Secțiunea a cincea Cerere nr. 21010/10 prezentată de Francois-Xavier BRUNET împotriva Franței introdusă la 29 martie 2010 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Francois-Xavier Brunet, este un cetățean francez, născut în 1959 și rezident în Yerres. Circumstanțele speței Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 10 octombrie 2008, reclamantul și tovarășa sa au avut o altercație violentă la domiciliu, iar a doua zi, aceasta din urmă a depus o plângere la procurorul districtual din Republica Evry. Reclamantul a fost reținut și a depus o plângere pentru violență împotriva concubinei sale, iar reclamantul și partenera sa au fost convocați pentru mediere penală la 24 noiembrie 2008. Între timp, concubina și-a retras plângerea și cazul a fost închis fără urmă, iar plângerea reclamantului nu a dat în judecată. Ca urmare a contestației sale în acest caz, reclamantul a fost înscris în sistemul de tratare a infracțiunilor constatate (STIC). Acest fișier de poliție raportează informațiile obținute din rapoartele de anchetă efectuate după deschiderea unei proceduri penale. Printr-o scrisoare din 11 aprilie 2009, reclamantul a solicitat procurorului districtual al Republicii Tribunalului de Mare Instanță să șteargă dosarul, considerând că înregistrarea sa pe această bază de date era nefondată din cauza faptului că concubina sa și-a retras plângerea. Prin scrisoarea din 11 mai 2009, procurorul general al Republicii l-a informat pe reclamant cu privire la înregistrarea cererii sale. Printr-o decizie din 1 decembrie 2009, procurorul general al Republicii Adjuncte a respins cererea reclamantului de a pune la dispoziție dosarul pe motiv că aceasta a făcut obiectul unei decizii de clasificare fără răspuns, bazată pe o altă cauză decât: lipsa unei încălcări a dreptului comunitar sau a unei încălcări suficient de grave Reclamantul a fost informat că această decizie nu este susceptibilă de recurs. Dreptul intern relevant Sistemul de tratare a infracțiunilor constatate (denumit în continuare "Registrul STIC") a fost creat în mod oficial în anii 1990, prin Decretul 2001-583 din 5 iulie 2001 privind aplicarea dispozițiilor celui de-al treilea paragraf din art. 31 din Legea nr. 78-17 din 6 ianuarie 2001. 1978 privind prelucrarea datelor, fișierele și libertățile și crearea sistemului de tratare a infracțiunilor constatate. Unele modificări au fost aduse prin decretul nr. 2006-1258 din 14 octombrie 2006 Acest fișier de poliție enumeră informațiile obținute din rapoartele de investigații efectuate după inițierea unei proceduri penale. Acesta identifică persoanele acuzate, dar și victimele infracțiunilor în cauză, scopul său fiind facilitarea constatării infracțiunilor la legea penală, colectarea probelor acestor infracțiuni și căutarea autorilor acestora. Sunt înregistrate în STIC persoanele care se află în fața cărora sunt reunite, în etapa de anchetă, indicii sau elemente grave și concordante care atestă participarea lor la comiterea unei infracțiuni, a unei infracțiuni sau a șase categorii de amenzi de 5 clase definite în Decretul din 5 iulie 2001; dar și o victimă a unei astfel de infracțiuni. În fișier se menționează identitatea (numele, numele marital, numele oficial al persoanei, prenumele, sexul), porecla, alias, data și locul nașterii, situația familială, filiația, cetățenia, adresa(i), starea persoanei, semnalarea, fotografia pentru persoanele acuzate și victime, precum și locurile, datele de încuviințare și modul de operare, informațiile referitoare la obiecte, inclusiv cele care sunt în mod indirect nominative. Hotărârea Generală Poliție Națională este responsabilă pentru fișierul STIC, sub supravegherea procurorului districtual competent din punct de vedere teritorial. Informațiile sunt păstrate 20 de ani, în principiu, pentru cel mai mare pus în discuție. Prin derogare, ele pot fi păstrate cinci ani, zece ani sau patruzeci de ani, în funcție de gravitatea instrumentului și dacă autorul este minor în momentul faptelor. Informațiile referitoare la victime se păstrează cel mult 15 ani. Fișierul STIC este accesibil în principal consultării de către personal desemnat și autorizat special de către serviciile poliției naționale și ale poliției naționale, precum și de către agenții vamali autorizați să efectueze misiuni de poliție judiciară ; de asemenea, magistrații Parchetului și magistrații instructori pentru cercetarea privind infracțiunile de care sunt capturați. De la lege 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 