PLOPEANU AND IONESCU LAW FIRM v. ROMANIA

Publicat la 6 mai 2024 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 39517/20 PLOPEANU ȘI IONESCU HOTĂRÂREA FIRM SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE AVOCAȚI PLOPEANU ȘI IONESCU depusă la 13 august 2020 a comunicat la 16 aprilie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la anularea unei hotărâri finale (interlocutive) privind gradul de procedură al societății reclamante pentru anularea unei proceduri de anulare a unui permis de construcție pentru un site de deșeuri. Societatea reclamantă, o asociere profesională de avocați practicanți din Cluj, a solicitat anularea unui permis de construcție emis pentru un site de deșeuri în Pojorîta, județul Suceava ( depozitit ecologic Pojorîta ) din cauza anumitor încălcări a cerințelor juridice care vizează protejarea mediului și a sănătății publice, cum ar fi stabilirea distanței minime între site-ul de depozitare și zona locuită, și anume 1000 m. La 7 februarie 2019, Curtea județului Cluj a respins cererea de anulare, având în vedere faptul că firma reclamantă nu are statutul și interesul procedural. Avocatul societății reclamante a fost autorizat printr-o hotărâre finală din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Cluj. Hotărârea din 7 Februarie 2019 a fost anulată și cazul a fost trimis înapoi la Curtea de judecată a Cluj pentru reexaminare. Curtea de apel a declarat că reclamantul are statutul de procedură și interesul de a contesta legalitatea actelor administrative în domeniul protecției mediului. Între timp, în timp ce procedurile în fața Curții de Apel Cluj au fost în așteptare, la 20 În septembrie 2019, părțile de apărare, și anume Consiliul județului Suceava și președintele său, au prezentat Curtea Înaltă de Casare și Justiție („HCCJ”) o cerere de a transfera cazul către o instanță de recurs diferită (stramutare ), susținând că au avut îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj, deoarece au dat deja o hotărâre într-un caz similar și deoarece unul dintre judecători a participat la același eveniment științific (seminar juridic) cu un avocat al firmei reclamante. Această cerere nu a condus la suspendarea procedurii judiciare principale. Prin o hotărâre interlocutivă finală din 14 noiembrie 2019, HCCJ a aderat la cererea părții opozitoare și a hotărât să transfere cazul la Curtea de Apel Târgu Mureș. Hotărârea interlocutivă nu include motive. În hotărârea sa, pe baza articolului 145 alineatul (2) din Codul de Procedură Civilă, HCCJ a emis ordinul de a „precisa inversarea hotărârii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Cluj ( constată desființată de drept decizia )”. Societatea reclamantă se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că anularea hotărârii finale din 26 septembrie 2019, pronunțată în favoarea sa, a încălcat principiul res judicata și că HCCJ, care a acceptat cererea de transfer, nu a furnizat motive adecvate pentru decizia sa. Societatea reclamantă susține că cererea de a transfera cazul către o altă instanță de recurs a constituit, de fapt, un recurs deghizat și că HCCJ nu a avut un echilibru echitabil între interesul general al certitudinii juridice și interesele părții opozitoare în cadrul procedurii, și anume Consiliul județului Suceava. 1 din Convenția în temeiul șefului său civil aplicabil procedurii în acest caz (a se vedea, de exemplu, Ivan Atanasov v. Bulgaria , nr. 12853/03, §§ 89-96, 2 decembrie 2010, Bursa Barosu Bașkanlığı și alții v. Turcia , nr. 25680/05, §§ 106-129, 19 iunie 2018, și Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții v. Elveția [GC], nr. 53600/20, § 590-625, 9 aprilie 2024)? În caz afirmativ, firma de avocatură solicitantă a avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, în măsura în care o hotărâre finală pronunțată în favoarea sa la 26 În septembrie 2019 de către Curtea de Apel Cluj a fost anulată atunci când Curtea Înaltă de Casare și Justiție a acceptat, la 14 noiembrie 2019, cererea de transfer al litigiului către o altă instanță de recurs, fără a furniza motive pentru decizia de transfer?

Published on 6 May 2024

FOURTH SECTION

Application no. 39517/20

PLOPEANU AND IONESCU LAW FIRM

(

SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE AVOCAȚI

PLOPEANU ȘI IONESCU

)

against Romania

lodged on 13 August 2020

communicated on 16 April 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the annulment of a final (interlocutory) decision ruling on the applicant firm’s procedural standing to bring proceedings to annul a construction permit for a landfill site.

The applicant firm, a professional association of practicing lawyers from Cluj, requested the annulment of a construction permit issued for a landfill site in

Pojorîta, Suceava county (

depozit ecologic Pojorîta

) because of several alleged breaches of the legal requirements aiming to protect the environment and public health, such as that establishing the minimum distance between the landfill site and the inhabited area, namely 1,000 m.

On 7 February 2019 the Cluj County Court rejected the application for annulment, considering that the applicant firm lacked procedural standing and interest. The applicant firm’s appeal on points of law was allowed by a final judgment of 26 September 2019 of the Cluj Court of Appeal. The decision of 7

February 2019 was quashed, and the case was sent back to the Cluj County Court for retrial. The Court of Appeal stated that the applicant did have procedural standing and interest to contest the legality of administrative acts in the field of protection of the environment.

In the meantime, while the proceedings before the Cluj Court of Appeal were pending, on 20

September 2019 the defending parties, namely the Suceava County Council and its President,

submitted to the High Court of Cassation and Justice (the “HCCJ”) a request to have the case transferred to a different court of appeal (

strămutare

), submitting that they had doubts about the impartiality of the judges of the Cluj Court of Appeal, as they had already given a ruling in a similar case and since one of the judges had participated to the same scientific event (legal seminar) with one lawyer of the applicant firm. This request had not led to the suspension of the main judicial proceedings.

By a final interlocutory judgment of 14 November 2019, the HCCJ acceded to the request of the opposing party and decided to transfer the case to the Târgu Mureș Court of Appeal. The interlocutory judgment did not include reasons. In its judgment, based on Article 145 paragraph 2 of the Code of Civil Procedure, the HCCJ issued the order to “take note of the reversal of the judgment of 26 September 2019 of the Cluj Court of Appeal (

constată desființată de drept decizia

)”.

The applicant firm complains under Article 6 § 1 of the Convention that the annulment of the final judgment of 26 September 2019, pronounced in its favour, breached the

res judicata

principle and that the HCCJ, which accepted the transfer request, did not provide adequate reasoning for its decision. The applicant firm maintains that the request to transfer the case to another court of appeal amounted, in fact, to an appeal in disguise and that the HCCJ did not strike a fair balance between the general interest of legal certainty and the interests of the opposing party in the proceedings, namely the Suceava County Council.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Was Article

6 §

1 of the Convention under its civil head applicable to the proceedings in the present case (see, for example,

Ivan Atanasov v.

Bulgaria

, no. 12853/03, §§ 89-96, 2 December 2010,

Bursa Barosu Bașkanlığı and Others v. Turkey

, no. 25680/05, §§ 106-129, 19 June 2018, and

Verein KlimaSeniorinnen Schweiz and Others v. Switzerland

[GC], no.

53600/20, §§ 590-625, 9 April 2024)?

2.

If so, did the applicant law firm have a fair hearing in the determination of its civil rights and obligations, in accordance with Article

6 §

1 of the Convention, in so far as a final judgment pronounced in its favour on 26

September 2019 by the Cluj Court of Appeal was reversed when the High Court of Cassation and Justice accepted, on 14 November 2019, the request for transfer of the litigation to another court of appeal, without providing reasons for the transfer decision?