CtEDO 06.09.2011 Auto

WILKES v. THE UNITED KINGDOM

RESPONDENT
GBR
HOTĂRÂRE
06.09.2011
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
WILKES v. THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

Cea decizia nr. 56387/07 de către Paul David WILKES și Amanda Jane WILKES împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care a stat la 6 septembrie 2011 ca Cameră compusă din: Lech Garlicki, Președintele, Nicolas Bratza, Ljiljana Mijović, George Nicolaou, Zdravka Kalaydjieva, Nebojša Vučinić, Vincent A. de Gaetano, judecători, și Fatoș Aracı, adjunct Grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 20 noiembrie 2007, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluție prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Reclamanții, dl Paul David Wilkes și dna Amanda Jane Wilkes, sunt resortisanți britanici născuți în 1962 și, respectiv, 1965 și locuiesc în Blackpool. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl G. Stuart de Atkinson, Cave și Stuart, un avocat practicant în Blackpool. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dna A. Sornarajah, a Oficiului Externe & Commonwealth. Reclamanții au plâns că procedurile de posesie au încălcat drepturile în temeiul articolului 8 din Convenție și au plâns în continuare că nu au acces la un tribunal imparțial și independent, conform articolului 6 § 1 din Convenție. La 22 iunie 2011 și 28 iulie 2011, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice nouă plângere împotriva Regatului Unit în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei întreprinderi de guvernare de a le plăti în comun 2000 euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile și orice impozit care ar putea fi taxabil, care ar fi convertit în lira britanică la rata aplicabilă la data plății. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Fatoș Aracı Lech Garlicki Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă