CASE OF A.R. AND OTHERS v. GREECE

CASE OF A.R. AND OTHERS v. GREECE (CtEDO, 2024)

CAUZUL CU A CU PREZENTA SECȚIUNE A.R. ȘI ALȚII v. GRECIA (Aplicații nr. 59841/19 și altele 2) HOTĂRÂREA STASBOURG 18 aprilie 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul A.R. și alții v. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), în calitate de comitet compus din: Stéphanie Mourou-Vikström , Președintele Lado Chanturia, Mattias Guyomar , judecători și Sophie Piquet, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere: cererile împotriva Republicii Elene depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către reclamanții enumerați în tabelul adăugat („reclamanții”), la diferitele date indicate în acest articol; hotărârile de a nu divulga numele reclamanților, decizia de a acorda prioritate (art. 41 din Regulamentul Curții) cererilor, decizia de a indica măsuri intermediare guvernului contestat în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții în cazurile reclamanților și decizia ulterioară de a ridica măsura intermediară în cazul A.R. c. Grecia , nr. 59841/19; hotărârea de a anunța plângerile în temeiul articolelor 3 și 5 din Convenție guvernului grec („Guvernul”) reprezentată de agentul lor, dna N. Marioli, și delegații ei, dl Georghiadis, consilier la Consiliul de stat, dna Patsopoulou și dna Trekli, consilieri seniori la Consiliul de stat, și dna Kotsoni și M. Zachilas, reprezentanți juridici la Consiliul de stat; observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile în răspuns ale reclamanților, observațiile prezentate de Centrul AIRE, Consiliul Olandez pentru Refugiați și Consiliul European pentru Refugiați și Exile, care au fost acordate permisiunea de a interveni de către președinte al secțiunii; Având deliberat în particular la 28 martie 2024, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: OBIECTUL CAUZEI Prezentul caz se referă la condițiile de viață și la asistența medicală în centrele de primire și identificare (RIC) pentru reclamanții, care au fost solicitanți de azil care au sosit în insulele grecești în 2019. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. VIOLAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 3 A CONVENȚIEI privind condițiile de viață în centrele de primire Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 3 cu privire la condițiile de viață în centrele de primire în timpul perioadelor indicate mai jos. Guvernul a susținut că reclamanții nu au epuizat căile de recurs interne. Reclamanții nu sunt de acord că argumentele guvernului sunt în mare parte teoretice și nu sunt disponibile în circumstanțele lor specifice. Curtea reiterează că guvernul care pretinde că nu este epuizat trebuie să demonstreze că remediul a fost eficient disponibil în teorie și în practică în momentul respectiv, adică că a fost accesibil și capabil de a furniza remediere în ceea ce privește plângerile reclamantului și a oferit perspective rezonabile de succes (a se vedea Selmouni c. France [GC], nr. 25803/94, §§ 76-77, CEDO 1999-V). Având în vedere faptul că guvernul nu a furnizat exemple de jurisprudență naționale relevante pentru a demonstra eficacitatea oricărui remediu, obiecția guvernului trebuie respinsă. Curtea constată că această plângere nu este, în mod evident, nefondată în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție sau inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Principiile generale referitoare la condițiile de viață ale reclamanților de azil au fost rezumate anterior în M.S.S. c. Belgia și Grecia [GC] (nr. 30696/09, §§ 251-53, CEHR 2011) și Khlaifia și alții v. Italia [nr. 16483/12, §§ 158-61, 15 decembrie 2016). La 16 octombrie 2019, reclamantul în cazul A.R. c. Grecia , nr. 59841/19 a fost externat din centrul de detenție pre-remutare din Kos și la 17 octombrie 2019 a mers la serviciul de azil situat în Pyli RIC, unde a primit un card de solicitant de azil și a avut șederea