Popovski împotriva Macedoniei de Nord

PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 12316/07 de Risto POPOVSKI împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei depusă la 19 februarie 2007 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Risto Popovski, este un cetățean macedonean care s-a născut în 1945 și trăiește în Bitola. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 2 decembrie 2002, un articol a fost publicat în ziarul „Utrinski vesnik ” (“ ziarul”) cu următorul titlu: “Unchiul fura, Jovan a fost de gardă în picioare” („кото крадел, ован „увал страааа” ). A existat o trimitere la acest articol pe pagina de acoperire a ziarului. Articolul conține, printre altele, următoarele declarații: „... Risto Popovski, unchiul episcopului renunțat Jovan și proprietarul companiei “Voskresenie” din Bitola, împreună cu șapte băieți au intrat în curtea bisericii “St.Spas” din Gevgelija și a continuat spre garajul bisericii.

Unchiul a scos un tractor din curte, în timp ce companiile sale au amenințat menajerul bisericii, care a fost supărat, să se depărteze. În timpul intruziei violente, episcopul Jovan a condus în jurul valorii de așteptare a rezultatului … Pe baza unui raport privind intrarea de persoane neidentificate, poliția a împiedicat tractorul să părăsească Gevgelija. proprietarul „Voskresenie”, Risto Popovski, a produs documente care avea titlul pentru tractor! Doar episcopul respins Jovan ar ști cum tractorul, care a fost o donație japoneză pentru cooperarea bisericii din Gevgelija, aparține unei companii private din Bitola ...” Autorul textului a fost indicat prin inițiale R.P. A doua zi, reclamantul a trimis o scrisoare ziarului ce solicită publicarea unei retrageri având în vedere acuzațiile false că a furat tractorul.

În acest sens, el a prezentat o copie a unui certificat, emis de Ministerul Internului, atestând că tractorul a fost returnat la el. El a susținut că, în absența retragerii, el ar fi fost perceput ca un criminal în Bitola, un oraș mic în care oamenii se cunoșteau reciproc. Ziarul nu a publicat nimic în acest sens. După mai multe cereri orale, la 31 decembrie 2002, reclamantul a trimis ziarului o scrisoare care solicită informații despre identitatea jurnalistului a căror inițiale au fost indicate în temeiul articolului. La o dată neespecificată, reclamantul a introdus proceduri de difamare împotriva B.T., editorul șef al ziarului și R.P., jurnalistul responsabil, în care a susținut că articolul l-a descreditat pe el și pe familia sa.

De asemenea, a solicitat compensații pentru prejudiciu moral. Martie si, respectiv, 16 aprilie 2003, Tribunalul de Primă Instanță al Skopiei („jurisprudenței”) a solicitat reclamantului să prevadă plângerea, în special pentru a furniza detaliile personale ale R.P. Între 23 septembrie 2003 și 16 ianuarie 2007, instanța de judecată a stabilit douăzeci și patru de audieri ale căror douăzeci de audieri au fost suspendate deoarece nu a putut asigura participarea B.T., reprezentantului său sau jurnalistului responsabil. La o audiere din 29 iunie 2006, B.T. a declarat că în conformitate cu documentele ziarului, autorul textului a fost sigur K.J. B.T. a contactat K.J. prin telefon care a confirmat că a fost autorul textului.

Cu toate acestea, B.T. nu a putut furniza informații despre adresa de domiciliu a K.J.. K.J. nu a apărut în instanță în ciuda prezenței acestuia. Prin decizia din 16 ianuarie 2007, pe care Curtea de Apel a susținut-o Curții de Apel Skopje la 1 martie 2007, procedurile au fost încheiate deoarece acuzația a devenit limitată la timp. B. Legea internă relevantă 1. Legea obligațiilor din 2001 Secțiunea 141 din Legea Obligațiilor prevede dreptul de a cere compensare civilă. În temeiul art. 365, o cerere de compensare devine în timp de trei ani după ce victima devine conștientă de daunele și persoana responsabilă.

