CtEDO 20.09.2011 Auto

AFFAIRE I.D. c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
20.09.2011
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Exception préliminaire jointe au fond et rejetée (non-épuisement des voies de recours internes);Violations de l'art. 6-1;Partiellement irrecevable;Dommage matériel et préjudice moral - réparation
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE I.D. c. ROUMANIE (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

ROMÂNIA (solicitarea nr. 3271/04) HOTĂRÂREA Revizuirii [1] STRASBURG 20 septembrie 2011 DEFINIF 20/12/2011 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din convenție. El poate suferi modificări de formă. În cauza I.D. c. România (cerere în rejudecare a hotărârii din 23 martie 2010), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura, Corneliu Biersan, Bošjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis López Guerra, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 30 august 2011, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 3271/04) îndreptată împotriva României și al cărei resortisant al acestui stat, dl I.D. ( Președintele camerei a primit cererea de nedivulgare a identității sale formulată de reclamant [art. 47 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Prin hotărârea din 23 martie 2010, Curtea a statuat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție din cauza neexecutării unei hotărâri definitive din 30 octombrie 2002 prin care s-a dispus societății M. să plătească reclamantului drepturi de autor pentru o invenție și durata excesivă a procedurii în cauză. Curtea a decis, de asemenea, să atribuie reclamantului 12 000 EUR (EUR) toate prejudiciile și 700 EUR pentru cheltuieli și a respins cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. La 27 august 2010, guvernul a informat Curtea că a aflat că reclamantul a decedat la 3 octombrie 2009. În consecință, a solicitat revizuirea hotărârii în sensul articolului 80 din Regulamentul de procedură. La 23 noiembrie 2010, Curtea a examinat cererea în curs de revizuire și a decis să acorde eventualilor moștenitori ai reclamantului un termen de trei săptămâni pentru a informa Curtea dacă doresc să continue procedura și să prezinte eventuale observații prin intermediul unor documente care să justifice calitatea lor de moștenitori. Prin scrisoarea din 27 mai 2011, guvernul și-a prezentat observațiile. Liviu Iulian Dobreanu și Dragoș Nicolae Dobreanu, cei doi fii ai lor, au prezentat două certificate de ereditate care atestă calitatea lor de moștenitori legali. Aceste certificate, eliberate la 12 octombrie 2009 și 30 iunie 2010, poartă bani disponibili în contul bancar de foc al reclamantului și pe două clădiri care i-au aparținut. Un alt certificat emis de administratorul registrelor naționale care centralizează toate datele referitoare la testamentele autentice și la opțiunile succesoare (acceptare sau renunțare) indică faptul că, în numele de foc reclamantul nu a fost înregistrat niciun act privind un testament autentic sau nicio declarație privind opțiunile succesoare. La data decesului parintilor lor, cei doi fii nu locuiau in România, in conformitate cu documentele justificative prezentate Curtii, in special certificate ale angajatorilor lor care declarau ca lucrau in Grecia si Irlanda. La 27 august 2010, M. Liviu Iulian Dobreanu a obținut un permis de reședință la adresa părinților săi și, de la acea dată, a putut primi corespondența trimisă la această adresă. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNELE PERTINENTE art. 669 din Codul civil românesc, aflat în vigoare la data faptelor, prevede că: în lipsa unui soț care ar putea moșteni, copiii sunt chemați să succesoreze, cu excepția oricărei alte categorii de moștenitori legali. În conformitate cu art. 88 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarilor (inclusiv Legea nr. 36/1995) Un certificat de ereditate demonstrează calitatea de moștenitor, de parte și de bunuri care revin fiecărui moștenitor până la anularea sa ca urmare a unei decizii definitive. 