restricționată la insula Kos. Potrivit reclamantului, ea a informat serviciul de azil cu privire la lipsa de casă, dar nu a fost nici oferită nici o asistență, nici nu s-a referit la administrarea Pyli RIC, și, prin urmare, a început să trăiască într-un depozit de carton chiar în afara RIC, fără acces la niciuna dintre facilitățile sau asistență. Guvernul a susținut în esență în argumentele lor că reclamantul nu s-a dus voluntar la RIC, în cazul în care există condiții materiale necesare. În sprijinul poziției lor, se referă la absența dosarului reclamantului în dosarele RIC. Curtea nu poate accepta acest argument. Indiferent dacă Pyli RIC a fost suprapopulat la momentul material, este evident că autoritățile grecești au fost conștienți de prezența unui azil-seeker după ce i-au furnizat documentația relevantă și o restricționează la o locație geografică. Cu toate acestea, au ales să nu ia nicio acțiune în ceea ce privește condițiile de viață ale ei într-un adăpost improvizat chiar în afara RIC. Având în vedere faptul că, la 28 noiembrie 2019, s-a constatat necesară plasarea reclamantului într-un loc de viață independent, este evident că autoritățile au fost conștienți de situația ei și au rămas în cel puțin unele contacte cu ea. Aproape șase săptămâni de lipsa de locuință și lipsa de acces la acorduri de viață chiar și de bază nu au fost compatibile cu garanțiile convenției. În consecință, a existat o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile de trai între 16 octombrie și 28 noiembrie 2019. Reclamantul în cazul M.A. c. Grecia , nr. 15782/20, care avea 79 de ani la momentul respectiv, suferă de diabet zaharat și de o stare cardiacă cronică. La scurt timp după sosirea sa la Chios Vial RIC, reclamantul a suferit o procedură medicală de screening, înregistrare și identificare și a inițiat procedurile de azil. El a fost plasat într-un cort temporar instalat în afara containerelor de cazare suprapopulate. La 20 mai 2020, reclamantul a fost transferat din cort la un container de cazare și, în cele din urmă, la 21 de ani. Decembrie 2020 a fost plasată într-un loc de locuit independent. 10. Curtea ia notă de faptul că, potrivit rapoartelor statistice ale Ministerului Grec al Migrației și Azilului (a se vedea, de exemplu, Poza Situatională Națională privind Insulele din Marea Egee de Est (18/10/2019) și (25/03/2020) ) capacitatea nominală a RIC de vial a fost de 1.014 persoane, în timp ce între 4.452 și 5.300 persoane s-au găsit acolo în timpul perioadei relevante. Deși părțile nu sunt de acord cu modalitățile de trai în corturile temporare și în containerele de cazare și dacă reclamantul a semnalat autorităților nevoile sale speciale în cursul screeningului inițial din octombrie 2019, vulnerabilitatea reclamantului ca solicitant de azil ar fi trebuit să fie evidentă datorită vârstei sale avansate. Cu siguranță, situația reclamantului s-a îmbunătățit odată ce a fost mutat la un container de cazare la 20 mai 2020. Cu toate acestea, impactul suprapopulației RIC cu 400 până la 500% a avut un efect de eliminare asupra condițiilor de viață și accesul la instalațiile medicale și sănătoase. Este cel mai bine ilustrat de faptul că a trebuit să împărtășească 20 de instalații „Wash și WC” și 55 de toalete portabile cu cel puțin 4.500 de persoane. În consecință, a existat o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile sale de viață în Chios Vial RIC între 21 octombrie 2019 și 21 decembrie 2020. 11. După sosirea sa în Grecia , reclamantul în cazul W.A. v. Grecia , nr. 21997/20 a stat în Samos RIC între 16 august 2019 și 15 Iulie 2020. Potrivit surselor internaționale și interne de reputație, situația în cadrul RIC în această perioadă a fost caracterizată de suprapopulare severă, lipsa de acces la instalații medicale și sănătoase, aprovizionarea cu alimente insuficientă, lipsa de securitate și ratele ridicate ale criminalității (a se vedea materialul menționat în A.D. c. Grecia (Comitetul), nr. 55363/19, §§ 14-20, 04 aprilie 2023). Sediul reclamantului în aceste condiții de viață de aproape un an nu a fost compatibil cu garanțiile Convenției. În consecință, a existat o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile de viață sale în Samos RIC între 16 august 2019 și 15 iulie 2020. VIOLAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 3 A CONVENȚIEI privind lipsa asistenței medicale adecvate 12. Reclamantul în cazul W.A. c. Grecia , nr. 21997/20 s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție pentru lipsa asistenței medicale adecvate în Samos RIC. 13. Guvernul a susținut că reclamantul nu a scăpat de căile de recurs interne, iar Curtea consideră că această obiecție trebuie respinsă din motivele prezentate mai sus (a se vedea 4-5 mai sus). Curtea constată că această plângere nu este în mod evident nefondată în sensul articolului 35 § litera (a) din Convenție sau inadmisibilă în orice alt motiv. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. 14. Principiile generale relevante au fost rezumate anterior în Roaman c. Belgia [GC] (nr. 18052/11, §§ 141-148, 31 ianuarie 2019) printre multe alte autorități. 15. Potrivit reclamantului, el a fost prima dată diagnosticat cu hepatită B în 2017 și a suferit de diferite simptome înainte și după sosirea sa în Grecia. După sosirea la Samos RIC, reclamantul și-a testat sângele de mai multe ori – la 11, 18 septembrie și 29 octombrie 2019 – și rezultatele, care au fost incluse în dosarul său RIC, au indicat hepatită cronică B. În timpul depunerii cererii sale de azil la 27 noiembrie 2019, el a menționat, de asemenea, starea sa. Cu toate acestea, nu a fost până la examenele și testele de sânge de la spitalul general al Samos din 11 februarie și 3 martie 2020 să fie recomandată consultarea unui hepatolog și numai la 15 iulie 2020 a fost transferat în continent pentru a asigura accesul la servicii medicale specializate. Nu există dovezi în dosarul că, în perioada de mai sus, el a primit orice tratament – dincolo de paracetamol – pentru infecția virală sau simptomele. 16. Curtea consideră că aceasta este incompatibilă cu Convenția garanțiile că cel puțin zece luni reclamantul a fost lăsat fără supraveghere medicală adecvată și un tratament adecvat pentru starea medicală gravă cunoscută de autoritățile ( Murray v. Țările de Jos [GC], nr. 10511/10, § 106, 26 aprilie 2016). 17. În consecință, a existat o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolului 3 din Convenție. ALLEGAT ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 5 § 2 AL CONVENȚIEII 18. Reclamantul în cazul A.R. v. Grecia , nr. 59841/19 s-a plâns în temeiul articolului 5 § 2 că nu a fost informată în limba pe care o înțelege în legătură cu motivele de detenție. 19. Curtea constată că această plângere nu este în mod evident nefondată în sensul articolului 35 § 3 litera (a) din Convenție sau inadmisibilă în orice alt motiv. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. 20. Principiile generale privind dreptul de a fi informate cu privire la motivele privarii de libertate au fost rezumate în Khlaifia și alții [GC] (citate mai sus, § 115) printre alte autorități. 21. Curtea constată că situația factuală și juridică a acestei plângeri este în mare măsură similară cu cea examinată în cazul J.R. și alții v. Grecia (nr. 22696/16, §§ 119-123, 25 ianuarie 2018) în cazul în care au fost găsite încălcarea drepturilor reclamanților în temeiul articolului 5 § 2. 22. În cazul în cauză, părțile nu sunt de acord cu faptul că în orice moment a fost dat reclamantului prospectul și că nici o copie a prospectului nu a fost depusă Curții pentru examinarea conținutului și a limbii sale. În aceste circumstanțe nu pare să existe motive pentru a ajunge la o concluzie diferită de cazul J.R. și alții de mai sus (ibid.). 23. În consecință, a existat o încălcare a articolului 5 § 2 din Convenție în cazul A.R. c. Grecia , nr. 59841/19 . Reprezintă COMPLAINTE 24. În cazul A.R. c. Grecia , nr. 59841/19 Reclamantul s-a plâns, de asemenea, în temeiul articolelor 3 cu privire la condițiile de detenție în secțiile de poliție din Symi și Kos, condițiile de viață din centrul de detenție pre-removare din Kos și lipsa asistenței medicale în aceste infrastructuri. În plus, în temeiul articolului 5 § § § 1 și 4 pentru presupusa ilegalitate a detenției sale și pentru lipsa controlului judiciar disponibil în acest sens. În cazul M.A. c. Grecia , nr. 15782/20 reclamantul s-a mai plâns în continuare în temeiul articolului 3 pentru presupusa lipsă de asistență medicală în Chios Vial RIC și pentru condițiile sale de viață într-un loc de locuință independent. 25. Curtea a examinat faptul că o parte din cereri și consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri fie nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consacrate în Convenție sau în protocolele sale. 26. Rezultă că această parte a cererilor trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § 4 din Convenția 27. În cele din urmă, măsurile intermediare indicate guvernului în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții în cazurile M.A. c. Grecia , nr. 15782/20 și W.A c. Grecia , nr. 21997/20 încetează să aibă orice bază. Reclamanții au solicitat între 12.000 și 23.000 euro (EUR) în ceea ce privește daunele nepecuniare. 29. Guvernul a contestat aceste afirmații. 30. Curtea, având în vedere natura încălcărilor drepturilor reclamanților și care acționează în mod echitabil, atribuie reclamantului sumele indicate în tabelul anexat în ceea ce privește daunele nepecuniare, precum și orice impozit care poate fi imputabil reclamanților. 31. Reclamanții nu au formulat nicio cerere în ceea ce privește costurile și cheltuielile și, prin urmare, Curtea nu a pronunțat nicio atribuire în acest sens. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; declară plângerile în temeiul articolului 3 privind condițiile de viață ale reclamanților din centrele de primire, precum și plângerile în temeiul articolului 3 privind asistența medicală în cazul W.A. v. Grecia , nr. 21997/20 și în temeiul articolului 5 § 2 în cazul A.R. v. Grecia , nr. 59841/19 admisibil și restul cererilor inadmisibile; declară că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile de viață ale reclamanților în RICA; deține că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza lipsei de asistență medicală adecvată în cazul W.A. c. Grecia , nr. 21997/20; Deține că a existat o încălcare a articolului 5 § 2 din Convenție în cazul A.R. v. Grecia , nr. 59841/19; Deține (a) faptul că statul contestat trebuie să plătească reclamanților în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește daunele nepecuniare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 18 aprilie 2024, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Sophie Piquet Stéphanie Mourou-Vikström Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice nr. Cerere nr. Cazul Lodged on Year of nace Nationality Reprezentat pe perioada și locul de detenție/reședință art. 41 Premiul 59841/19 A.R. c. Grecia 19/11/2019 1989 Camerunian Niki GEORGIOU 16/06/2019 – 19/06/2019 se presupune că într-o locație pe insula Symi neidentificată de părți 19/06/2019 – 24/06/2019 departamentul de poliție pe insula Symi 24/06/2019 – 01/07/2019 de poliție pe insula Rhodes 01/07/2019 – 16/10/2019 centrul de detenție pre-remutare pe insula Kos 28/11/2019 – plasat în unitate de locuință independentă pe insula Kos, lăsată voluntar în octombrie 2020 3000 15782/20 M.A. c. Grecia 06/04/2020 1940 apatrizi născut în Kuweit Niki GEORGIOU 21/10/2019 - 20/05/2020 cort în Chios Vial RIC 20/05/2020 – 21/12/2020 container de cazare în Chios Vial RIC 21/12/2020 – plasat în unitate de trai independent 2,500 21997/20 EUR W.A. c. Grecia 05/06/2020 1996 Camerunian Jenny FLEISCHER 16/08/2019 - 15/07/20 Samos RIC 4000 EUR