privind securitatea cotidiană, STIC poate fi consultat, de asemenea, în cadrul anchetelor administrative care trebuie să precede deciziile de detenție ale persoanelor în ceea ce privește exercitarea misiunilor de securitate și de apărare, autorizațiile de acces la zonele protejate din cauza activității care se exercită și autorizațiile privind materialele sau produsele care prezintă un caracter periculos. În sfârșit, legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 privind securitatea internă a extins numărul de persoane care pot consulta STIC la prelucrarea cererilor de cetățenie franceză, emiterea și reînnoirea titlurilor de valoare referitoare la intrarea și șederea străinilor, numirea și promovarea în ordine națională, precum și la organismele de cooperare internațională în materie de poliție judiciară și serviciile de poliție străine. Corectarea informațiilor enumerate în fișierul STIC, precum și langustina pot fi obținute în următoarele condiții: victimele pot obiecta la păstrarea datelor lor în cazul în care persoana în cauză a fost condamnată definitiv; persoanele în cauză pot obține, de asemenea, informații cu privire la acestea în următoarele cazuri Faptele care au dus la înregistrarea persoanei în STIC au făcut obiectul unei recalificări judiciare, excluzându-le de acum înainte din cazurile menționate mai sus, Persoana vizată a fost achitată sau revocată, persoana vizată a beneficiat de o hotărâre de nejudiciare sau de o clasificare fără întârziere pentru insuficiența cheltuielilor. În cazul în care statul membru în cauză consideră că o astfel de decizie nu poate fi luată în conformitate cu legislația statului membru în cauză, statul membru în cauză poate solicita ca fișa cu privire la aceasta să fie completată cu o trimitere la decizia respectivă sau să fie ștearsă. Actualizarea fișei este de drept; în schimb, ștergerea acesteia intră în sfera de competență a procurorului Republicii care poate obiecta împotriva acesteia. Comisia Națională pentru Informații și Libertăți (CNIL) a publicat, pe site-ul său web, datele aferente STIC. Astfel, în decembrie 2008, STIC a identificat 37 911 000 de infracțiuni, 5 552 313 de persoane acuzate și 28 327 276 de victime. Violența care a condus la o incapacitate de muncă mai mică sau egală cu opt zile sau care a dus la o incapacitate de muncă este pedepsită cu trei ani de închisoare și cu 45 000 EUR de închisoare atunci când sunt comise (...) de soțul/concubinul victimei sau de partenerul legat de victimă printr-un pact civil de solidaritate; (...) GRIFS Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge că nu s-a dat nici un răspuns plângerii pe care a depus-o împotriva tovarășei sale. Invocând, în esență, art. 8 din convenție, reclamantul se plânge pe de o parte de consecințele viitoare ale înscrierii sale în fișierul STIC asupra vieții sale de familie și custodia copilului său care, în opinia sa, îi este greu să fie autorizat și, pe de altă parte, de caracterul scandalos și calomniator al înscrierii sale. Invocând art. 13, coroborat cu art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge că decizia Tribunalului de Mare Instanță din 1 decembrie 2009 de a nu șterge datele de contact ale acestuia din STIC nu este susceptibilă de recurs. Invocând art. 17 din Convenție, reclamantul se plânge de condițiile reținerii sale, în special de faptul că purtarea ochelarilor i-a fost refuzată pentru a semna declarația sa, de amenințările sale, de condițiile materiale în care au avut loc orele de detenție: Celulă nauseabunde, saltele murdare, cameră necurățată, pătură dezgustătoare, săpături, proiector în jurul celulei ? În cazul în care, în sensul art. 8 alin. (2) a fost necesară intervenția în exercitarea acestui drept În special, se poate considera că înscrierea reclamantului în registrul infracțiunilor constatate pentru o perioadă de 20 de ani și fără posibilitatea de a obține datele care îl privesc este proporțională cu scopul urmărit în raport cu faptele din speță, și anume că cauza privind reclamantul a fost clasată fără niciun răspuns Are reclamantul la dispoziția sa, conform art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin care ar fi putut solicita ștergerea anticipată a fișierului? În caz contrar, există, prin urmare, o încălcare a art. 8 și 13 combinate
Requête n
o
21010/10
présentée par Francois-Xavier BRUNET
contre la France
introduite le 29 mars 2010
Le requérant, M. Francois-Xavier Brunet, est un ressortissant français, né en 1959 et résidant à Yerres.
