Postat pe 6 mai 2024 SECȚIUNEA CINCI: Cererea nr. 11231/23 Draguicha RAKIC împotriva Franței, introdusă la 7 martie 2023, comunicată la 16 aprilie 2024 ÎNTÂLNIT CU LIMITARE Cererea se referă la o procedură disciplinară desfășurată împotriva unui magistrat al ordinii judiciare. La 19 noiembrie 2020, în timp ce reclamantul, magistratul, era în funcție la Tribunalul Judiciar din Lyon, în calitate de vicepreședinte însărcinat cu soluționarea litigiilor, directorul de cabinet al Ministrului Justiției este responsabil de inspecția generală a justiției (IGJ) pentru desfășurarea unei anchete administrative privind comportamentul reclamantului, implicat în mai multe incidente. Raportul IGIJ, depus la 29 iunie 2021, concluzionează că există mai multe încălcări ale obligațiilor de integritate, delicatețe și probitate. La 30 iulie 2021, ministrul justiției sesizează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), reproșându-i mai multe fapte reclamantului, în special în ceea ce privește un abuz de funcție, precum și o încălcare a creditului și a imaginii instituției judiciare. Forumul care acționează ca consiliu de disciplină, compus din 10 membri (4 judecători ai ordinii judiciare, inclusiv președintele formării, un consilier de stat onorific, un avocat, trei profesori de drept, precum și un fost director al Serviciului pentru afaceri juridice al Adunării Naționale), se reunește în ședință publică la 15 iunie 2022. Reclamantul, asistat de doi avocați, a putut formula concluzii. În avizul său din 7 iulie 2022, notificat reclamantului la 12 iulie 2022, MSC a reținat două dintre obiecțiunile reproșate reclamantului cu privire la : pe de o parte, în cadrul unui litigiu privat, faptul că a încercat să obțină restituirea vehiculului său personal, care se afla la sechestru, fără a fi nevoit să plătească cheltuielile datorate, pretinzându-se de calitatea sa de magistrat și extirpând cardul său profesional, folosind în același timp un ton disprețuitor și formulând amenințări cu sancțiunile atât la adresa poliției municipale și naționale, cât și a unui comisar al poliției naționale chemat la fața locului ; pe de altă parte, de a fi trimis apoi o scrisoare de recriminare la antetul instanței sale directorului departamental de securitate publică, fără a informa șeful său de instanță. Aceste fapte constituiau încălcări ale obligațiilor de integritate, de probitate, de delicatețe și de confidențialitate față de credit și față de imaginea instituției judiciare, precum și față de obligația de loialitate. Prin decizia din 15 noiembrie 2022, Consiliul de Stat a declarat recursul neacceptat. În cadrul unui schimb de e-mailuri cu serviciile Ministerului Justiției, reclamantul a fost informat că, în urma deciziei de deplasare din oficiu pronunțate împotriva sa prin intermediul Forumului, urma să fie propusă o numire la Tribunalul Judiciar din Pontoise și că ar putea transmite observațiile sale Forumului în cadrul examinării acestei mișcări. Într-un document din data de 4 octombrie 2022, reclamantul și-a prezentat observațiile către MSC, pentru a contesta această propunere. MSC a emis un aviz conform cu privire la această numire la 12 octombrie 2022. Printr-un decret din 24 octombrie 2022, președintele Republicii l-a numit pe reclamantul vicepreședinte însărcinat cu soluționarea litigiilor în cadrul Tribunalului Judiciar din Pontoise și a fost stabilit în funcție la 10 noiembrie 2022. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge, pe de o parte, de o lipsă de imparțialitate și de independență a Forumului din cauza componenței sale, judecătorii sediului care nu au fost majoritari în formarea disciplinară care s-a pronunțat asupra cazului său la 7 iulie 2022 și, pe de altă parte, de lipsa motivării deciziei Consiliului de Stat din data de 15 iulie noiembrie 2022, din care se deduce o lipsă de control suficientă a avizului emis de Forum. pe marginea unghiului articolului 8 din convenție, reclamantul susține că decizia de sancționare a MSC și executarea acesteia au avut consecințe grave asupra vieții sale private și de familie, cu repercusiuni disproporționate asupra relațiilor sale, a reputației profesionale și a situației