FIFTH SECTION

CASE OF A.R. AND OTHERS v. GREECE

(Applications nos. 59841/19 and 2 others)

JUDGMENT

STRASBOURG

18 April 2024

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of A.R. and Others v. Greece,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Stéphanie Mourou-Vikström

, President

,

Lado Chanturia,

Mattias Guyomar

, judges

,

and Sophie Piquet,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to:

the applications against the Hellenic Republic lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by the applicants listed in the appended table, (“the applicants”), on the various dates indicated therein;

the decisions not to have the applicants’ names disclosed, the decision to give priority (Rule 41 of the Rules of Court) to the applications, the decision to indicate interim measures to the respondent Government under Rule 39 of the Rules of Court in the applicants’ cases and the subsequent decision to lift the interim measure in the case

A.R. v. Greece

, no. 59841/19;

the decision to give notice of the complaints under Articles 3 and 5 of the Convention to the Greek Government (“the Government”) represented by their Agent, Ms N. Marioli, and her delegates, Mr. Κ. Georghiadis, counsellor at the Council of the State, Ms. O. Patsopoulou and Ms. S. Trekli, senior advisors at the Council of the State, and Ms. I. Kotsoni and M. A. Zachilas, legal representatives at the Council of the State;

the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicants

the comments submitted by the AIRE Centre, the Dutch Council for Refugees and the European Council on Refugees and Exiles, who were granted leave to intervene by the President of the Section;

Having deliberated in private on 28 March 2024,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1.

The present case concerns the living conditions and medical assistance in the reception and identification centres (RIC) for the applicants, who were asylum seekers arriving to Greek islands in 2019.

THE COURT’S ASSESSMENT

JOINDER OF THE APPLICATIONS

2.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 3 OF THE CONVENTION concerning living conditions in the reception centrEs

3.

The applicants complained under Article 3 about their living conditions in the reception centres during the periods indicated below.

4

.

The Government argued that the applicants had failed to exhaust domestic remedies. The applicants disagreed stating that the Government’s arguments were largely theoretical and not available in their particular circumstances.

5

.

The Court reiterates that the Government claiming non-exhaustion must demonstrate that the remedy was an effective one available in theory and in practice at the relevant time, that is to say, that it was accessible and capable of providing redress in respect of the applicant’s complaints, and offered reasonable prospects of success (see

Selmouni v. France

[GC], no.

25803/94, §§ 76-77, ECHR 1999-V). Having regard to the facts that no relevant national case-law examples has been provided by the Government to demonstrate effectiveness of any remedy, the Government’s objection must be dismissed.

6.

The Court notes that this complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention or inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible.

7.

The general principles concerning the living conditions of asylum‑seekers were previously summarised in

M.S.S. v. Belgium and Greece

[GC] (no. 30696/09, §§ 251-53, ECHR 2011) and

Khlaifia and Others v. Italy

[GC] (no. 16483/12, §§ 158-61, 15 December 2016).

8.

On 16 October 2019 the applicant in the case

A.R. v. Greece

, no.

59841/19 was discharged from the pre-removal detention centre on Kos and on 17 October 2019 she went to the asylum service located in Pyli RIC, where she was given an asylum seeker’s card and had her stay restricted to the island of Kos. According to the applicant, she informed the asylum service about her homelessness, but was neither offered any assistance nor referred to the administration of Pyli RIC, and, therefore, started living in a cardboard shed right outside the RIC with no access to any of the facilities or assistance. The Government essentially claimed in their submissions that the applicant voluntary had not gone to the RIC, where necessary material conditions existed. In support of their position they refer to the absence of the applicant’s file in the RIC records. The Court is unable to accept this argument. Irrespective of whether Pyli RIC had been overcrowded at the material time, it is clear that the Greek authorities had been aware of the presence of an asylum-seeker after having provided her with the relevant documentation and restricting her to a geographical location. However, they chose not to take any action regarding her living conditions in a makeshift shelter right outside the RIC. Given that on 28 November 2019 it was found necessary to place the applicant in an independent living facility, it is evident that the authorities had been aware of her situation and remained in at least some contact with her. Almost six weeks of homelessness and lack of access to even basic living arrangements had not been compatible with the Convention guarantees. Accordingly, there has been a violation of her rights under Article 3 of the Convention as far as it concerns her living conditions between 16 October and 28 November 2019.

9.

The applicant in the case

M.A. v. Greece

, no. 15782/20, who was 79

years old at the relevant time, suffers from diabetes and a chronic heart condition. Shortly after his arrival to Chios Vial RIC the applicant underwent a medical screening, registration and identification procedure and initiated asylum proceedings. He was placed in a temporary tent installed outside of overcrowded accommodation containers. On 20 May 2020 the applicant was transferred from the tent to an accommodation container and eventually on 21

December 2020 was placed in an independent living facility.

10.