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Le 10 octobre 2008, le requérant et sa compagne eurent une altercation violente à leur domicile. Le lendemain, cette dernière déposa plainte auprès du procureur de la République d’Evry. Le requérant fut placé en garde à vue. Il porta lui aussi plainte pour violences contre sa concubine. Le requérant et sa compagne furent convoqués pour médiation pénale le 24
novembre 2008.
Entre-temps, la concubine retira sa plainte et l’affaire fut classée sans suite. Quant à la plainte du requérant, elle ne donna pas lieu à poursuites.
Du fait de sa mise en cause dans cette affaire, le requérant fut inscrit dans le système de traitement des infractions constatées (STIC). Ce fichier de police répertorie les informations provenant des comptes rendus d’enquêtes effectuées après l’ouverture d’une procédure pénale.
Par un courrier du 11 avril 2009, le requérant demanda au procureur de la République du tribunal de grande instance d’Evry son effacement du fichier, estimant que son enregistrement sur cette base de données était infondé du fait que sa concubine avait retiré sa plainte. Par un courrier du 11
mai
2009, le procureur de la République informa le requérant de l’enregistrement de sa demande.
Par une décision du 1
er
décembre 2009, le procureur de la République adjoint rejeta la demande du requérant visant à l’effacement du fichier au motif que «
ladite procédure a fait l’objet d’une décision de classement sans suite fondée sur une autre cause que
: absence d’infraction ou infraction insuffisamment caractérisée
». Le requérant fut informé que cette décision n’était pas susceptible de recours.
B.
Le droit interne pertinent
Le système de traitement des infractions constatées (ci-après «
fichier STIC
»), bien qu’utilisé dès les années 1990, fut officiellement créé par le décret
n
o
2001-583 du 5 juillet 2001 pris pour l’application des dispositions du troisième alinéa de l’article 31 de la loi n
o
78-17 du 6
janvier
1978 relative à l’informatique, aux fichiers et aux libertés et portant création du système de traitement des infractions constatées. Quelques modifications furent apportées par le décret n
o
2006-1258 du 14 octobre 2006
.
Ce fichier de police répertorie les informations provenant des comptes rendus d’enquêtes effectuées après l’ouverture d’une procédure pénale. Il recense les personnes mises en cause mais aussi les victimes des infractions concernées. Il a pour but de faciliter la constatation des infractions à la loi pénale, le rassemblement des preuves de ces infractions et la recherche de leurs auteurs. Sont inscrits au STIC les personnes à l’encontre desquelles sont réunis, pendant la phase d’enquête, des indices ou des éléments graves et concordants attestant leur participation à la commission d’un crime, d’un délit ou de six catégories de contraventions de 5
e
classe définies dans le décret du 5 juillet 2001
; mais aussi une victime de l’une de ces infractions. Le fichier mentionne l’identité (nom, nom marital, nom d’emprunt officiel, prénoms, sexe), surnom, alias, date et lieu de naissance, situation familiale, filiation, nationalité, adresse(s), profession(s), état de la personne, signalement, photographie pour les personnes mises en cause et les victimes, ainsi que les lieux, dates de l’infraction et modes opératoires, les informations relatives aux objets, y compris celles qui sont indirectement nominatives.
La direction générale de la police nationale est responsable du fichier STIC, sous le contrôle du procureur de la République territorialement compétent.
Les informations sont conservées vingt ans en principe pour le majeur mis en cause. Par dérogation, elles peuvent être conservées cinq ans, dix
ans ou quarante ans, selon la gravité de l’infraction et si l’auteur est mineur au moment des faits. Les informations concernant les victimes sont conservées quinze
ans au maximum.
Le fichier STIC est principalement accessible à la consultation par les personnels individuellement désignés et spécialement habilités des services de la police nationale et de la gendarmerie nationale ainsi que les agents des douanes habilités à effectuer des missions de police judiciaire
; de même, les magistrats du Parquet ainsi que les magistrats instructeurs pour les recherches relatives aux infractions dont ils sont saisis. Depuis la loi
n
o
2001-1062 du 15 novembre 2001 relative à la sécurité quotidienne, le STIC peut aussi être consulté dans le cadre des enquêtes administratives devant précéder les décisions d’habilitation des personnes en ce qui concerne l’exercice de missions de sécurité et de défense, les autorisations d’accès à des zones protégées en raison de l’activité qui s’y exerce et les autorisations concernant les matériels ou produits présentant un caractère dangereux. Enfin, la loi n
o
2003-239 du 18 mars 2003 pour la sécurité intérieure a étendu le nombre de personnes pouvant consulter le STIC à l’instruction des demandes de nationalité française, délivrance et renouvellement des titres relatifs à l’entrée et au séjour des étrangers, nomination et promotion dans les ordres nationaux ainsi qu’aux organismes de coopération internationale en matière de police judiciaire et les services de police étrangers.
