceedings before the Court

On 12 May 2010 the Court gave notice to the Government of the applicant’s complaints under Articles 2 and 3 of the Convention concerning the lack of adequate medical care treatment for his tuberculosis in prison.

On 6 August 2010 the applicant’s representative (“the representative”) informed the Court that his client had died on 25 June 2010 in prison as a result of respiratory complications caused by tuberculosis. In reply, the Court enquired whether there was an heir or a close relative of the late applicant wishing to maintain the application (cf.

Leger

v.

France

(dec.) [GC], no. 19324/02, §§ 43-51, 30 March 2009).

On 9 September 2010 the Government submitted their observations on the admissibility and merits of the application, which included detailed information about the medical treatment provided to the applicant by the prison authority; the Government did not comment on the applicant’s death. The Court transmitted those observations to the representative, inviting him to comment in reply by 9 November 2010.

On 9 November 2010 the representative, instead of submitting comments on the Government’s observations, informed the Court that the applicant’s family had been approached by the Government with certain friendly settlement proposals. The representative promised to brief the Court on the outcome of those negotiations.

On 10 March 2011 the representative informed the Court by facsimile that, by virtue of the Tbilisi City Court’s decision of 17 January 2011, the applicant’s mother had been awarded 10,000

Georgian Laris

(some 4,300

Euros) in non-pecuniary damage for the lack of adequate treatment of her late son in prison. Consequently, the representative continued, the matter could be considered to have been resolved on the domestic level and the proceedings before the Court should thus be discontinued. On 20

May 2011 the representative submitted the original of the withdrawal request to the Court by post.

THE LAW

The Court first notes that the applicant’s mother may claim to be a victim, within the meaning of Article 34 of the Convention, of the violations alleged by her late son under Articles 2 and 3 of the Convention (see, amongst others,

Renolde v. France

, no. 5608/05, § 69, 16 October 2008).

However, having regard to the foregoing factual circumstances and, in particular, to the information contained in the representative’s letters of 9

November 2010 and 10 March 2011, the Court considers that the applicant’s mother may be regarded as no longer wishing to pursue the present application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the application (cf.

Archaia v. Georgia

(dec.), no.

6643/10, 14

December 2010;

Murad Todua

v. Georgia

(dec.), no.

6024/10, 9

November 2010).

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Marialena Tsirli

Alvina Gyulumyan

Deputy Registrar

President