The Court takes note of the fact that according to statistical reports from the Greek Ministry of Migration and Asylum (see e.g.

National Situational Picture Regarding the Islands at Eastern Aegean Sea (18/10/2019)

and

(25/03/2020)

) the nominal capacity of Vial RIC was 1,014 persons, while between 4,452 and 5,300 individuals had found themselves there during the relevant period. While the parties disagree about the living arrangements in the temporary tents and accommodation containers and whether the applicant had signalled to the authorities his special needs during the initial screening in October 2019, the applicant’s vulnerability as an asylum seeker should have been evident due to his advanced age. Admittedly, the applicant’s situation improved once he was moved to an accommodation container on 20 May 2020. However, the impact of the RIC’s overcrowding by 400 to 500% had a deleterious effect on his living conditions and access to medical and sanitary facilities. It is best illustrated by the fact that he had to share 20 “Wash and WC” installations and 55 portable toilets with at least 4,500 other individuals. Accordingly, there has been a violation of his rights under Article 3 of the Convention as far as it concerns his living conditions in Chios Vial RIC between 21 October 2019 and 21 December 2020.

11.

After his arrival to Greece the applicant in the case

W.A. v. Greece

, no. 21997/20 stayed in Samos RIC between 16 August 2019 and 15

July 2020. According to reputable international and domestic sources the situation in the RIC during this period was characterised by severe overcrowding, lack of access to medical and sanitary facilities, insufficient food supply, lack of security and high crime rates (see the material cited in

A.D. v. Greece

(Committee), no. 55363/19, §§ 14-20, 04 April 2023). The applicant’s stay in these living conditions for almost a year had not been compatible with the Convention guarantees. Accordingly, there has been a violation of his rights under Article 3 of the Convention as far as it concerns his living conditions in Samos RIC between 16 August 2019 and 15 July 2020.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 3 OF THE CONVENTION concerning the lack of adequate medical assistance

12.

The applicant in the case

W.A. v. Greece

, no. 21997/20 complained under Article 3 of the Convention about the lack of adequate medical assistance in Samos RIC.

13.

The Government argued that the applicant had failed to exhaust domestic remedies. The Court considers that this objection must be dismissed for the reasons presented above (see 4-5 above). The Court notes that this complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35 §

3

(a) of the Convention or inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible.

14.

The relevant general principles were previously summarised in

Rooman v. Belgium

[GC] (no. 18052/11, §§ 141-148, 31 January 2019) among many other authorities.

15.

According to the applicant he was first diagnosed with hepatitis B in 2017 and suffered from various symptoms prior to and after his arrival to Greece. After arrival to Samos RIC the applicant had his blood tested several times – on 11, 18 September and 29 October 2019 – and the results, which had been included in his RIC file, indicated chronic hepatitis B. During the lodging of his asylum application on 27 November 2019 he also mentioned his condition. However, it was not until the examinations and blood tests at the General Hospital of Samos on 11 February and 3 March 2020 that a hepatologist’s consultation was recommended and only on 15 July 2020 he was transferred to mainland to ensure access to specialised medical services. There is no evidence in the case-file that during the above period he received any treatment – beyond paracetamol – for the viral infection or the symptoms.

16.

The Court finds it incompatible with the Convention guarantees that at least for ten months the applicant was left without suitable medical supervision and proper treatment for his serious medical condition known to the authorities (

Murray v. the Netherlands

[GC], no. 10511/10, §

106, 26

April 2016).

17.

Accordingly, there has been a violation of his rights under Article

3 of the Convention.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5 § 2 OF THE CONVENTION

18.

The applicant in the case

A.R. v. Greece

, no. 59841/19 complained under Article 5 § 2 that she had not been informed in the language she understands about the reasons for her detention.

19.

The Court notes that this complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention or inadmissible on any other grounds. It must therefore be declared admissible.

20.

The general principles concerning the right to be informed about the reasons for the deprivation of liberty have been summarised in

Khlaifia

and Others

[GC] (cited above, § 115) among many other authorities.

21.

The Court notes that the factual and legal setting of this complaint is largely similar to one examined in the case

J.R. and Others v. Greece

(no.

22696/16, §§ 119-123, 25 January 2018) where a violation of the applicants’ rights under Article 5 § 2 had been found.

22.

In the present case the parties disagree whether the leaflet had been given to the applicant at any moment and no copy of the leaflet had been submitted to the Court to examine its contents and language. Under these circumstances there appears to be no grounds to reach a conclusion different from the above

J.R. and Others

case (ibid.).

23.

There has accordingly been a violation of Article 5 § 2 of the Convention in the case

A.R. v. Greece

, no. 59841/19.

REMAINING COMPLAINTS

24.

In the case

A.R. v. Greece

, no. 59841/19 the applicant also complained under Articles 3 about the conditions of detention in the police stations of Symi and Kos, the living conditions in the pre-removal detention centre on Kos and the lack of medical assistance in the above facilities. She further complained under Article 5 §§ 1 and 4 about the alleged unlawfulness of her detention and lack of available judicial review in that regard. In the case

M.A. v.

Greece

, no. 15782/20 the applicant further complained under Article

3 about an alleged lack of medical assistance in Chios Vial RIC and his living conditions in an independent housing facility.

25.

The Court has examined that part of the applications and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles 34 and 35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.

26.

It follows that this part of the applications must be rejected in accordance with Article

35 §

4 of the Convention

27.

Lastly, the interim measures indicated to the Government under Rule

39 of the Rules of Court in cases

M.A. v. Greece

, no.

15782/20 and

W.A. v.

Greece

, no/ 21997/20 cease to have any basis.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

28.

The applicants claimed between 12,000 and 23,000 euros (EUR) in respect of non-pecuniary damage.

29.

The Government contested these claims.

30.

The Court, having regard to the nature of the violations of the applicants’ rights and acting on equitable basis, awards the applicant the amounts indicated in the appended table in respect of non-pecuniary damage plus any tax that may be chargeable to the applicants.

31.

The applicants made no claim in respect of costs and expenses and, therefore, the Court makes no award in this regard.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Declares

the complaints under Article 3 concerning the living conditions of the applicants in the reception centres, as well as the complaints under Article

3 concerning medical assistance in the case

W.A. v. Greece

, no.

21997/20 and under Article 5 § 2 in the case

A.R. v. Greece

, no.

59841/19 admissible and the remainder of the applications inadmissible;

Holds

that there has been a violation of Article 3 of the Convention as regards the living conditions of the applicants in the RICs;

Holds

that there has been a violation of Article 3 of the Convention on account of lack of adequate medical assistance in the case

W.A. v. Greece

, no. 21997/20;

Holds

that there has been a violation of Article 5 § 2 of the Convention in the case

A.R. v. Greece

, no. 59841/19;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicants within three months, the amounts indicated in the appended table, plus any tax that may be chargeable, in respect of non-pecuniary damage;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicants’ claim for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 18 April 2024, pursuant to Rule

77

§§

2 and 3 of the Rules of Court.

Sophie Piquet

Stéphanie Mourou-Vikström

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

No.

Application no.

Case name

Lodged on

Year of birth

Nationality

Represented by

Period and place of detention/residence

Article 41 award

1.

59841/19

A.R. v. Greece

19/11/2019

1989

Cameroonian

Niki GEORGIOU

16/06/2019 – 19/06/2019

allegedly in a location on Symi island unidentified by the parties

19/06/2019 – 24/06/2019

police department on Symi island

24/06/2019 – 01/07/2019

police department on Rhodes island

01/07/2019 – 16/10/2019

pre-removal detention centre on Kos island

28/11/2019 – placed in independent living facility on Kos, left voluntarily in October 2020

EUR 3,000

2.

15782/20

M.A. v. Greece

06/04/2020

1940

stateless born in Kuwait

Niki GEORGIOU

21/10/2019 - 20/05/2020

tent in Chios Vial RIC

20/05/2020 – 21/12/2020

accommodation container in Chios Vial RIC

21/12/2020 – placed in independent living facility

EUR 2,500

3.

21997/20

W.A. v. Greece

05/06/2020

1996

Cameroonian

Jenny FLEISCHER

16/08/2019 - 15/07/2020

Samos RIC

EUR 4,000