În cazul în care daunele au avut loc ca urmare a unei infracțiuni penale, o cerere de compensare devine limitată la timp după expirarea termenului de urmărire penală, în cazul în care aceasta a durat mai mult (secțiunea 366). Funcția timpului este întreruptă dacă un reclamant aduce o acțiune în fața unei instanțe sau a unei autorități competente în vederea stabilirii sau garanției cererii sale (secțiunea 377). 2. Codul penal În conformitate cu art. 172 din Codul penal, orice persoană care difuzează acuzații nedreptate prejudiciabile despre altul va fi pedepsită pentru difamare cu o amendă sau cu șase luni de închisoare. Dacă difamarea este comisă în public prin intermediul mass-media, aceaceasta este pedepsită cu o amendă, precum și cu o condamnare la închisoare de maximum un an.

3. Actul de procedură penală din 1997 În temeiul articolului 101 alineatul (3) din Legea privind procedurile penale, aplicabilă la momentul respectiv, în caz de achiziționare sau de concediere a urmăririi penale, în cazul în care procedura este încheiată sau acuzarea este respinsă, instanța de judecată constă să consilieze victima să își urmărească cererea de compensare în cadrul procedurii civile. Reclamantul se plâng, în temeiul articolelor 2, 3 și 5 din Convenție, că a fost urmărit în mod continuu și maltratat de agenți de stat. În plus, el se plânge în temeiul articolului 8 din faptul că Statul pârât, din cauza incapacității instanțelor interne de a asigura participarea acuzaților în procedurile impugnate, nu a reușit să-și protejeze dreptul la reputație, care a fost deteriorat de articolul publicat în ziar.

În această privință, el afirmă că datorită articolului exista o percepție publică negativă despre el și membrii familiei sale. Graffiti le descrie ca „trădători” au fost atrase pe casa și sediile de afaceri. În cele din urmă, el se plâng că drepturile sale în temeiul articolelor 9, 13 și 14 din Convenție au fost încălcate din cauza credințelor sale religioase. A fost durata procedurii în acest caz în încălcarea cerinței de „tempo rațional” de la art. 6 § 1 din Convenție? Reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne eficace în sensul articolului 35 § 1 din Convenție, în ceea ce privește plângerile sale în temeiul articolului 8 din Convenție? În special, a fost o acțiune civilă separată pentru daune mai adecvată, având în vedere circumstanțele cauzei?

Având în vedere normele privind bara de timp (a se vedea „Legea internă relevantă”), o astfel de acțiune a fost disponibilă reclamantului după decizia Curții de Apel a Skopje din 1 martie 2007? În acest sens, Guvernul este invitat să furnizeze o copie a deciziilor instanțelor interne relevante, dacă este cazul. 3. Având în vedere rezultatul procedurii de difamare, Hotărârea finală a Curții de Apel Skopje din 1 martie 2007 dezvăluie nerespectarea dreptului reclamantului de a-și proteja reputația, ca element al vieții „private” și, prin urmare, încălcarea obligațiilor pozitive ale statului contestat în temeiul articolului 8 din Convenție?

FIRST SECTION

Application no. 12316/07 by Risto POPOVSKI against the former Yugoslav Republic of Macedonia lodged on 19 February 2007

STATEMENT OF FACTS

THE FACTS The applicant, Mr Risto Popovski, is a Macedonian national who was born in 1945 and lives in Bitola. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 2 December 2002 an article was published in the daily newspaper “ Utrinski vesnik ” (“the newspaper”) under the following title: “The uncle was stealing, Jovan was standing guard” ( Вујкото крадел, Јован чувал стража ). There was a reference to this article on the cover page of the newspaper. The article contained inter alia the following statements: “... Risto Popovski, the uncle of the dismissed bishop Jovan and owner of the company “Voskresenie” in Bitola, together with seven boys entered into the courtyard of the church “St.Spas” in Gevgelija and continued towards the church garage.

The uncle drove a tractor out of the courtyard, while his accompaniers threatened the church housekeeper, who was upset, to step aside. During the violent intrusion, the dismissed bishop Jovan drove around waiting for the outcome … On the basis of a report concerning the break in by unidentified persons, police prevented the tractor to depart Gevgelija. The owner of the “Voskresenie”, Risto Popovski, produced documents that it had the title to the tractor! Only the dismissed bishop Jovan would know how the tractor, which was a Japanese donation for the church co-operative in Gevgelija, happened to belong to a private company in Bitola ...” The author of the text was indicated by initials R.P.

