CtEDO 18.10.2011 Auto

CASE OF ŠARIĆ AND OTHERS v. CROATIA

RESPONDENT
HRV
HOTĂRÂRE
18.10.2011
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of P1-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF ŠARIĆ AND OTHERS v. CROATIA (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

Detaliile personale ale reclamanților sunt enumerate în anexa I la această hotărâre. Reclamanții au fost agent de serviciu angajat de Ministerul Apărării (Ministarstvo obrane Republike Hrvatske). În 1996, 1997 și 1998 reclamanții au participat ocazional la operațiunile de deminare în teritoriile noi eliberate din Croația. Pe baza Deciziei Ministrului Apărării din 18 septembrie 1995 (a se vedea „Legea internă relevantă”, mai jos), acestea au dreptul la o alocație zilnică specială pentru astfel de lucrări. Din moment ce nu le-au fost plătite certificatele, la 21 mai 2002, fiecare reclamant a adus o acțiune civilă separată împotriva statului în cadrul Curții Municipale Knin (Općinski sud u Kninu), cerând plata alocațiilor neabonate. Statul a răspuns că acțiunile lor au fost limitate la timp, deoarece perioada de prelungire de trei ani pentru cererile legate de ocuparea forței de muncă a expirat. În răspuns, reclamanții au susținut că, în mai multe ocazii, au întrebat comandantul lor de ce nu au fost plătite certificatele. Ofițerul lor comandant a făcut anchete cu superiorul său, care apoi a contactat Staful General al Forțelor Armate Croate (Glavni stožer Oružanih snaga Republike Hrvatske). În cele din urmă, reclamanții au fost informați prin intermediul ofițerului de comandă că afirmațiile lor nu sunt contestate și că vor fi plătite după ce fondurile în acest scop au fost alocate în bugetul de stat. Considerând aceste informații, reclamanții au susținut că statul a recunoscut datoria și că funcționarea perioadei de limitare legală a fost astfel întreruptă. 10. La 12 și 14 decembrie 2005, Curtea Municipală Knin a hotărât în favoarea statului și a respins acțiunile reclamanților, susținând că, în conformitate cu reglementările interne ale Ministerului Apărării, singura persoană autorizată să recunoască datoria în numele Ministerului înainte ca reclamanții să-și aducă acțiunile era șeful Departamentului Central de Finanțe și superiorii săi. Prin urmare, declarațiile repetate ale ofițerului comandant al reclamanților către solicitanți, după efectuarea anchetelor cu superiorii săi până la nivelul personalului general al forțelor armate croate, că cererile lor nu au fost în litigiu și că certificatele vor fi plătite după ce fondurile au fost alocate în acest scop, nu ar fi constituit recunoașterea datoriei capabile să întrerupă funcționarea perioadei de prelungire legală. 11. La 3 și 10 aprilie 2006, Curtea județului Šibenik (Županijski sud u Šibeniku) a respins apelurile reclamanților și a susținut hotărârile de primă instanție care întăresc motivele în care se prezintă. 12. Puncturile constituționale ulterioare ale reclamanților au fost respinse de Curtea Constituțională (Ustavni sud Republike Hrvatske) în perioada între 18 septembrie 2006 și 10 aprilie 2008. Hotărârile Curții Constituționale au fost transmise reprezentantului reclamanților la datele indicate în anexa I la prezenta hotărâre. 13. Decizia Ministrului Apărării privind plata alocațiilor zilnice speciale pentru efectuarea lucrărilor de minerare și de deminare (Odluka o isplatama posebnih dnevnica za vrijeme izvoשenja radova na miniranju i deminiranju, nepublicată) din 18 septembrie 1995 se citește după cum urmează: „1. Membrii permanenti și rezervați ai Forțelor Armate ale Republicii Croația care desfășoară lucrări de extragere și deminare au dreptul la alocații zilnice speciale. Alocațiile speciale se calculează în sumele prevăzute prin Decizia privind cuantumul cotei zilnice pentru călătoriile oficiale și valoarea compensației pentru utilizatorii finanțate din bugetul de stat [care este, 123 kunas croate (HRK) la momentul respectiv], și astfel, de la ora de plecare a lucrărilor de miniere și de deminare [între 12 și 24 de ore], în conformitate cu următoarele criterii: (a) întregul cotei zilnice pentru fiecare 24 de ore cheltuite la lucrările de miniere și de deminare, inclusiv perioadele de 12 până la 24 de ore [care este, între 12 și 24 de ore]; (b) jumătate din cote zilnice pentru perioade de opt până la 12 ore. Lista persoanelor care au dreptul la alocații zilnice speciale, cu detalii, este compilată de comandant la nivel de batalion independent sau mai mare, și este certificată de comandantul zonei operaționale ... Lista certificată se depune pentru plată departamentului de finanțare regională pe teritoriul căruia au fost efectuate lucrări de extragere și deminare, cel târziu în a treia zi a lunii în ceea ce privește luna precedentă. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale și se aplică de la 1 iunie 1995.” 14. Dispoziția relevantă a Legii de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku, Gazette Oficiale a Republicii Socialiste Federale Iugoslave nr. 4/1977, 36/1977 (corrigendum), 36/1980, 69/1982, 58/1984, 74/1987, 57/1989, 20/1990, 27/1990 și 35/1991 și Gazette Oficiale a Republicii Croația nr. 53/1991, 91/1992, 58/1993, 112/1999, 88/2001, 117/2003, 88/2005, 2/2007, 84/2008 și 123/2008) citește următoarele: „(1) Când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a dreptului omului sau a libertății fundamentale garantate de Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale sau protocoale suplimentare ratificate de Republica Croația, o parte poate, în termen de treizeci de zile de la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului devenind finală, depune la instanța din Republica Croația o cerere care a stat în prima instanță în cadrul căre a fost pronunțată hotărârea violarea dreptului omului sau a libertății fundamentale, să pună deoparte hotărârea prin care a fost încălată dreptul omului sau libertatea fundamentală. (2) Procedura menționată la alineatul (1) din prezenta secțiune se desfășoară prin aplicarea, mutatis mutandis, a dispozițiilor privind redeschiderea procedurii. (3) În cadrul procedurii redeschise, instanțele trebuie să respecte avizele juridice exprimate în hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului care constată o încălcare a dreptului uman fundamental sau a libertății.”

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă