LEVASHKO v. RUSSIA AND OTHERS APPLICATIONS

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 2259/04 Pavel Ivanovich LEVASHKO împotriva Rusiei și a altor 15 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 6 decembrie 2011 în calitate de comitet compus din: Peer Lorenzen, președinte, Elisabeth Steiner, Julia Laffranque, judecători și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererile de mai sus, Având în vedere decizia de a aplica procedura de judecată-pilot luată în cazul Burdov (n. 2) v. Rusia (n. 33509/04, CEDH 2009 ...), după ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamanții sunt șaisprezece resortisanți ruși ai căror nume și date de naștere sunt tabulate în apendicele prezentei decizii. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În cazul dlui Kartavtsev (depunerea nr. 23897/08), dna Orlova (depunerea nr. 41921/08) și dl Visitskiy (depunerea nr. 32215/08), după intrarea în vigoare a hotărârilor, statul a aplicat instanțelor care au hotărât asupra cazurilor care au solicitat modificarea metodei de executare din cauza incapacității statului de a aplica hotărârile, în timp ce acestea reprezintă motive diferite. Procedura de examinare a acestor cereri a durat de patru până la șapte luni. Hotărârile în favoarea reclamanților au fost ulterior executate. Numele instanțelor care au emis aceste hotărâri, data la care au devenit definitive și data executării lor sunt enumerate în apendice. dl Litvinov (depunerea nr. 58519/08) și dna Litvinova (depunerea nr. 34646/09), care au considerat că Fondul de Pensiuni nu aplică coeficientul regional de 1,7 la pensiile lor în conformitate cu hotărârile anterioare în acest sens, a adus o plângere în judecată. Februarie 2010 Curtea orașului Neryungri a Republicii Sakha (Yakutiya) a respins acțiunea lor, hotărând că pensia reclamanților a fost plătită de facto, având în vedere coeficientul regional solicitat. Această hotărâre a fost susținută în apel de către Curtea Supremă a Republicii Sakha (Yakutiya) la 12 aprilie 2010. COMPLAINTE Reclamanții se plângeau că a întârziat executarea hotărârilor. Unii solicitanți se plângeau că eforturile lor de a obține executarea hotărârilor prin mijloace interne s-au dovedit ineficace. Unii solicitanți au prezentat, de asemenea, plângeri accesorii în conformitate cu articolele numeroase ale Convenției. Având în vedere că cererile în cauză privesc fapte și plângeri similare și pun probleme identice în temeiul Convenției, Curtea decide să se alăture acestora și să le ia în considerare într-o singură decizie. Reclamanții se plângeau de aplicarea întârziere a hotărârilor în favoarea lor. Curtea va examina această plângere în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția și al articolului 1 din Protocolul nr. 1, în măsura în care este cazul, aceste dispoziții se citesc după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ...” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de bunurile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Guvernul a susținut că această plângere este inadmisibilă deoarece perioada de întârziere a executării hotărârilor în prezent a fost rezonabilă, hotărârile au fost executate în întregime și modul în care au fost executate au respectat cerințele legii. Reclamanții își mențin plângerile. Unii solicitanți și-au extins cererile plângând de neexecutarea unor hotărâri mai noi. Mai multe solicitanți au contestat faptul că hotărârile au fost executate integral sau au susținut că modalitatea de executare a acestora a fost ilegală. În ceea ce privește plângerile referitoare la hotărârile noi, Curtea constată că aceste plângeri au fost formulate după comunicarea cererilor către Guvern și, prin urmare, nu se aplică domeniului de aplicare al prezentului caz. Curtea reiterează că o întârziere nejustificată în aplicarea unei hotărâri obligatorii poate încălca Convenția (a se vedea Burdov c. Rusia , nr. 59498/00, ECHR 2002-III). Pentru a decide dacă întârzierea a fost rezonabilă, Curtea va examina cât de complexă a procedurii de executare a procedurii, cum s-a comportat reclamantul și autoritățile, precum și ce natură a atribuirii (a se vedea Raylyan c. Rusia , nr. 22000/03, § 31, 15 februarie 2007). Curtea observă că în 14 din prezentele cereri, perioada de aplicare a hotărârilor a durat până la un an. Având în vedere jurisprudența sa bine stabilită (a se vedea, printre altele, Belkin și alții c. Rusia (dec.), nr. 14330/07 și al., 5 februarie 2009), Curtea consideră că