The next day, the applicant submitted a letter to the newspaper requesting publication of a retraction given the untrue allegations that he stole the tractor. In this connection he submitted a copy of a certificate, issued by the Ministry of the Interior, attesting that the tractor was returned to him. He alleged that in the absence of a retraction, he would have been perceived as a criminal in Bitola, a small town where people knew each other. The newspaper did not publish anything in this respect. After several oral requests, on 31 December 2002 the applicant submitted a letter to the newspaper seeking information about the identity of the journalist whose initials were indicated under the article.

On an unspecified date, the applicant brought defamation proceedings against the B.T., the chief editor of the newspaper and R.P., the responsible journalist, in which he claimed that the article had discredited him and his family. He also claimed compensation for non-pecuniary damage. On 31 March and 16 April 2003 respectively the Skopje Court of First Instance (“the trial court”) requested that the applicant specify the complaint, in particular to provide the personal details of R.P. Between 23 September 2003 and 16 January 2007, the trial court fixed twenty-four hearings of which twenty hearings were adjourned because it could not secure the attendance of B.T., his representative or the responsible journalist.

On a hearing of 29 June 2006, B.T. stated that according to the newspaper’s records, the author of the text had been certain K.J. B.T. had contacted K.J. by phone who had confirmed that he had been the author of the text. However, B.T. could not have provided information about K.J.’s home address. K.J. did not appear in court despite his attendance was requested. By a decision of 16 January 2007, which the Skopje Court of Appeal upheld on 1 March 2007, the proceedings were terminated because the prosecution became time-barred. B. Relevant domestic law 1. Obligations Act of 2001 Section 141 of the Obligations Act provides for the right to claim civil compensation. Under section 365, a compensation claim becomes time-barred three years after the victim becomes aware of the damage and the person responsible.

The absolute time-bar for compensation is five years after the occurrence of the damage. If the damage occurred as a result of a criminal offence, a claim for compensation becomes time-barred after expiration of the time-bar for criminal prosecution, if the latter lasted longer (section 366). The running of the time-bar is interrupted if a plaintiff brings an action before a court or competent authority with a view to determining or securing his or her claim (section 377). 2. Criminal Code Under section 172 of the Criminal Code, any person who disseminates untrue injurious allegations about another shall be punished for defamation by a fine or six months’ imprisonment. If defamation is committed in public of through the media, it is punishable by a fine, as well as by a prison sentence of maximum one year.

3. Criminal Proceedings Act of 1997 Under section 101 (3) of the Criminal Proceedings Act, applicable at the time, in case of an acquittal or dismissal of the prosecution, if the proceedings are terminated or the indictment is rejected, the court is to advise the victim to pursue his or her compensation claim in civil proceedings. COMPLAINTS The applicant complains under Articles 2, 3 and 5 of the Convention that he was continuously followed and ill-treated by State agents. Relying on Article 6, he complains that the proceedings were too long. He further complains under Article 8 in that the respondent State, owing to the domestic courts’ inability to secure the attendance of the defendants in the impugned proceedings, failed to protect his right to reputation which was damaged with the article published in the newspaper.

In this connection he alleges that due to the article there was a negative public perception about himself and his family members. Graffiti describing them as “thieves” were drawn on his house and business premises. Lastly, he complains that his rights under Articles 9, 13 and 14 of the Convention were violated due to his religious beliefs.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Was the length of the proceedings in the present case in breach of the “reasonable time” requirement of Article 6 § 1 of the Convention? 2. Has the applicant exhausted all effective domestic remedies within the meaning of Article 35 § 1 of the Convention, in respect of his complaints under Article 8 of the Convention? In particular, was a separate civil action for damages more appropriate form of redress given the circumstances of the case? In view of the rules on time-bar (see “Relevant domestic law”), was such an action available to the applicant after the Skopje Court of Appeal’s decision of 1 March 2007? In this connection the Government are invited to provide copy of relevant domestic courts’ decisions, if any.

3. Given the outcome of the defamation proceedings, does the final decision of the Skopje Court of Appeal of 1 March 2007 disclose a failure to protect the applicant’s right to protect his reputation, as an element of the “private” life, and therefore a breach of the respondent State’s positive obligations under Article 8 of the Convention?