- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 6 decembrie 2011
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Partly inadmissible
Szemkovics împotriva României
Traducere în română Auto
DIRECȚIUNEA TERZĂ DECIZIE Nr. 27117/08 de Aristotel SZEMKOVICS împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 6 decembrie 2011 în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevall, Președintele, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, Kristina Pardalos, judecători și Marialena Tsirli, secretar adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 21 mai 2008, având în vedere decizia luată de președintele Camerei de a numi dl Mihai Poalelungi judecător ad hoc (art. 26 § 4 din Convenție și art. 29 § 1 din Regulamentul Curții), așa cum dl Corneliu Bîrsan, judecătorul ales în ceea ce privește România, s-a retras din caz (art. 28 din Regulamentul Curții), Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Aristotel Szemkovics, este un cetățean român și maghiar născut în 1958 și este în prezent reținut în închisoarea Giurgiu.
Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a fost prezentat de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Condamnarea reclamantului Reclamantul a afirmat că a fost persecutat în timpul regimului Ceausescu, că a fost luat în custodie și bătut în mai multe ofițeri de poliție secretă ( Securitea ) și că a fost ordonat să facă un examen psihiatric. El a afirmat că după 1989 a fost invitat să participe la un complot armat împotriva Guvernului. În 1992 a fugit în Ungaria într-o tabără de refugiați. S-a întors în România într-o dată neespecificată. La 5 noiembrie 1999, Curtea Județeanului București a condamnat reclamantul de crimă și l-a condamnat la 25 de ani de închisoare. Într-o dată necunoscută, reclamantul a depus o cerere la autoritățile române care doresc accesul la dosarul său psihiatric.
Reclamantul a susținut că cererea sa a fost declarată nulă și nulă și că autoritățile penitenciare au refuzat să-i furnizeze o copie a documentelor. Condiții de detenție și presupusă ingerință în dreptul de cerere al reclamantului în închisoarea Aiud Reclamantul a fost transferat un timp în jurul anului aprilie 2009 de la închisoarea Rahova la închisoarea Aiud. El a afirmat că, după ce a fost transferat, el a fost refuzat în mod constant plicuri și timbre pentru corespondența sa cu Curtea, autoritățile închisoare informează-l că nu are dreptul la plicuri și timbre și că nu au avut obligația de a le furniza. De asemenea, reclamantul a susținut că suferă de hepatită cronică și constipație cronică.
El a susținut că medicii de la închisoare au refuzat să-i furnizeze medicamentele care îi ajută să-și atenueze constipația. El a declarat că se simte umilit de acest refuz. Condiții de detenție și presupusă ingerință în dreptul de cerere al reclamantului în închisoarea Giurgiu La 6 aprilie 2010, reclamantul a fost transferat la închisoarea Giurgiu. El a afirmat că autoritățile au refuzat din nou să-i furnizeze plicuri și timbre pentru corespondența sa cu Curtea. 10. El a susținut, de asemenea, că într-o ocazie a fost doar atunci când a amenințat să înceteze să mănânce că a primit un plic și un timbre. După cum rezultă din dosar, reclamantul a primit de fapt trei timbre din diferite grupuri religioase.
Reclamantul a atașat un bilet din 3 martie 2010 care a confirmat înregistrarea cererii de plicuri și timbre care urmează să fie furnizate de către autoritățile închisorii – care a susținut că a rămas fără răspuns. 11. Se pare că în 2010 a fost în grevă de foame în două ocazii – de fiecare dată pentru o săptămână – pentru a primi tratament pentru constipația sa cronică. 12. În vara anului 2010, reclamantul a solicitat o audiere cu un judecător post-sensibil pentru a se plânge de lipsa de tratament medical pentru constipația sa cronică de când a fost transferat la închisoarea Giurgiu. În urma comunicărilor dintre judecătorul și autoritățile penitenciare în vara anului 2010, reclamantul a primit tratamentul.
Cu toate acestea, el a fost din nou refuzat tratamentul. 13. Reclamantul a susținut că a depus numeroase plângeri la autoritățile închisoare cu privire la condițiile de detenție, însă, a susținut că plângerile sale nu au fost înregistrate în mod repetat și că nu a fost luat în fața unui judecător post-sensibil pentru o audiere. 14. În sfârșit, reclamantul a susținut că a fost refuzat în mod repetat exemplarele dosarului său medical, având în vedere că închisoarea nu are fondurile necesare pentru acest scop. Legea internă și practica 15. Legea nr. 275/2006 privind executarea condamnărilor citește, în măsura în care este relevant, după cum urmează: „Execuția condamnărilor ar trebui să asigure respectarea demnității umane.” art. 46 – Măsuri care urmăresc asigurarea dreptului unei persoane deținute de a solicita „1.
Pentru a asigura dreptul unei persoane deținute la cerere și la corespondență, guvernatorul închisorii este obligat să ia măsurile necesare pentru a asigura persoanei condamnate [poate accesa] toate materialele și să instaleze cutii de scrisoare în interiorul închisoarei.” art. 50 – Dreptul la asistență medicală „1. Dreptul persoanelor deținute la asistență medicală este garantat. Asistența medicală este oferită gratuit, oricând este necesar sau la cerere, de către personal calificat, astfel cum prevede legea. Persoanele deținute beneficiază de asistență medicală gratuită și de medicină.” COMPLAINTE 16. Reclamantul s-a plâns în substanță în conformitate cu art. 3 din Convenția de lipsă de tratament medical în închisoarea Giurgiu și Aiud.
17. Reclamantul s-a plâns în substanță în conformitate cu art. 34 din Convenție despre ingerința în dreptul său la cerere individuală în ceea ce privește refuzul autorităților închisoare de a-i furniza plicuri, ștampile și o copie a dosarelor sale medicale. 18. Reclamantul s-a plâns în substanță în conformitate cu art. 8 din Convenția de lipsa de acces la dosarul său psihiatric. Plecarea DREPTului în temeiul art. 3 din Convenția 19. Reclamantul s-a plâns de lipsa asistenței medicale adecvate în timpul detenției. El s-a bazat în substanță pe art. 3 din Convenția, care citește după cum urmează: „Nimeni nu va fi supus unei torturi sau unui tratament sau pedepsei inumane sau degradante.” 20. Curtea consideră că nu poate determina, pe baza cazului, admisibilitatea acestei plângeri și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul Curții, să anunțe această parte a cererii guvernului contestat.
Plaga în temeiul articolului 34 din Convenție Reclamantul s-a plâns de ingerință în dreptul său la cerere individuală. El s-a bazat pe substanță pe art. 34 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Curtea poate primi cereri de la oricare persoană, organizație neguvernamentală sau grup de persoane care pretind că sunt victime de o încălcare de către una dintre Înaltele părți contractante a drepturilor prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Înalte părți contractante se angajează să nu împiedice în niciun fel exercitarea efectivă a acestui drept.” 21. Curtea consideră că, pe baza cazului, nu poate determina admisibilitatea acestei plângeri și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură, să anunțe această parte a cererii guvernului contestat.
Reclamantul s-a plâns în substanță în conformitate cu art. 8 de lipsa de acces la dosarele sale psihiatrice create în timpul regimului Ceausescu, astfel cum se menționează: „1. Toată lumea are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a casei și a corespondenței sale. Nu va exista nici o interferență de către o autoritate publică în exercitarea acestui drept, cu excepția celor în conformitate cu legea și este necesară într-o societate democratică în interesul securității naționale, al siguranței publice sau al bunăstanței economice a țării, al prevenirii tulburărilor sau al criminalității, al protecției sănătății sau morale sau al protecției drepturilor și libertăților altora.” 23. Curtea remarcă că reclamantul susține că a inițiat proceduri administrative care solicită accesul la dosarul său psihiatric medical.
Cu toate acestea, el nu a furnizat informații detaliate în sprijinul acuzațiilor sale privind dezvoltarea sau rezultatul procedurii în cauză, făcând posibil ca Curtea să evalueze corect plângerea. 24. Rezultă că această parte a cererii este inadmisibilă pentru lipsa de justificare și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să suspende examinarea plângerilor reclamantei cu privire la articolele 3 și 34 din Convenție; declara restul cererii inadmisibil. Marialena Tsirli Josep Casadevall Președintele adjunct al grefierului
THIRD SECTION
DECISION Application no. 27117/08 by Aristotel SZEMKOVICS against Romania The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 6 December 2011 as a Chamber composed of: Josep Casadevall, President, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, Kristina Pardalos, judges, and Marialena Tsirli, Deputy Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 21 May 2008, Having regard to the decision taken by the President of the Chamber to appoint Mr Mihai Poalelungi to sit as ad hoc judge (Article 26 § 4 of the Convention and Rule 29 § 1 of the Rules of Court), as Mr Corneliu Bîrsan, the judge elected in respect of Romania, had withdrawn from the case (Rule 28 of the Rules of Court), Having deliberated, decides as follows: THE FACTS
The applicant, Mr Aristotel Szemkovics, is a Romanian and Hungarian national who was born in 1958 and is currently detained in Giurgiu Prison. A. The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. 1. The applicant’s conviction
The applicant alleged that he was persecuted during the Ceausescu regime, that he was taken into custody and beaten on a number of occasions by secret police ( Securitatea ) officers and that he was ordered to undergo a psychiatric examination. He alleged that after 1989 he was invited to participate in an armed plot against the Government.
In 1992 he fled to Hungary to a refugee camp. He returned to Romania on an unspecified date.
On 5 November 1999 the Bucharest County Court convicted the applicant of murder and sentenced him to twenty-five years’ imprisonment.
