CASES OF DRAGOTONIU AND MILITARU-PIDHORNI AGAINST ROMANIA

Rezoluția CM/ResDH(2011)250 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (Depunerile nr. 77193/01 și 77196/01, hotărârea din 24 mai 2007, finală la 24 august 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatate de Curte în acest caz se referă la condamnarea penală a reclamanților pentru acte care nu constituie o infracțiune penală în temeiul legislației naționale în vigoare în momentul material (violația articolului 7 alineatul (1)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile din apendice); reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției atribuite de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către Statul pârât, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)250 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Dragotoniu și Militaru – Pidhorni împotriva României Acest caz se referă la condamnarea penală a reclamanților pentru acte care nu constituie o infracțiune penală în temeiul legislației naționale în vigoare în momentul material (violația articolului 7 alineatul (1)). Reclamanții, angajați din sectorul privat, au fost condamnați și condamnați la condamnare imediată pentru acceptarea mitărilor, în ultima instanță din 2000. În conformitate cu formularea Codului penal în momentul material, o astfel de infracțiune nu poate fi comisă decât de un funcționar public sau de o persoană care lucrează pentru o societate deținută de stat. Curtea Europeană a remarcat că instanțele interne au interpretat în mod deliberat dispozițiile relevante ale Codului penal într-o manieră extinsă, în detrimentul reclamanților. Înainte de condamnarea reclamanților, instanțele interne nu au decis niciodată că acceptarea mită de către angajații societăților private constituie o infracțiune penală. Prin urmare, reclamanții nu au putut prezice această deplasare din precedent și să știe, în momentul în care au comis actele în cauză, că acestea ar putea da naștere la sancțiuni penale. Plata unor simple satisfacții și a măsurilor individuale Detalii ale unei simple satisfacții Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 000 Plăți la 10/12/2007 (Dl Militaru – Pidhorni) și 27/12/2007 (Dl. Dragotoniu) (reclamanții renunțați la interese) b) Măsuri individuale Pe baza hotărârii Curții Europene, reclamanții au solicitat redeschiderea procedurii în temeiul articolului 4081 din Codul de Procedură Penală. Înaltul Tribunal de Casare și Justiție a permis redeschiderea și achitarea reclamanților la reluare a procesului. După aceea, reclamanții au depus o cerere în temeiul art. 504, alin. (1) din Codul de Procedură Penală, care solicită remediere pentru condamnarea lor ilegală și privarea de libertate. În aceste circumstanțe, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale În acest caz, încălcarea constatată de Curtea Europeană pare a fi de natură izolată, deoarece rezultă dintr-o interpretare neprevăzută și extinsă a dispozițiilor legislației penale de către instanțele interne, în detrimentul reclamanților. În temeiul legislației române, principiul caracterului statutar al infracțiunilor și sancțiunilor (nullum crimen, nulla poena sine lege lege Praevia) interzice aplicarea extinsă a dispozițiilor legislației penale în detrimentul acuzatului. Având în vedere cele de mai sus, sensibilizarea instanțelor interne la cerințele convenției în acest domeniu, astfel cum se prevede în hotărârea Curții Europene, pare să fie o măsură adecvată pentru a preveni încălcări similare. În acest sens, traducerea românească a hotărârii Curții Europene a fost publicată în Jurnalul Oficial No. 420 din 23 iunie 2010 și hotărârea a fost transmisă instanțelor interne. În plus, jurisprudența Curții Europene este prezentată și discutată în mod regulat în timpul formării inițiale și continue a magistraților. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu sunt necesare alte măsuri individuale în acest caz, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că România și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011 la a 1128-a reuniune a Deputaților Miniștrilor

Resolution CM/ResDH(2011)250

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Dragotoniu and Militaru-Pidhorni against Romania

(Applications Nos. 77193/01 and 77196/01, judgment of 24 May 2007,

final on 24 August 2007)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the criminal conviction of the applicants for acts which did not constitute a criminal offence under the national law in force at the material time (violation of Article 7, paragraph 1) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix);

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)250

Information about the measures to comply with the judgment in the case of Dragotoniu and Militaru – Pidhorni against Romania

Introductory case summary

This case concerns the criminal conviction of the applicants for acts which did not constitute a criminal offence under the national law in force at the material time (violation of Article 7, paragraph 1).

The applicants, private-sector employees, were convicted and sentenced to immediate imprisonment sentences for accepting bribes, at final instance in 2000. According to the wording of the Criminal Code at the material time, such offence could only be committed by a public servant or a person working for a state-owned company. The European Court noted that the domestic courts deliberately construed the relevant provisions of the Criminal Code in an extensive manner, to the applicants’ detriment. Prior to the applicants’ conviction, the domestic courts had never ruled that accepting bribes by employees of privately-owned companies constituted a criminal offence. It had therefore been impossible for the applicants to predict this departure from precedent and to know, at the time when they committed the acts at issue, that they might give rise to criminal sanctions.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

6

000 EUR

-

6

000 EUR

Paid on 10/12/2007 (Mr. Militaru – Pidhorni) and 27/12/2007 (Mr. Dragotoniu) (the applicants waived interests)

b) Individual measures

Based on the European Court’s judgment, the applicants requested the reopening of the proceedings under Article 408¹ of the Code of Criminal Procedure. The High Court of Cassation and Justice allowed the reopening and acquitted the applicants upon retrial. Thereafter, the applicants lodged a claim under Article 504, paragraph 1, of the Code of Criminal Procedure, seeking redress for their unlawful conviction and deprivation of liberty. In these circumstances, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

The violation found by the European Court in this case appears to be of an isolated nature, as it stems from an unforeseeable and extensive interpretation of criminal-law provisions by the domestic courts, to the applicants’ detriment. Under Romanian law, the principle of the statutory nature of offences and penalties (

nullum crimen, nulla poena sine lege

praevia) prohibits the extensive application of criminal-law provisions to the detriment of the accused.

Having regard to the above, raising the domestic courts’ awareness to the requirements of the Convention in this field as set forth by the European Court’s judgment seems to be an appropriate measure to prevent similar violations. To that effect, the Romanian translation of the European Court’s judgment was published in

Official Journal

No. 420 of 23 June 2010 and the judgment was sent out to domestic courts. Moreover, the European Court’s case-law is regularly presented and discussed during initial and continuous training of magistrates.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no further individual measures are required in this case, that the general measures adopted will prevent similar violations and that Romania has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2011 at the 1128th Meeting of the Ministers’ Deputies