10. La art. 56 din Regulamentul privind punerea în aplicare a legii nr. 36/1995, în vigoare la data faptelor, prevede stabilirea la nivel național a diferitelor registre care centralizează date privind testamentele autentice și opțiunile de succesiune (acceptarea și renunțarea). În cazul unei descoperiri a unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influență decisivă asupra unei cauze deja soluționate și care, la momentul hotărârii, era necunoscut Curții și nu putea fi cunoscut în mod rezonabil de o parte, aceasta din urmă poate (...) să sesizeze Curtea cu o cerere în rejudecare a hotărârii pe care o soluționează. (...) În cererea sa din 27 august 2010, guvernul a solicitat revizuirea hotărârii din 23 martie 2010, pe care nu a putut să o execute din cauza decesului reclamantului înainte de adoptarea hotărârii menționate. Guvernul constată că, potrivit certificatului de ereditate furnizat de fiii reclamantului, domnii Liviu Iulian Dobreanu și Dragoș Nicolae Dobreanu au calitatea de moștenitori legali. De asemenea, el ia notă de declarația mostenitorilor cu privire la faptul că a informat Curtea cu privire la decesul tatălui lor înainte de pronunțarea hotărârii. Cu toate acestea, în funcție de guvern, moștenitorii nu au demonstrat Curții calitatea lor de moștenitori în ceea ce privește sumele acordate reclamantului prin hotărârea definitivă din 30 octombrie 2002. În această privință, Tribunalul invocă hotărârea Curții în cauza Gavrileeanu c. România ((radiation), n 18037/02, 5 mai 2009) și decizia Curții în cauza Moisa c. România ((dec.), n 3008/02, 16 noiembrie 2010). El consideră cu atât mai mult că moștenitorii nu justifică un interes moral legitim În plus, guvernul observă că moștenitorii reclamantului nu au dovedit că ar fi continuat procedura de executare forțată a hotărârii definitive în cauză, după moartea tatălui lor. Prin urmare, guvernul invită Curtea să șteargă cererea de a juca un rol. 13. ÎN lan de la Guvern, Curtea ia notă de explicațiile moștenitorilor reclamantului cu privire la motivele pentru care nu au informat Curtea cu privire la decesul său înainte de pronunțarea hotărârii din 23 martie 2010, precum și cu privire la documentele justificative prezentate în această privință. 14. În plus, Curtea constată că nu reiese din dosar că moștenitorii defunctului reclamant erau informați, înainte de pronunțarea hotărârii, cu privire la faptul că prezenta cerere fusese introdusă în fața Curții ( mutatis mutandis Erdo Curtea ia notă, de asemenea, de certificatele de ereditate prezentate de fiii recurentului care atestă calitatea lor de moștenitori legali. 16. Curtea amintește în această privință că, în mai multe cauze în care un reclamant a decedat în timpul procedurii, aceasta a luat în considerare dorința de a o urmări pe aceasta exprimată de moștenitori sau rude apropiate (a se vedea, de exemplu, hotărârile Deweer c. Belgquem, 27 februarie 1980, §§ 37-38, Series A no. 35 Raimondo c. Italia , 22 februarie 1994, § 2, seria A n 281 Giuseppe Tripodi c. Italia (satisfacție echitabilă), n 40946/98, § 7, 23 octombrie 2001 Armando Grasso c. Italia (revizuire), 48411/99, §§ În plus, Curtea a recunoscut că, declarând că dorește să mențină o cerere în numele unui reclamant decedat, moștenitorii pot urmări fie un interes moral legitim, fie un interes material cert (Ahmet Sadik c. Grecia, 15 noiembrie 1996, §§ 24-26, Rec., 1996,-V Malhous c. Republica Cehă, (dec.), n 33071/96, CEDH 2000 XII 17. În speță, este necesar să se stabilească dacă fiii reclamantului sunt moștenitori sau apropiați de reclamant în sensul jurisprudenței Curții și, în la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În ceea ce privește calitatea lor de moștenitori, Curtea ia notă de faptul că, în dreptul României, în lipsa unui soț care ar putea moșteni, moștenitorii legali sunt descendenții. Cei doi fii ai reclamantului au prezentat certificate de ereditate care atestă calitatea lor de moștenitori legali. Chiar dacă aceste certificate nu fac nicio mențiune cu privire la sumele alocate reclamantului prin hotărârea neexecutată din 30 octombrie 2002, Curtea ia notă de faptul că, în dreptul românesc, în cazul în care nu există un soț supraviețuitor și în lipsa unei dispoziții testamentare, toată succesiunea unui defunct este atribuită descendenților în mod egal. Prin urmare, Curtea este satisfăcută, pe baza documentelor prezentate acesteia, că fiii reclamantului sunt moștenitori sau apropiați în sensul jurisprudenței sale. 19. În ceea ce privește jurisprudența invocată de guvern, Curtea constată că, în cauza Gavrieeanu, citată anterior, persoana care își manifestă interesul de a continua procedura în fața Curții era o moștenitorul testamentar căruia reclamantul i-a lăsat în mod special un în aceeași cauză, moștenitorii legali nu și-au manifestat interesul de a continua procedura în fața Curții. Or, spre deosebire de această cauză, în cazul de față, numai doi moștenitori legali ai reclamantului și-au manifestat interesul de a continua procedura în numele său. 20. De asemenea, Curtea constată că situația de fapt în cazul de față este diferită de cea din cauza Moisa , citată anterior, în care drepturile invocate de reclamant (indemnizație specială de pensionare) erau drepturi eminamente personale și netransferabile. Or, în cazul de față, litigiul la care se referă procedura în fața Curții se referea la drepturi de autor asupra unei invenții, drepturi patrimoniale care prin natura lor sunt transferabile moștenitorilor. 