On an unknown date the applicant lodged an application with the Romanian authorities seeking access to his psychiatric medical file. The applicant alleged that his application was declared null and void and that the prison authorities refused to provide him with a copy of the documents. 2. Detention conditions and alleged interference with the applicant’s right of petition in Aiud Prison
The applicant was transferred some time around April 2009 from Rahova Prison to Aiud Prison. He alleged that after being transferred he was constantly refused envelopes and stamps for his correspondence with the Court, the prison authorities informing him that he was not entitled to envelopes and stamps and that they had no duty to provide them.
The applicant also alleged that he suffers from chronic hepatitis and chronic constipation. He alleged that the prison doctors refused to provide him with the medication that helps alleviate his constipation. He stated that he feels humiliated by this refusal. 3. Detention conditions and alleged interference with the applicant’s right of petition in Giurgiu Prison
On 6 April 2010 the applicant was transferred to Giurgiu Prison. He alleged that the authorities again refused to provide him with envelopes and stamps for his correspondence with the Court.
He also alleged that on one occasion it was only when he threatened to stop eating that he received an envelope and a stamp. As appears from the case file, the applicant in fact received three stamps from various religious groups. The applicant attached a ticket dated 3 March 2010 which confirmed the registration of his request for envelopes and stamps to be provided by the prison authorities – which request, he alleged, remained unanswered.
It appears that in 2010 he went on hunger strike on two occasions – each time for a duration of one week – in order to receive treatment for his chronic constipation.
In the summer of 2010 the applicant requested a hearing with a post-sentencing judge in order to complain of the lack of any medical treatment for his chronic constipation since he had been transferred to Giurgiu Prison. Following communications between the judge and the prison authorities in the summer of 2010, the applicant received the treatment. However, he was subsequently again refused the treatment.
The applicant alleged that he lodged numerous complaints with the prison authorities concerning the conditions of his detention. However, he alleged that his complaints were repeatedly not even registered and that he was not taken before a post-sentencing judge for a hearing.
Lastly, the applicant alleged that he was repeatedly refused copies of his medical file on the grounds that the prison lacked the funds necessary to this end. B. Relevant domestic law and practice
Law no. 275/2006 on the execution of sentences reads, insofar as relevant, as follows: Article 3 “The execution of sentences should ensure respect for human dignity.” Article 46 – Measures seeking to ensure a detained person’s right to petition “1. In order to ensure a detained person’s right to petition and to correspondence, the prison governor is obliged to take the measures necessary to ensure the convicted person [can access] all materials and to install letter boxes inside the prison.” Article 50 – The right to medical assistance “1. The right of detained persons to medical assistance is guaranteed. 2. Medical assistance is provided free of charge, whenever necessary or upon request, by qualified personnel, as provided by law. 3. Detained persons benefit from free medical assistance and medicine.” COMPLAINTS
The applicant complained in substance under Article 3 of the Convention of a lack of medical treatment in Giurgiu and Aiud Prisons.
The applicant complained in substance under Article 34 of the Convention about interference with his right to individual petition with respect to the prison authorities’ refusal to provide him with envelopes, stamps and a copy of his medical records.
The applicant complained in substance under Article 8 of the Convention of a lack of access to his psychiatric medical file. THE LAW A. Complaint under Article 3 of the Convention
The applicant complained of a lack of proper medical assistance during his detention. He relied in substance on Article 3 of the Convention, which reads as follows: “No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.”
The Court considers that it cannot, on the basis of the case file, determine the admissibility of this complaint and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 2 (b) of the Rules of Court, to give notice of this part of the application to the respondent Government. B. Complaint under Article 34 of the Convention The applicant complained of interference with his right to individual petition. He relied in substance on Article 34 of the Convention, which reads as follows: “The Court may receive applications from any person, non-governmental organisation or group of individuals claiming to be the victim of a violation by one of the High Contracting Parties of the rights set forth in the Convention or the Protocols thereto. The High Contracting Parties undertake not to hinder in any way the effective exercise of this right.”
The Court considers that it cannot, on the basis of the case file, determine the admissibility of this complaint and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 2 (b) of the Rules of Court, to give notice of this part of the application to the respondent Government. C. Complaint under Article 8 of the Convention
The applicant complained in substance under Article 8 of a lack of access to his psychiatric medical records created during the Ceausescu regime. This provision reads as follows: “1. Everyone has the right to respect for his private and family life, his home and his correspondence. 2. There shall be no interference by a public authority with the exercise of this right except such as is in accordance with the law and is necessary in a democratic society in the interests of national security, public safety or the economic well-being of the country, for the prevention of disorder or crime, for the protection of health or morals, or for the protection of the rights and freedoms of others.”
The Court notes that the applicant claims to have initiated administrative proceedings seeking access to his psychiatric medical file. However, he failed to provide detailed information in support of his allegations concerning the development or the outcome of the proceedings at issue, making it impossible for the Court to assess the complaint properly.
It follows that this part of the application is inadmissible for lack of substantiation and must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention. For these reasons, the Court unanimously Decides to adjourn the examination of the applicant’s complaints concerning Articles 3 and 34 of the Convention; Declares the remainder of the application inadmissible. Marialena Tsirli Josep Casadevall Deputy Registrar President