aceste perioade respectă cerințele convenției. În trei dintre cererile prezente în care statul a solicitat modificarea metodei de executare, perioada de executare a durat peste un an, dar nu mai mult de un an și șapte luni. Curtea acceptă că, prin solicitarea unei astfel de amendamente, statul a acționat de bună credință în vederea punerii în aplicare a hotărârilor și consideră că, în aceste circumstanțe, întârzierile în aplicare nu au fost, de asemenea, încălcarea cerințelor convenției. În măsura în care dl Litvinov și dna Litvinova concurează cu privire la executarea hotărârilor lor în partea privind calculul pensiei lor, Curtea observă că hotărârile ulterioare ale instanței au stabilit că pensia reclamanților a fost calculată de facto în conformitate cu hotărârile judiciare anterioare privind acest subiect și că reclamanții nu au suferit dezavantaj. Curtea nu consideră niciun motiv să se îndepărteze de concluziile instanțelor interne în acest caz, rezultând că această plângere este vădit nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 lit. (a) și 4 din Convenție. Unele dintre reclamante s-au plâns că eforturile lor de punere în aplicare a hotărârilor prin mijloace interne s-au dovedit ineficace. Curtea va examina această plângere în temeiul articolului 13 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoanele care acționează în calitate oficială.” Curtea reiterează că art. 13 necesită căi de recurs interne numai în ceea ce privește plângerile argumentate în termenii convenției (a se vedea Boyle și Rice v. Regatul Unit , 27 aprilie 1988, § 52, Serie A nr. 131). Din moment ce Curtea a constatat mai sus că plângerea reclamanților cu privire la aplicarea întârziată este evident nefondată, art. 13 nu are nici o cerere în acest caz. Rezultă că această plângere este manifestament nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§§ 3 litera (a) și 4 din Convenție. Unele dintre reclamanții au prezentat, de asemenea, plângeri accesorii care se referă la articolele variate ale Convenției. Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nici o apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii este, de asemenea, vădit nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; declara cererea inadmisibilă. Locul de reședință Hotărârea de către Final de la 2259/04 08/12/2003 Pavel Ivanovich LEVASHKO 22/08/1950 Orașul Zelenograd, regiunea Rostov 09/07/2003 11/12/2003 3579/04 30/12/2003 Aleksandr Fedorovich MISHURA 07/09/1945 Tribunalul de district Kirovskiy, Astrakhan 19/09/2000 12/10/2000 23510/04 05/06/2004 Nikolay Innokentyevich SEDALISHCHEV 02/10/1950 Orașul Yakutsk, Republica Sakha (Yakutiya) 11/08/2004 03/09/2004 26372/04 21/05/2004 Nikolay Stepanovich POLEZHAYEV 22/05/1949 Kirovskiy District Court, Chelyabinsk 16/07/2001 iunie 2002 34264/05 16/08/2005 Vyacheslav Vitalievich KAMENSKIY 22/11/1963 Lyublinskiy District Court, Moscova 11/04/2005 05/10/2005 21/02/2006 29/11/2006 Raduzhnyy Town Court, Khanty-Mansi Regiunea Autonomă 05/04/2006 09/11/2006 25714/06 06/05/2006 Anatoliy Afanasyevich LOSITSKIY 28/06/1946 Tribunalul Comunal din regiunea Kaluga 08/12/2005 06/06/2006 45071/06 02/08/2006 Gennadiy Vasilievich KOVALEV 01/01/1965 Tribunalul districtual de Tsentralnyy, Kaliningrad 13/07/2005 12/07/2005 8199/07 27/12/2006 Aleksey Valerievich CHECHIKOV 18/05/1977 Tribunalul districtual Leninskiy, Smolensk 27/06/2006 02/04/2007 23897/08 04/05/2008 Aleksandr Nikolayevich KARTAVTSEV 24/04/1951 Tribunalul orașului Novovoronezh, regiunea Voronezh 04/09/2007 26/11/2008 32215/08 19/05/2008 Nikolay Pavlovich VISITSKIY 29/07/1946 Tribunalul orașului Novovoronezh, regiunea Voronezh 16/09/2007 28/10/2008 41667/08 06/06/2008 Aleksandr Nikolayevich FILIMONOV 05/02/1955 Tribunalul districtual Motovilikhinskiy, Perm 13/12/2007 22/08/2008 41921/08 08/08 Tatyana Ivanovna ORLOVA 17/07/1950 Tribunalul Novovoronezh, regiunea Voronezh 03/08/2007 23/10/2008 42134/08 21/07/2008 Aleksandr Petrovich DOROZHKIN 08/04/1954 Tribunalul de district Proletarskiy, Saransk 10/01/2008 27/11/2008 45789/08 17/07/2008 Vasiliy Mikhaylovich DIKOV 05/03/1953 Tribunalul de district Proletarskiy, Saransk 10/01/2008 27/11/2008 58519/08 27/10/2008 Valeriy Vladimirovich LITVINOV 02/10/1942 Tribunalul Neryungri, Republica Sakha (Yakutiya) 30/07/2003 martie 2004 16/08/2004 iulie 2004 34646/09 27/10/2008 Lyudmila Aleksandrovna LITVINOVA 16/12/1949 Tribunalul Neryungri, Republica Sakha (Yakutiya) 30/07/2003 martie 2004 16/08/2004 iulie 2004