21. În ceea ce privește existența unui interes material cert sau a unui interes moral legitim de a urmări cererea, Curtea amintește că, în cauze privind obiecțiunile întemeiate pe durata procedurilor, Curtea a recunoscut în mod sistematic dreptul moștenitorilor de a continua procedura în numele reclamanților decedați înainte de pronunțarea hotărârii Curții (a se vedea, printre altele, hotărârile Frattini și altele, precum și Italia (revizuire), nr. 52924/99, 26 noiembrie 2002 Ragas c. Italia (revizuire), nr. 44524/98, 17 decembrie 2002 Armando Grasso c. Italia (revizuire), 48411/99, 29 aprilie 2003 Trojańczyk v. Poland (revizuire), nr. 11219/02, 28 aprilie 2009 și Veli Yalçćn c. Turcia (revizuire), 29459/05, 19 aprilie 2011. În cazul de față, Curtea nu vede niciun motiv pentru a se asigura că în afara acestei jurisprudențe bine stabilite. 22. În ceea ce privește argumentul guvernului potrivit căruia moștenitorii nu au demonstrat că au continuat procedura de executare forțată a hotărârii definitive în cauză după decesul tatălui lor, Curtea constată că în hotărârea sa din 23 aprilie 2011 martie 2010 a ajuns la concluzia că instanțele interne nu au luat măsuri adecvate și suficiente pentru a-l asista pe reclamant în cadrul procedurilor sale de executare forțată, referindu-se la fapte cu mult înainte de data decesului reclamantului (a se vedea punctele 31-37 din hotărârea pronunțată). Cu toate acestea, situația de fapt pe care Curtea a dorit să o sancționeze în hotărârea sa din 23 martie 2010 rămâne neschimbată, indiferent de evoluțiile ulterioare. În plus, Curtea consideră că moștenitorii au un interes moral legitim de a face să se constate eșecurile procedurii de executare forțată care au permis societății debitoare să își închidă conturile bancare cu o pierdere reală de șanse pentru tatăl lor de a-și recupera creanța (a se vedea punctul 35 din hotărârea . 23.). Prin urmare, Curtea respinge cererea guvernului de a anula cererea de rol. Cu toate acestea, consideră că este necesar să se revizuiască hotărârea din 23 martie 2010 prin aplicarea articolului 80 din Regulamentul său de procedură. 24. 000 EUR, toate prejudiciile, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, și 700 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către moștenitori. 25. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii aferente facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. Prin aceste motive, Curtea, la L.A., hotărăște să accepte cererea în rejudecare din 23 martie 2010 privind aplicarea articolului 41 din Convenție în consecință pe care statul pârât trebuie să le plătească în comun moștenitorilor defunctului reclamant I.D., (MM. Liviu Iulian Dobreanu și Dragoș Nicolae Dobreanu) în termen de trei luni de la data la care hotărârea revizuită va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, 12 000 EUR (doisprezece mii EUR), toate prejudiciile, plus orice sume care pot fi datorate cu titlu de impozit, și 700 EUR (șapte sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către moștenitori, pentru a fi convertită în moneda națională a statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Santiago Quesada Josep Casadevall modulier Președinte [1] Revizuirea hotărârii din 23 martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2011-07-19
0,97
AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE
ANCIENNE TROISIÈME SECTION AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE (Requête n o 21207/03) ARRÊT ( révision [1] ) STRASBOURG 19 juillet 2011 DÉFINITIF 19/10/2011 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir de
CtEDO 2012-05-10
0,95
AFFAIRE R.I.P. ET D.L.P. c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE R.I.P. ET D.L.P. c. ROUMANIE (Requête n o 27782/10) ARRÊT STRASBOURG 10 mai 2012 DÉFINITIF 10/08/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de for
CtEDO 2010-03-02
0,95
AFFAIRE ANTICĂ ET SOCIÉTÉ « R » c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ANTICĂ ET LA SOCIÉTÉ « R » c. ROUMANIE (Requête n o 26732/03) ARRÊT STRASBOURG 2 mars 2010 DÉFINITIF 02/06/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2011-12-20
0,95
AFFAIRE S.C. CONCORDIA INTERNATIONAL S.R.L. CONSTANTA c. ROUMANIE
ANCIENNE TROISIÈME SECTION AFFAIRE S.C. CONCORDIA INTERNAŢIONAL S.R.L. CONSTANŢA c. ROUMANIE (Requête n o 38969/02) ARRÊT ( révision [1] ) STRASBOURG 20 décembre 2011 DÉFINITIF 20/03/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article
CtEDO 2009-02-03
0,95
AFFAIRE ILUTIU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ILUTIU c. ROUMANIE (Requête n o 18898/02) ARRÊT ( Satisfaction équitable ) STRASBOURG 3 février 2009 DÉFINITIF 03/05/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Ilutiu c. Roumanie, La Cour europé
Sursă