sale financiare. În cele din urmă, reclamantul invocă încălcarea articolului 13 din Convenție privind procesul de numire a sa la Tribunalul Judiciar din Pontoise, în care se precizează că nu are la dispoziție nicio cale de atac pentru a contesta propunerea Ministerului Justiției, avizul conform al Forumului și decretul din 24 octombrie 2022. Cauza reclamantului a fost ascultată în mod echitabil de către o instanță independentă și imparțială, în conformitate cu cerințele articolului Õ 1 din convenție, având în vedere componența sa, în special numărul de magistrați judiciari care au fost incluși în formarea disciplinară a Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) care au emis avizul din 7 iulie 2022 Sancțiunea disciplinară impusă reclamantului de către Consiliul Superior al Magistraturii a făcut obiectul unui control jurisdicțional asupra unei întinderi suficiente, în sensul art. 6 alin. (1), de către Consiliul de Stat (a se vedea mutatis mutandis Ramos Nunes de Carvalho e Sác. Portugalia [GC], n 55391/13 și 2 altele, § 195 și 199-214, 6 noiembrie 2018 și Cotora c. România, 30745/18, §§ 45-46 și 55, 17 ianuarie 2023) Reclamantul a epuizat căile de atac interne, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din Convenție și, în lai, a încălcat dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și de familie, în sensul articolului 8 din Convenție, din cauza sancțiunii disciplinare care i-a fost impusă În conformitate cu art. 13 din convenție, reclamantul avea la dispoziție o cale de atac internă efectivă prin care ar fi putut formula obiecțiuni de necunoaștere a articolului 8 din convenție cu privire la procesul de numire a acestuia la Tribunalul Judiciar din Pontoise?
Publié le 6 mai 2024
Requête n
o
11231/23
Draguicha RAKIC
contre la France
introduite le 7 mars 2023
communiquée le 16 avril 2024
La requête concerne
une procédure disciplinaire diligentée à l’encontre d’un magistrat de l’ordre judiciaire.
Le 19 novembre 2020, alors que le requérant, magistrat, était en poste au tribunal judiciaire de Lyon en qualité de vice-président chargé de l’instruction, la directrice de cabinet du ministre de la Justice saisit l’inspection générale de la justice (IGJ) pour conduire une enquête administrative concernant le comportement du requérant, impliqué dans plusieurs incidents.
Le rapport de l’IGJ, déposé le 29 juin 2021, conclut à l’existence de plusieurs manquements aux devoirs d’intégrité, de délicatesse et de probité. Le 30 juillet 2021, le ministre de la Justice saisit le Conseil supérieur de la magistrature (CSM) en reprochant plusieurs faits au requérant, relevant notamment un abus de fonction, ainsi qu’une atteinte au crédit et à l’image de l’institution judiciaire.
Le CSM statuant comme conseil de discipline, composé de 10 membres (4 magistrats de l’ordre judiciaire, dont le président de la formation, un conseiller d’État honoraire, un avocat, trois professeurs de droit, ainsi qu’un ancien directeur du service des affaires juridiques de l’Assemblée nationale), se réunit en audience publique le 15 juin 2022. Le requérant, assisté par deux avocats, put développer des conclusions.
Dans son avis du 7 juillet 2022, notifié au requérant le 12 juillet 2022, le CSM retint deux des griefs reprochés au requérant concernant
: d’une part, dans le cadre d’un litige privé, le fait d’avoir essayé d’obtenir la restitution de son véhicule personnel, qui se trouvait à la fourrière, sans avoir à payer les frais dus, en se prévalant de sa qualité de magistrat et en exhibant sa carte professionnelle, tout en utilisant un ton méprisant et en formulant des menaces de sanctions à l’égard tant d’agents de la police municipale et nationale que d’un commissaire de la police nationale appelé sur les lieux
; d’autre part, d’avoir ensuite adressé un courrier de récrimination à l’en-tête de sa juridiction au directeur départemental de la sécurité publique, sans en informer son chef de juridiction. Il estima ces faits constitutifs de manquements aux devoirs d’intégrité, de probité, de délicatesse et d’atteinte au crédit et à l’image de l’institution judiciaire, ainsi que d’un manquement au devoir de loyauté.
