Ezeh și Connors și alte 3 cauze împotriva Regatului Unit

Rezoluția CM/ResDH(2011)178 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Ezeh și Connors împotriva Regatului Unit; Whitfield și alții împotriva Regatului Unit; Negru împotriva Regatului Unit; și Young împotriva Regatului Unit (Ezeh și Connors, cererea nr. 39665/98+, hotărârea din 9 octombrie 2003 – Marea Camera; Whitfield și alții, cererea nr. 46387/99+, hotărârea din 12 aprilie 2005, finală la 12 iulie 2005; Negru, cererea nr. 56745/00, hotărârea din 16 ianuarie 2007, finală la 16 aprilie 2007; și Young, Hotărârea nr. 60682/00, hotărârea din 16 ianuarie 2007, finală la 16 aprilie 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit finale; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în aceste cazuri se referă la lipsa de independență și de imparțialitate în procedurile disciplinare din închisoare în cazurile Whitfield și alții, Black și Young, precum și la lipsa de reprezentare juridică în toate cazurile (violații articolului 6 alineatele (1) și 3c)) (a se vedea detaliile din apendice);

după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției atribuite în hotărâri, adoptarea de către Statul pârât, după caz, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a reactivării în integritate; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea Apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestor cazuri.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)178 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cazul Ezeh și Connors; Whitfield și alții; Negru și Young împotriva Regatului Unit Whitfield și alte cazuri, Black și Young se referă la lipsa independenței și a imparțialității obiective și, prin urmare, la nedreptatea procedurilor disciplinare inițiate împotriva reclamanților în timpul condamnării la închisoare, între 1997 și 2000, și la hotărârea guvernatorilor închisorii (violații articolului 6§1). Toți reclamanții au fost condamnați la închiderea zilelor suplimentare de la 3 la 35 de zile. Curtea Europeană a remarcat că „persoanele răspunzătoare Biroului Intern (în calitate de ofițer de închisoare, guvernator sau controlor în închisoarea reclamanților) au redactat și au depus acuzațiile împotriva reclamanților, au investigat și au urmărit aceste acuzații și au determinat vinovăția sau nevinovăția reclamanților împreună cu condamnările lor.

Prin urmare, nu se poate spune că a existat o independență structurală între cei cu rolurile de judecată și de judecată” (§45 din judecata Whitfield și alții; a se vedea, de asemenea, §20 din judecata neagră și §§43-44 din judecata Tinere). Toate cazurile se referă la faptul că organele de judecată din închisoare în cauză au refuzat reclamanților dreptul de a fi reprezentate legal în cadrul procedurilor disciplinare de închisoare (violație la art. 6§3c).

Plăți de just satisfaction și măsuri individuale Detalii cu privire la satisfacție echitabilă Denumire și numărul de cerere Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total Ezeh și Connors, cererea nr. 39665/98+ 000 EUR Menor 4 294,79 EUR Ajutor juridic 39 705.21 EUR Plătit la 23/04/2004 cu interes Whitfield și alții, cererea nr. 46387/99+ 000 EUR 000 EUR Plătit cu dobânzi Black, cererea nr. 56745/00 799 EUR Plătit la 10/05/2007 Tână, cerere nr. 60682/00 799 EUR 799 EUR Plătit în termenul limită b) Măsuri individuale În cazul Ezeh și Connors, precum și în cazul Negru și Tinere, Curtea Europeană a concluzionat că constatarea unei încălcări constituie în sine o satisfacție suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de solicitanți.

În cazul Tânăr, reclamantul a fost eliberat după ce a îndeplinit sentința. În cazul Whitfield și în altele, reclamanții (domnul Whitfield, dl Pewter, dl Gaskin și dl Clarke) au fost eliberați după îndeplinirea condamnărilor. Pedeapsa disciplinară a celui de-al patrulea reclamant (dl Clarke) a fost anulată de Secretarul de Stat. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale 1) Încălcarea articoluluiui 6§1 Noile norme din 2002, în vigoare începând cu 15 august 2002, prevăd că în cazurile disciplinare grave în care deținuții riscă o pedeapsă de deținure a zilelor suplimentare, cazul este îndreptat de guvernator la un arbitrar aprobat de Secretarul de Stat, care cercetă acuzația.

Prin urmare, este asigurată independența structurală între urmărirea penală și avizul în astfel de proceduri (a se vedea §88, hotărârea Marei Camere din Ezeh și Connors). 2) Încălcarea articoluluiui 6§3c În urma hotărârii Curții Europene din 15 iulie 2002 la Ezeh și Connors (confirmate de Marea Camera la 9 octombrie 2003), în 2002 au intrat în vigoare Regulamentul de la închisoare (Amendament) 2002, cu condiția ca în cazurile disciplinare grave în care deținuții riscă o penalitate de zile suplimentare de detenție, prizonierii să aibă posibilitatea de a fi reprezentați în mod legal (a se vedea §54, hotărârea Marei Camere în Ezeh și Connors). 3) Publicație Hotărârea Curții Europene în cazul Ezeh și Connors a fost publicată în rapoartele europene privind drepturile omului în (2004) 39 EHRR 1. Hotărârea Curții Europene în cazul Whitfield și alții a fost publicată în raporturile europene privind drepturile omului în (2005) 41 EHRR 44. III.

Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate împiedică încălcări similare și că Regatul Unit a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 14 septembrie 2011 la a 1120-a reuniune a Deputaților Miniștrilor

Resolution CM/ResDH(2011)178 [1] Execution of the judgments of the European Court of Human Rights Ezeh and Connors against the United Kingdom; Whitfield and others against the United Kingdom; Black against the United Kingdom; and Young against the United Kingdom (Ezeh and Connors, Application No. 39665/98+, judgment of 9 October 2003—Grand Chamber; Whitfield and Others, Application No. 46387/99+, judgment of 12 April 2005, final on 12 July 2005; Black, Application No. 56745/00, judgment of 16 January 2007, final on 16 April 2007; and Young, Application No. 60682/00, judgment of 16 January 2007, final on 16 April 2007) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgments transmitted by the Court to the Committee once they had become final; Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern the lack of independence and impartiality in prison disciplinary proceedings in the cases of Whitfield and Others, Black and Young, and the lack of legal representation in all cases (violations of article 6, paragraphs 1 and 3c)) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgments (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of - individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - general measures preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination of these cases.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)178 Information on the measures taken to comply with the judgments in the cases of Ezeh and Connors; Whitfield and Others; Black and Young against the United Kingdom Introductory case summary The Whitfield and others, Black, and Young cases concern the lack of independence and of objective impartiality, and consequently, the unfairness of disciplinary proceedings initiated against the applicants while serving prison sentences, between 1997 and 2000, and adjudicated by prison governors (violations of Article 6§1). All applicants were sentenced to additional days’ imprisonment ranging from 3 to 35 days. The European Court noted that “persons answerable to the Home Office (whether as prison officer, governor or controller in the applicants’ prisons) drafted and laid the charges against the applicants, investigated and prosecuted those charges and determined the applicants’ guilt or innocence together with their sentences.

It cannot therefore be said that there was any structural independence between those with the prosecuting and adjudicating roles” (§45 of the Whitfield and Others judgment; see also §20 of the Black judgment and §§43-44 of the Young judgment). All cases concern the fact that the prison adjudicating bodies concerned denied the applicants the right to be legally represented during prison disciplinary proceedings (violation of Article 6§3c).

I. Payments of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Name and application number Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total Ezeh and Connors, Application No. 39665/98+ -- -- 44 000 EUR Less 4 294.79 EUR legal aid 39 705.21 EUR Paid on 23/04/2004 with interest Whitfield and others, Application No. 46387/99+ -- 3 000 EUR 10 000 EUR 13 000 EUR Paid with interest Black, Application No. 56745/00 -- -- 1 799 EUR 1 799 EUR Paid on 10/05/2007 Young, Application No. 60682/00 -- -- 2 799 EUR 2 799 EUR Paid within the time-limit b) Individual measures In the Ezeh and Connors case, as well as in the Black and Young cases, the European Court concluded that the finding of a violation constituted in itself, sufficient just satisfaction for any non-pecuniary damage sustained by the applicants.

In the Young case, the applicant was released after serving her sentence. In the Whitfield and others case, the applicants (Mr Whitfield, Mr Pewter, Mr Gaskin and Mr Clarke) were released after serving their sentences. The disciplinary punishment of the fourth applicant (Mr Clarke) was quashed by the Secretary of State. Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers. II. General measures 1) Violation of Article 6§1 The new Prison (Amendment) Rules 2002, in force since 15 August 2002, provide that in serious prison disciplinary cases where prisoners risk a penalty of additional days’ detention, the case is referred by the prison governor to an adjudicator approved by the Secretary of State, who inquires into the charge.

Thus structural independence between prosecution and adjudication in such proceedings is assured (see §88, of the Grand Chamber judgment in Ezeh and Connors). 2) Violation of Article 6§3c Following the judgment of the European Court of 15 July 2002 in Ezeh and Connors (confirmed by the Grand Chamber on 9 October 2003), in 2002 the Prison (Amendment) Rules 2002 came into force providing that in serious prison disciplinary cases where prisoners risk a penalty of additional days’ detention, prisoners are given the opportunity to be legally represented (see §54, of the Grand Chamber judgment in Ezeh and Connors). 3) Publication The judgment of the European Court in the Ezeh and Connors case has been published in the European Human Rights Reports at (2004) 39 EHRR 1. The judgment of the European Court in the Whitfield and Others case has been published in the European Human Rights Reports at (2005) 41 EHRR 44. III.

Conclusions of the respondent state The government considers that the measures adopted prevent similar violations and that the United Kingdom has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 14 September 2011 at the 1120th Meeting of the Ministers’ Deputies