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 2259/04

Pavel Ivanovich LEVASHKO against Russia

and 15 other applications

(see list appended)

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 6

December 2011 as a Committee composed of:

Peer Lorenzen,

President,

Elisabeth Steiner,

Julia Laffranque,

judges,

and André Wampach,

Deputy

Section Registrar,

Having regard to the above applications,

Having regard to the decision to apply the pilot-judgment procedure taken in the case of

Burdov (no. 2) v. Russia

(no. 33509/04, ECHR 2009

‑

...),

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicants are sixteen Russian nationals whose names and dates of birth are tabulated in the appendix to the present decision. The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, the Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

The domestic courts found in the applicants’ favour against various State bodies, and their judgments became binding and enforceable.

In the cases of Mr Kartavtsev (application no. 23897/08), Ms

Orlova (application no. 41921/08) and Mr Visitskiy (application no.

32215/08), after the judgments entered into force the State applied to the courts that had ruled on the cases seeking amendment of the enforcement method due to the State’s inability to enforce the judgments as they stood for various reasons. The proceedings for examination of such applications lasted from four to seven months.

The judgments in the applicants’ favour were subsequently enforced.

The names of the courts that issued those judgments, the dates when they became final and the dates of their enforcement are listed in the appendix.

Mr Litvinov (application no. 58519/08) and Ms Litvinova (application no.

34646/09), who considered that the Pension Fund was not applying the regional coefficient of 1.7 to their pensions in accordance with the earlier judgments to this effect, brought a complaint to court. By a judgment of 9

February 2010 the Neryungri Town Court of the Republic of Sakha (Yakutiya) dismissed their action, deciding that the applicants’ pension was de facto paid with account of the sought regional co-efficient. That judgment was upheld on appeal by the Supreme Court of the Republic of Sakha (Yakutiya) on 12 April 2010.

COMPLAINTS

1.

The applicants complained of delayed enforcement of the judgments.

2.

Some applicants complained that their efforts to obtain the enforcement of the judgments by domestic means proved ineffective.

3.

Some applicants also made accessory complaints under assorted Articles of the Convention.

THE LAW

1.

Given that the applications at hand concern similar facts and complaints and raise identical issues under the Convention, the Court decides to join them and consider them in a single decision.

2.

The applicants complained of delayed enforcement of the judgments in their favour. The Court will examine this complaint under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. Insofar as relevant, these provisions read as follows:

Article 6

“In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal ...”

Article 1 of Protocol No. 1

“Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law.

The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest or to secure the payment of taxes or other contributions or penalties.”

The Government argued that this complaint was inadmissible as the period of the delay in the enforcement of the judgments in the present cases had been reasonable, the judgments had been enforced in full and the way they had been enforced had complied with the requirements of the law.

The applicants maintained their complaints. Some applicants expanded their applications by complaining about non-enforcement of newer judgments. Several applicants contested the fact of the full enforcement of the judgments or argued that the way of their enforcement had been unlawful.

With regard to the complaints concerning newer judgments, the Court notes that these complaints were made after the communication of the applications to the Government and hence fall outside the scope of the present case.

The Court reiterates that an unreasonably long delay in the enforcement of a binding judgment may breach the Convention (see

Burdov v.

Russia

, no.

59498/00, ECHR 2002-III). To decide if the delay was reasonable, the Court will look at how complex the enforcement proceedings were, how the applicant and the authorities behaved, and what the nature of the award was (see

Raylyan v.

Russia

, no. 22000/03, §

31, 15 February 2007).

The Court observes that in fourteen of the present applications the period of enforcement of the judgments lasted up to one year. Having regard to its well-established case-law (see, among others,

Belkin and Others v.

Russia

(dec.), nos. 14330/07 et al., 5 February 2009), the Court considers that these periods complied with the requirements of the Convention.

In three of the present applications where the State applied for amendment of the enforcement method, the period of enforcement lasted over one year but no longer than one year and seven months. The Court accepts that by applying for such amendment the State acted in good faith with a view to enable enforcement of the judgments and considers that in these circumstances the delays in the enforcement were also not in breach of the requirements of the Convention.

