Wacey-Germaine împotriva Regatului Unit

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 71308/10 Aleisha Wacey-GERMAINE împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiunea), care așezată la 13 decembrie 2011 ca Cameră compusă din: Lech Garlicki, președinte, David Thór Björgvinsson, Nicolas Bratza, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Vincent A. De Gaetano, judecători și Lawrence, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 15 noiembrie 2010, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, Aleisha Wacey-Germaine, este un național britanic născut în 1986 și locuiește în Luton. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl M. Gill, un avocat care practică în Watford.

Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna A. Sornarajah, a Oficiului de Externe și Commonwealth. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 8 din Convenție că a fost pronunțată o ordine de posesie în ceea ce privește proprietatea în care a locuit fără ca proporționalitatea expulzării să fie luată în considerare de către o instanță independentă. De asemenea, ea s-a plâns în temeiul articolului 13 că nu a putut să apere procedurile de posesie din cauza faptului că circumstanțele sale personale au făcut acordarea unei ordine de posesie disproporționate și că, în consecință, nu are acces la un remediu eficace în ceea ce privește plângerile Convenției.

În cele din urmă, în temeiul articolului 14, ea a susținut că a fost discriminată ca un chiriaș nesigur și o persoană fără adăpost. La 16 august 2011 și 8 noiembrie 2011, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Regatului Unit în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-și plăti cinci mii de euro (5000 EUR) pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi convertite în lira Sterling la rata aplicabilă la data plății, ar fi liberă de orice impozite care ar putea fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Convenția europeană privind drepturile omului.

În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă.

Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lech Garlicki Lawrence Early Lech

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 71308/10 Aleisha WACEY-GERMAINE against the United Kingdom The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 13 December 2011 as a Chamber composed of: Lech Garlicki, President, David Thór Björgvinsson, Nicolas Bratza, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Vincent A. De Gaetano, judges, and Lawrence Early, Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 15 November 2010, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The applicant, Ms Aleisha Wacey-Germaine, is a British national who was born in 1986 and lives in Luton. She is represented before the Court by Mr M. Gill, a lawyer practising in Watford.

The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms A. Sornarajah, of the Foreign and Commonwealth Office. The applicant complained under Article 6 § 1 and Article 8 of the Convention that a possession order was made in respect of the property where she resided without the proportionality of the eviction being considered by an independent court. She also complained under Article 13 that she was unable to defend the possession proceedings on the ground that her personal circumstances made the granting of a possession order disproportionate and that as a result she did not have access to an effective remedy in respect of her Convention complaints. Finally under Article 14, she alleged that she was discriminated against as a non-secure tenant and homeless person.

On 16 August 2011 and 8 November 2011 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against the United Kingdom in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay her five thousand euros (EUR 5,000) to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into Pounds Sterling at the rate applicable on the date of payment, would be free of any taxes that might be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case. THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Lawrence Early Lech Garlicki Registrar President