RINELLI c. ITALIE

Publicat pe 6 mai 2024 Prima secțiune Cerere nr. 4772/21 Alessandro RINELLI împotriva Italiei, introdusă la 4 august 2021, comunicată la 16 aprilie 2024 CERINȚA se referă la o lipsă de motivare a unei decizii interne. Soție. În primă instanță, Tribunalul din Salerno stabilise, printre altele, veniturile reclamantului, pe care era obligat să le plătească fostului său iubit se căsătorește cu o pensie de 200 de euro pe lună. Reclamantul a făcut apel, subliniind că instanța a comis o eroare materială în determinarea veniturilor sale, care erau de fapt mult mai mici. Reclamantul a invocat lipsa de motivare în fața Curții de Casație care, printr-o decizie depusă la grefă la 19 februarie 2021, a considerat că Tribunalul de apel a respins în mod implicit cauza.

Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge de absența oricărui răspuns la interdicție privind stabilirea venitului său, pe care îl consideră decisiv pentru încheierea procedurii. ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Reclamantul a avut un proces echitabil în conformitate cu art. 6 alin. 1 din Convenție? În special, având în vedere afirmațiile reclamantului cu privire la stabilirea veniturilor sale, Curtea de apel din Salerne și-a motivat în mod corespunzător decizia (a se vedea, printre altele, Ruiz Torija c. Spania, 9 decembrie 1994, §§ 29-30, seria A n 303-A și Ramos Nunes de Carvalho e Sác. Portugal [GC], n 55391/13 și 2 alții, § 185, 6 noiembrie 2018)?

Publié le 6 mai 2024

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 41772/21 Alessandro RINELLI contre l’Italie introduite le 4 août 2021 communiquée le 16 avril 2024

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne un défaut allégué de motivation d’une décision interne. Le litige portait sur les conditions de divorce entre le requérant et son ex ‑ épouse. En première instance, le tribunal de Salerne avait établi, sur la base entre autres des revenus du requérant, qu’il était obligé à payer à son ex ‑ épouse une pension de 200 euros par mois. Le requérant fit appel, soulignant que le tribunal avait commis une erreur matérielle dans la détermination de ses revenus, qui étaient en réalité sensiblement inférieurs. La cour d’appel de Salerne, sans se pencher sur cet argument, confirma le montant de la pension. Le requérant fit valoir le manque de motivation devant la Cour de cassation qui, par une décision déposée au greffe le 19 février 2021, considéra que la cour d’appel avait implicitement rejeté le grief.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de l’absence de toute réponse au grief concernant la détermination de ses revenus, qu’il estime décisif pour l’issue de la procédure.

QUESTION AUX PARTIES

Le requérant a-t-il eu un procès équitable conformément à l’article o 6 § o 1 de la Convention ? En particulier, compte tenu des allégations du requérant concernant la détermination de ses revenus, la cour d’appel de Salerne a-t ‑ elle dûment motivé sa décision (voir, parmi autres, Ruiz Torija c. Espagne , 9 décembre 1994, §§ 29‑30, série A n o 303‑A et Ramos Nunes de Carvalho e Sá c. Portugal [GC], n os 55391/13 et 2 autres, § 185, 6 novembre 2018) ?