In so far as Mr Litvinov and Ms Litvinova contest the fact of the enforcement of their judgments in the part concerning calculation of their pension, the Court observes that the subsequent court decisions established that the applicants’ pension was de facto calculated in accordance with the previous judicial rulings on this subject and that the applicants suffered no disadvantage. The Court sees no reason to depart from the findings of the domestic courts in this case.

It follows that this complaint is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

3.

Some of the applicants complained that their efforts to obtain the enforcement of the judgments by domestic means had proved ineffective. The Court will examine this complaint under Article 13 of the Convention, which reads as follows:

“Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.”

The Court reiterates that Article 13 requires domestic remedies only with regard to complaints arguable in the terms of the Convention (see

Boyle and Rice v. the United Kingdom

, 27 April 1988, §

52, Series

A no.

131). Since the Court has found above that the applicants’ complaint about the delayed enforcement is manifestly ill-founded, Article 13 has no application in the present case.

It follows that this complaint is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

4.

Some of the applicants also made accessory complaints referring to assorted Articles of the Convention.

However, in the light of all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols.

It follows that this part of the applications is also manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to join the applications;

Declares

the applications inadmissible.

André Wampach

Peer Lorenzen

Deputy Registrar

President

No

Application No

Lodged on

Applicant name

date of birth

place of residence

Judgment by

Final on

Enforced on

2259/04

08/12/2003

Pavel Ivanovich LEVASHKO

22/08/1950

Zelenograd Town Court, Rostov Region

09/07/2003

11/12/2003

3579/04

30/12/2003

Aleksandr Fedorovich MISHURA

07/09/1945

Kirovskiy District Court, Astrakhan

19/09/2000

12/10/2000

23510/04

05/06/2004

Nikolay Innokentyevich SEDALISHCHEV

02/10/1950

Yakutsk Town Court, Republic of Sakha (Yakutiya)

11/08/2004

03/09/2004

26372/04

21/05/2004

Nikolay Stepanovich POLEZHAYEV

22/05/1949

Kirovskiy District Court, Chelyabinsk

16/07/2001

June 2002

34264/05

16/08/2005

Vyacheslav Vitalyevich KAMENSKIY

22/11/1963

Lyublinskiy District Court, Moscow

11/04/2005

05/10/2005

21/02/2006

29/11/2006

Raduzhnyy Town Court, Khanty-Mansi Autonomous Region

05/04/2006

09/11/2006

25714/06

06/05/2006

Anatoliy Afanasyevich LOSITSKIY

28/06/1946

Obninsk Town Court, Kaluga Region

08/12/2005

06/06/2006

45071/06

02/08/2006

Gennadiy Vasilyevich KOVALEV

01/01/1965

Tsentralnyy District Court, Kaliningrad

13/07/2005

12/07/2005

8199/07

27/12/2006

Aleksey Valeryevich CHECHIKOV

18/05/1977

Leninskiy District Court, Smolensk

27/06/2006

02/04/2007

23897/08

04/05/2008

Aleksandr Nikolayevich KARTAVTSEV

24/04/1951

Novovoronezh Town Court, Voronezh Region

04/09/2007

26/11/2008

32215/08

19/05/2008

Nikolay Pavlovich VISITSKIY

29/07/1946

Novovoronezh Town Court, Voronezh Region

16/10/2007

28/10/2008

41667/08

06/06/2008

Aleksandr Nikolayevich FILIMONOV

05/02/1955

Motovilikhinskiy District Court, Perm

13/12/2007

22/08/2008

41921/08

08/08/2008

Tatyana Ivanovna ORLOVA

17/07/1950

Novovoronezh Town Court, Voronezh Region

03/08/2007

23/10/2008

42134/08

21/07/2008

Aleksandr Petrovich DOROZHKIN

08/04/1954

Proletarskiy District Court, Saransk

10/01/2008

27/11/2008

45789/08

17/07/2008

Vasiliy Mikhaylovich DIKOV

05/03/1953

Proletarskiy District Court, Saransk

10/01/2008

27/11/2008

58519/08

27/10/2008

Valeriy Vladimirovich LITVINOV

02/10/1942

Neryungri Town Court, Republic of Sakha (Yakutiya)

30/07/2003

March 2004

16/08/2004

July 2004

34646/09

27/10/2008

Lyudmila Aleksandrovna LITVINOVA

16/12/1949

Neryungri Town Court, Republic of Sakha (Yakutiya)

30/07/2003

March 2004

16/08/2004

July 2004