La rectification des informations répertoriées dans le fichier STIC ainsi que l’effacement peuvent être obtenus dans les conditions suivantes
: les victimes peuvent s’opposer à la conservation de leurs données dès lors que la personne mise en cause a été condamnée définitivement
; les personnes mises en cause peuvent aussi obtenir l’effacement des informations les concernant dans les cas suivants
:
-
Les faits ayant donné lieu à l’enregistrement de la personne dans le STIC ont fait l’objet d’une requalification judiciaire, les excluant désormais des cas mentionnés ci-dessus,
-
La personne concernée a été acquittée ou relaxée,
-
La personne concernée a bénéficié d’une décision de non-lieu ou d’un classement sans suite pour insuffisance de charges.
L’intéressé peut demander que la fiche le concernant soit complétée par une référence à cette décision ou soit effacée. La mise à jour de la fiche est de droit
; en revanche, son effacement relève du pouvoir d’appréciation du procureur de la République qui peut s’y opposer.
La Commission nationale de l’informatique et des libertés (CNIL) a publié, sur son site internet, les données correspondant au STIC. Ainsi, en décembre 2008, le STIC recensait 37
911
000 infractions, 5
552
313
individus mis en cause et 28
329
276 victimes.
L’infraction reprochée au requérant en l’espèce est un délit prévu à l’article
222-13 alinéa 6
o
du code pénal
:
«
Les violences ayant entraîné une incapacité de travail inférieure ou égale à huit
jours ou n’ayant entraîné aucune incapacité de travail sont punies de trois
ans d’emprisonnement et de 45
000 euros d’amende lorsqu’elles sont commises
:
(...)
6
o
Par le conjoint ou le concubin de la victime ou le partenaire lié à la victime par un pacte civil de solidarité
; (...)
»
1.
Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaint de ce qu’aucune suite n’a été donnée à la plainte qu’il a déposée contre sa compagne.
2.
Invoquant en substance l’article 8 de la Convention, le requérant se plaint d’une part des conséquences futures de son inscription dans le fichier STIC sur sa vie familiale et la garde de son enfant qui, selon lui, pourra difficilement lui être autorisée et d’autre part du caractère outrageant et diffamatoire de ladite inscription.
3.
Invoquant l’article 13, combiné à l’article 8 de la Convention, le requérant se plaint du fait que la décision du tribunal de grande instance en date du 1
er
décembre 2009 de ne pas effacer ses coordonnées du STIC n’est pas susceptible de recours.
4.
Invoquant l’article 17 de la Convention, le requérant se plaint des conditions de sa garde à vue, notamment du fait que le port de ses lunettes lui a été refusé pour signer sa déposition, des «
menaces
», des conditions matérielles dans lesquelles se sont déroulées les heures de sa détention
: «
cellule nauséabonde, matelas crasseux, pièce malpropre, couverture répugnante, fouilles, projecteur braqué sur la cellule
». Il se plaint plus généralement du comportement «
arbitraire
» du brigadier en charge de son affaire au cours de la garde à vue.
1.
Y a-t-il eu atteinte au droit du requérant au respect de sa vie privée au sens de l’article 8 § 1 de la Convention
? Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle nécessaire dans une société démocratique, au sens de l’article 8 § 2
?
En particulier, peut-on considérer que l’inscription du requérant au fichier des infractions constatées pour une durée de vingt ans et sans possibilité d’obtenir l’effacement des données le concernant, est proportionnée au but poursuivi au regard des faits de l’espèce, à savoir, que l’affaire concernant le requérant a été classée sans suite
?
2.
Le requérant a-t-il à sa disposition, comme l’exige l’article 13 de la Convention, un recours interne effectif au travers duquel il aurait pu demander son effacement anticipé du fichier
? Dans la négative, y a-t-il, de ce fait, violation des articles 8 et 13 combinés
?