CASE OF IOSIF AND OTHERS AGAINST ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASE OF IOSIF AND OTHERS AGAINST ROMANIA (CtEDO, 2011)
Rezoluția CM/ResDH(2011)254 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Iosif și a altor persoane împotriva României (Declarația nr. 10443/03, hotărârea din 20 decembrie 2007, finală la 20 martie 2008) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la: lipsa accesului la o instanță datorită cuantumului excesiv de garanție necesar pentru a aduce o acțiune de anulare a unui acord ipoteca (violație la art. 6, alineatul (1)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției atribuite de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către Statul pârât, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)254 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Iosif și alții împotriva României Acest caz se referă la încălcarea dreptului de acces al reclamanților la o instanță din cauza concedierii acțiunii lor de către instanțele interne în 2003 pentru nepagarea unui depozit de garanție de aproape 134 000 EUR necesar pentru a aduce acțiuni (violația articolului 6§1). Acțiunea reclamanților a fost legată de anularea ipotecăi pe care le-au luat în casa lor pentru a garanta un împrumut acordat unei terțe părți. Curtea competentă a reclasificat această acțiune ca o opoziție la executarea ipotecii și a respins-o pentru nepagarea depozitului de securitate fix, reprezentând 20% din împrumutul garantat. Curtea Europeană a remarcat că obligația de a plăti un depozit excesiv de ridicat pentru a aduce acțiunile în cauză a privat reclamanții de posibilitatea de a-și examina cazul în fond (§60 din hotărâre). Plățile plătite la 27/06/2008 (în condițiile care par a fi acceptate de solicitanți) b) Măsurile individuale art. 322, alineatul (2) din Codul de Procedură Civilă Română oferă posibilitatea redeschiderii procedurilor civile în cazurile în care Curtea Europeană a constatat o încălcare. Prejudiciu material. În aceste circumstanțe, nu a fost considerată necesară nici o altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Dispoziția nr. 51/1998 de urgență a guvernului, care prevedea obligația de a plăti un depozit fix de garanție pentru a introduce o acțiune împotriva procedurilor de executare, a fost declarată inconstituțională prin decizia nr. 39 din 29/01/2004. Guvernul român a indicat că dispozițiile în cauză nu mai sunt în vigoare. În prezent, obiecția la procedurile de executare în cazuri similare este reglementată de dispozițiile Codului de Procedură Civilă. În conformitate cu dispozițiile relevante ale Codului, introducerea unei acțiuni împotriva procedurilor de executare nu impune plata unui depozit de garanție. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata justă, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că România a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011 la a 1128-a ședință a Deputaților Miniștri