Le CSM prononça la sanction disciplinaire d’abaissement d’échelon assortie d’un déplacement d’office. Le requérant forma un pourvoi en cassation le 11 août 2022, tout en présentant une demande de sursis à statuer.
Par une décision du 15 novembre 2022, le Conseil d’État déclara le pourvoi non admis.
Dans le cadre d’un échange de courriels avec les services du ministère de la Justice, le requérant fut informé qu’à la suite de la décision de déplacement d’office prononcée à son encontre par le CSM, une nomination au tribunal judiciaire de Pontoise allait être proposée et qu’il pourrait faire parvenir ses observations au CSM dans le cadre de l’examen de ce mouvement. Dans un document daté du 4 octobre 2022, le requérant adressa ses observations au CSM, pour contester cette proposition. Le CSM rendit un avis conforme sur cette nomination le 12 octobre 2022.
Par un décret du 24 octobre 2022, le Président de la République nomma le requérant vice-président chargé de l’instruction au tribunal judiciaire de Pontoise. Il fut installé dans ses fonctions le 10 novembre 2022.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint, d’une part, d’un manque d’impartialité et d’indépendance du CSM en raison de sa composition, les juges du siège n’ayant pas été majoritaires dans la formation disciplinaire qui a statué sur son affaire le 7 juillet 2022 et, d’autre part, de l’absence de motivation de la décision du Conseil d’État en date du 15
novembre 2022, dont il déduit un défaut de contrôle suffisant de l’avis rendu par le CSM. Sous l’angle de l’article 8 de la Convention, le requérant soutient que la décision de sanction du CSM et son exécution ont entraîné des conséquences graves sur sa vie privée et familiale, avec des répercussions disproportionnées sur ses relations, son honorabilité professionnelle et sa situation financière. Enfin, le requérant invoque la violation de l’article 13 de la Convention concernant le processus de sa nomination au tribunal judiciaire de Pontoise, précisant qu’il ne disposait d’aucun recours pour contester la proposition du ministère de la Justice, l’avis conforme du CSM et le décret du 24 octobre 2022.
1.
La cause du requérant a-t-elle été entendue équitablement, par un tribunal indépendant et impartial, conformément aux exigences de l’article
6
1.de la Convention, au regard de sa composition, et plus particulièrement du nombre de magistrats judiciaires ayant siégé dans la formation disciplinaire du Conseil supérieur de la magistrature (CSM) ayant rendu l’avis du 7 juillet 2022
?
2.
La sanction disciplinaire infligée au requérant par le Conseil supérieur de la magistrature a-t-elle fait l’objet d’un contrôle juridictionnel d’une étendue suffisante,
au sens de l’article 6 § 1, par le Conseil d’État (voir,
mutatis mutandis
,
Ramos Nunes de Carvalho e Sá c. Portugal
[GC], n
os
55391/13 et 2 autres, §§ 195 et 199-214, 6 novembre 2018, et
Cotora c.
Roumanie
, n
o
30745/18, §§ 45-46 et 55, 17 janvier 2023)
?
3.
Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article
35 §
1 de la Convention et, dans l’affirmative, y a-t-il eu violation du droit du requérant au respect de sa vie privée et familiale, au sens de l’article
8 de la Convention, en raison de la sanction disciplinaire qui lui a été infligée
?
4.
Le requérant avait-il à sa disposition, comme l’exige l’article
13 de la Convention, un recours interne effectif au travers duquel il aurait pu formuler ses griefs de méconnaissance de l’article 8 de la Convention, concernant le processus de sa nomination au tribunal judiciaire de Pontoise
?